18,707 matches
-
lamentat...am cercetat...am strigat după ajutoare...am înființat o revistă, intitulată "USCÂND O LACRIMĂ"...am...am... până când cineva m-a auzit și, iată că am ajuns să sărbătorim un an.Sărbătorim un an de la înălțarea Monumentului de la Ursoaia. Sărbătorim aducerea acasă, pe un monument, a luminii de la Mănăstirea Cernica, a eroului-monah Iorgu (Gherasim) Cosma. Sărbătorim 3 ani de la înființarea revistei "Uscând o lacrimă". Iar ca mărturie, în 9 iunie 2009, vor sta, pe lângă cele trei volume, multe alte lucrări. Poate
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
armura cuvintelor gândite și zise. Fără nicio tentă de disimulare, se cere un „prim-ajutor”: „oameni buni,/ trageți ziua afară/ înainte să moară/ în cârciuma neaerisită./ câteva clipe/ am crezut că văzusem/ spinarea tatei/ arcuită/ peste tăblia mesei cu mușama/. aducerea aminte/ se șterge la gură/ cu dosul palmei./ dă drumul sudalmei/ printre dinți,/ de sfinți părinți,/ de renunțare./ mâine va fi ziua cea mare/ în care ne vom scula treji./ lașii vor fi viteji și vor alerga/ în urma colosalelor atacuri
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
CRISTAL Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1710 din 06 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Știi? Gândurile vii lasă umbre și după moartea corpului biologic - sub copacul greu al memoriei, zâmbeai! - eu, o frunză de cristal pe ramul aducerilor tale aminte scrum și flacăra eram. Erai. Nu mă iubi ca să dispar, nu ma lua în brațe, nu ma săruta nu mă risipi în ispite sub pleoapa timpului, grea, nu ma uită, iubite! Altădată crezând că ești vântul, pluteam prin
FRUNZA DE CRISTAL de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381891_a_383220]
-
dor, sunt fapte care ne îndepărtează de simplitate, de adevăr, sunt percepții greșite pe care le acumulăm în interiorul nostru. Iar acolo, în adâncul ființei noastre, rămân toate ca lava unui vulcan nestins, gata să izbucnească la prima recunoaștere a semnelor aducerii aminte. Mira încearcă să-și stăpânească lacrimile. Nu poate înțelege de ce este îndepărtată acum. Tocmai acum, când sunt aproape de finalizarea unei etape importante în viața copilului lor. O mie de gânduri, o mie de căutări, până la un singur moment, care
AMĂNUNTE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381984_a_383313]
-
și codrii Pe care atâta i-am cutreierat! Și dealurile cu pășuni, și plopii Ce tremurau în vânt pe înserat. Să fiu din nou copilul fără minte Râzând cu soarele în ochi și-n suflet, Să-mi las pe drum aducerile aminte, S-o pot lua pe urmă de la capăt. Mama s-aud chemând la asfințit, Când valea e învăluită în mistere Iar pe dealuri răsună glasuri răzlețit, Aduse unduios de blânda adiere. La pieptul mamei să-mi miroase a vară
TĂRÂM PIERDUT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380373_a_381702]
-
Cu mere roșii pe aripi purtate Zboruri înalte necoapte iubiri A fost o vreme când ploile luminii îmi fântâneau în ochi noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe risipei date azi sub ochiul timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în ramul toamnei aș vrea lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380528_a_381857]
-
cu acoperiș și pereți laterali în care se tăiaseră mici ferestre, cu lavitea de o parte și de altă, aici se ținea hora satului în duminicile ploioase. Nici satul nu mai ea același părea că-și dezbrăcase straiul de sărbătoare. Aducerile aminte își căutau calea peste apă Gurghiului tinereții ei. Adulmecau la fel că ieri în nări mirosurile de lapte proaspăt, de iarbă căzută sub coasă, de fanul urcat în sură, de cânepă uscată la soare, de pere coapte. Auzeau la
PODUL de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380551_a_381880]
-
unui dascăl ce-și învață elevii cum să ducă o viața onorabilă. Are si momente în care trecutul revine duios („Intime”), cu întreaga lume a satului. Mi-a amintit de vacanțele copilăriei capitolul “Țăranii mei”. Poemul „Fântâna” mi-a activat aducerea aminte a fântânii cu ciutură unde mergeam după apă sălcie și tulbure după ploaie...dar limpede după ce timpul se stabilea. “Fântâna din apropiere,/ îmi face plăcere,/ împrejur e îngheț/ și alunec neatent,/ mă dau pe gheață alunecând/ și mă-nveselesc
FRAGILITATEA UNEI VIEȚI TRĂITĂ PE VERTICALĂ ION N. OPREA – „FRAGILITATE -CUVINTE PE VERTICALĂ” Editura Pim 2016 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380572_a_381901]
-
și brăzdată se plimbă nervos, își adună gândurile risipite, le ordonează și - fulgerător - le transcrie. Este mereu într-o febră a creației care nu cunoaște răgaz, este mereu într-o afirmare a fecundității care nu cunoaște odihnă”, îl dibuie din aduceri aminte Radu Beligan în Contemporanul din 25 martie 1966. „Mă pricepeam oarecum și în pictură. Chiar nu știu cum de n-am ajuns pictor. Călătoream și eu cu șevaletul prin insule, țări și orașe. Dar afurisitul de teatru m-a prins pentru
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
adevărata valoare omenească. Cea mai mare binecuvântare pentru un om, în această viață este aceea ca o altă persoană să-l poarte în ... VI. VETERANUL, de Ștefan Popa , publicat în Ediția nr. 2142 din 11 noiembrie 2016. Ziua veteranului! O aducere aminte a tuturor acelora care au contribuit chiar cu prețul vieții la menținerea și propășirea neamului românesc. În România, au existat familii onorabile care au dat la fiecare generație eroi. Erou înseamnă să mergi într-o singură direcție, să ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
de granit în fața amenințărilor armate de tot felul, în dogoarea nenorocirilor celor năpăstuiți și neajutorați, singurul care dă rost nu numai vieții de aici, ci și morții, căci a muri pentru aproapele tău sau ... Citește mai mult Ziua veteranului! O aducere aminte a tuturor acelora care au contribuit chiar cu prețul vieții la menținerea și propășirea neamului românesc. În România, au existat familii onorabile care au dat la fiecare generație eroi. Erou înseamnă să mergi într-o singură direcție, să ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
Cu un braț mai înalt, ca o coama de munte, Cineva ne ucide-n stupide-amănunte; Suntem veșnici deodată, eram veșnici și ieri, Suntem victime oarbe și cerșim grațieri. Oameni buni și frumoși pleacă fără cuvinte, Lasă-n urma tăceri și aduceri aminte, Oameni sinceri și blânzi, oameni care iubesc, Se grăbesc să ajungă-ntr-un loc nelumesc. Noaptea asta e grea. Fă-ne, Doamne, lumina! Iar ai smuls dintre noi oameni buni, fără vină, Noaptea asta e grea și subit infinită
IN MEMORIAM) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379474_a_380803]
-
poeme ” Între iubire și ură” este o pledoarie a întoarcerii la origini - este harta drumului spre revenirea spre satul natal, un ghid al lumii poetului Sorin Șirineasa - este un dor permanent de prispa casei, de clipa revederii, de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima,/ sărutând cerul” (pag. 102 ”Tot cerul”), aceeași potecă din ”Flori de mac”: ”la macii dați în foc domol/ s-au răsucit
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
poeme ” Între iubire și ură” este o pledoarie a întoarcerii la origini - este harta drumului spre revenirea spre satul natal, un ghid al lumii poetului Sorin Șirineasa - este un dor permanent de prispa casei, de clipa revederii, de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima,/ sărutând cerul” (pag. 102 ”Tot cerul”), aceeași potecă din ”Flori de mac”: ”la macii dați în foc domol/ s-au răsucit
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
iar ceru-i pustiu, Nu-i nimeni să strige, nu-i nimeni să geamă, Stau toți în tăcere, durere și teamă, E surd Universul, dar plânsetu-i viu. Doar timpul mai bate, fugar, pe la uși, Speranțe ucise-ngropate-n morminte, Vor fi dureroase aduceri aminte Acelor ce fi-vor de viață răpuși. Mai sunt care-așteaptă un semn de la cer, Dar îngerul tace...n-aduce vreo veste... Cărarea-nspre mâine s-a șters....nu mai este. Și-a pus viitorul, la porți, grănicer. Cu slugi la
APOCALIPSĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381136_a_382465]
-
ușor, ușor, ne frânge în picături de rouă apoi în roșu sânge. Mă obsedează timpu, încet, transfigurat privesc într-o oglindă cu semnul ei schimbat, se scutură destinul în sunete și semne, pe față chiar apare o cută și pesemne aducerea aminte, întoarce amintirea în pietre de-nțeles. Astăzi privesc iubirea! Referință Bibliografică: Mă obsedează timpul / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2320, Anul VII, 08 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MĂ OBSEDEAZĂ TIMPUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381588_a_382917]
-
întâia noapte de război (1930) și 1916 (1936) exploatează tema războului, între romanele amintite putându-se găsi atât similitudini, cât și deosebiri. Toate romanele amintite sunt realiste, bazate pe aspecte ale vieții contemporante, pe reflectarea veridică a acesteia și pe aducerea în prim plan a psihologiei personajelor. Dacă în romanele lui Liviu Rebreanu și Felix Aderca narațiunea este una heterodiegetică, la persoana a treia, un narator obiectiv relatând despre Apostol Bologa și Costache Ursu și frământările lor, în ceea ce privește romanul Ultima noapte
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
restul vieții,ce-mi rămâne de trăit! Pune,Tu capăt,nestatorniciei mele: Te chem și-apoi Te-alung,ca iarăși să Te chem! Rămâi în viața mea,chiar de păcate grele, În suflet,cuibărite,împătimite,gem! Trimite-mi gând,de-aducere aminte, De suferință,lacrimi și de moarte! Ajută-mă să înțeleg Cuvântul din cuvinte, Și să Te pun pe Tine,mai presus,de toate! Întoarce-mă,la mult râvnita curăție, Care-am primit,la taina Sfântului Botez! Și haina sfântă
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
restul vieții,ce-mi rămâne de trăit!Pune,Tu capăt,nestatorniciei mele:Te chem și-apoi Te-alung,ca iarăși să Te chem! Rămâi în viața mea,chiar de păcate grele,În suflet,cuibărite,împătimite,gem!Trimite-mi gând,de-aducere aminte,De suferință,lacrimi și de moarte!Ajută-mă să înțeleg Cuvântul din cuvinte,Și să Te pun pe Tine,mai presus,de toate!Întoarce-mă,la mult râvnita curăție,Care-am primit,la taina Sfântului Botez!Și haina sfântă
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
VECHI RĂSTIGNIRI, de Radu Botiș, publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015. Limba română Chivotul neamului meu, Dintru începuturi,catre mereu Prin ocrotirea divină. Drumul de veacuri cu sfinți Ori veri scăldate-n lumină, Minuni împlinite care îmbină Aduceri aminte cu dor de părinți. Limba română,crîmpei Renăscut de sub ziduri de piatră, Carpații,care,spre ceruri arată Loc de ședere n-au cei misei. Lupte,victorii,morminte ades Brăzdează cuprinsul,speranța neânfrîntă, Altarele sfinte-n biserici cuvânta Lumină din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
de soare ritmurile sub care se zbat neîncetat, să se facă simțite, pulsurile lumii... În pași alerți, înaintând intuitiv prin anticamera întunecoasă a timpului apropiat, parcă pătrunzând într-o vagă formă de anticipare si în același timp de implorare a aducerii spre sine a căii trasate cu gândirea, dorite a fi una ideală, care să desăvârșească spiritul prin sublimul ei, clipele ce curg din ce în ce mai vioaie, revărsându-se peste așteptare, se transformă treptat în sfetnici ai propriei înțelepciuni. Lăsând praful așternut peste
ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
-
restul vieții,ce-mi rămâne de trăit! Pune,Tu capăt,nestatorniciei mele: Te chem și-apoi Te-alung,ca iarăși să Te chem! Rămâi în viața mea,chiar de păcate grele, În suflet,cuibărite,împătimite,gem! Trimite-mi gând,de-aducere aminte, De suferință,lacrimi și de moarte! Ajută-mă să înțeleg Cuvântul din cuvinte, Și să Te pun pe Tine,mai presus,de toate! Întoarce-mă,la mult râvnita curăție, Care-am primit,la taina Sfântului Botez! Și haina sfântă
VIAȚA,CA O LUPTĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374493_a_375822]
-
Publicat în: Ediția nr. 1563 din 12 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Atâtea cruci sunt astăzi la margine de drum Pe turle de biserici sau străjuind morminte... Sunt cruci ce-atârnă greu de aur sau argint Purtate ca podoabă și-aducere aminte... A fost cândva o cruce din lemnul de osândă Pe care-n chinuri grele Iubirea a murit... A fost un drum al crucii cu ură și blesteme Pe care Mielul Slavei a fost batjocorit... Și-a fost o zi
ATÂTEA CRUCI... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374535_a_375864]
-
slujbe de pomenire pentru sufletul răposaților. Oricum ar fi, Luminația e o zi deosebită, o zi de suflet pentru creștini, prilej de meditație și de rugăciune, de respect pentru cei morți, iar imaginea cimitirului iluminat te îndeamnă la reculegere și aducere aminte, te face să te gândești că moartea nu este moarte, ci e tot viață, dar altfel. Biserica Ortodoxă sărbătorește Ziua Tuturor Sfinților în prima duminică de după Rusalii, unde se face pomenirea tuturor sfinților, dar și a celor adormiți din
MORŢII CU MORŢII, VII CU VII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374590_a_375919]
-
sărbătorii rămâne însă lumânarea. Cimitirele comunităților se transformă pentru câteva ore în adevărate mall-uri, deoarece sunt puternic luminate și invadate de mulțimi de oameni. Acesta este și un prilej de întâlnire și comunicare cu rudele și prietenii, dar și aducere aminte de cei morți, de lucrurile pe care le-au făcut cât au fost în viață, mai mult de cele bune, pentru că valoarea unui om se dă după faptele pe care le săvârșește, dar și după respectul pe care îl
MORŢII CU MORŢII, VII CU VII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374590_a_375919]