2,432 matches
-
iar, sar, rar pot avea valori diferite: dar = substantiv/ conjuncție coordonatoare adversativă; par = substantiv/ adjectiv/ verb (persoana I singular/ persoana a III-a plural); iar = conjuncție/ adverb; sar = verb la persoana I singular/ persoana a III-a plural; rar = adjectiv/ adverb. 9 Cf. Dimitriu, 2004, p. 12; Turculeț, 1999, p. 16 ș.u.; Șerban, 1997, pp. 13-16 etc. 10 Vezi Iordan & Robu, 1978, p. 167 ș.u. 11 Cf. Iordan & Robu, 1978. 12 Accentuare conform DOOM, 2005. 13 Cf. Iordan & Robu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ei schimbându-se permanent, au fost numite și variabile. Entitățile sau variabilele lingvistice, adică termeni, propoziții, fraze sau enunțuri, pot fi corelate și integrate într-o secvență discursivă cu ajutorul conectorilor lingvistici, adică un „cuvânt sau grup de cuvinte din clasa adverbului sau a conjuncției a cărui funcție este să asigure legătura formală și semantică dintre segmentele unui discurs” (Bidu-Vrânceanu, 1997:125). Astfel de conectori sunt: și, deci, sau, dar, căci deși, chiar, tocmai, de altfel, etc. Entitățile sau variabilele logice, adică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ciudată i-a plăcut să se manifesteze spre deznădejdea mulților mei semeni." ION MINULESCU Toate decorurile și ceremoniile simboliste sunt în poezia lui Ion Minulescu (1881-1944); mistica numerelor din Maeterlinck, scheletele, sicriele, cavourile post-baudelairienilor, corăbiile, galerele, iahturile, gările, ploile, spitalele, adverbele majusculizate: "Ieri", "Mîine", numele proprii fastuoase, exotice (Bassora, Ecbatana, Cordova), totuși fără unda mistică, fără senzația de putrefacție și boală. Tristețile morale, "nervii" nu se realizează și poezia rămâne în genere luminoasă, aproape socială, cu un vădit aspect de "romanță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce i-o fi spus lunei? ELENA FARAGO Începuturile Elenei Farago sunt coșbuciene și eminesciene, caracterizate printr-un conceptualism verbios. Când a venit în contact cu simbolismul, poeta a decolorat vechile imagini din epoca Semănătorului, dîndu-le o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase: Încotro, De unde, Ce va să fie, statornicul Este, tristul N-a fost, blândul Că n-a fost să fie, gingașul Noi. Se vorbește de ființe oculte, Ostașii luminii, Pasărea albastră, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
discursivă, de a realiza legături intradiscursive de sens, prin aplicarea regulilor gramaticale. Printre principalele mijloace de realizare a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de realizare a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semantice. g) Epifora procedeu retoric care constă în repetarea aceluiași cuvânt sau expresii la sfârșitul unor propoziții succesive. h) Acumularea procedeu retoric care face legătura între structuri care prezintă asemănări sintactice și semantice parțiale. Conectorul argumentativ reprezintă "un morfem (conjuncție, adverb, locuțiune adverbială) care articulează două enunțuri ce intervin într-o strategie argumentativă unică"155. Conectorii se clasifică în funcție de mai multe criterii: 1. în funcție de inserția discursivă, conectorii sunt de două tipuri: introductori de argumente (de altfel, chiar, dar) și introductori de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conectorii textuali (și, deci, dar, prin urmare, tot astfel, de asemenea, când, dacă ș.a.) sunt compliniți de conexiuni implicite, fără expresie la nivelul elementelor de relație și cu ancoră în presupozițiile comune jurnalistului și cititorilor. Aparținând, sub aspect morfologic, clasei adverbelor și conjuncțiilor (incluzând locuțiunile aferente), conectorii textuali contribuie sub raport logico-semantic la stabilirea de relații variate: aditive, comparative, condiționale, concluzive ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolelor eminesciene, remarcăm drept definitorii: organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența ridicată a intercalărilor în interiorul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2nd person), 7 shehe (3rd pers singular), 8 they (3rd pers plural), 9 ipron (Impersonal pronouns), 10 article ( Articles), 11 verb (Common verbs), 12 auxverb (Auxiliary verbs), 13 past (Past tense), 14 present (Present tense), 15 future (Future tense), 16 adverb (Adverbs), 17 preps (Prepositions), 18 conj (Conjunctions), 19 negate (Negations), 20 quant (Quantifiers), 21 number (Numbers), 22 swear (Swear words); categoria psihologică (32 de clase) 121 social (Social processes), 122 family (Family), 123 friend (Friends), 124 humans (Humans), 125 affect
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
apogeul; vocabularul uzual al limbii române se Împarte În două lagăre; spre unul dintre ele vor fi mitraliate mult mai multe cuvinte și expresii tipice; se dezechilibrează și balanța morfologică: pe locul Întâi: determinanții duri, În special adjectivul (dar și adverbul); pe locul doi: substantivul și la urmă verbele. Acestea sunt În vizibilă inferioritate; Într-o parte: a demasca, a urî, a lupta, a Înfiera, a stârpi, a combate; În cealaltă parte: a urma, a cultiva, a preamări, a construi, a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este subiectul verbelor intranzitive care redau o activitate controlabilă, diferit de So, subiectul verbelor intranzitive care redau o activitate necontrolabilă sau o stare. Pentru utilizările speciale ale verbului, se poate folosi fiecare dintre variantele argumentului S, eventual însoțită de un adverb care să precizeze dacă activitatea este controlată sau nu. Limbile în care subiectul intranzitivelor are un comportament variabil în funcție de sensul verbului (engl. fluid-S) sunt caracterizate prin marcare sintactică în cazul verbelor tranzitive, dar prin marcare semantică în cazul intranzitivelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se termină atunci când are loc schimbarea de stare sau un alt tip de schimbare la care este supus "măsurătorul": John moved the lawn − schimbare graduală 'John a tuns gazonul' John killed Bill − schimbare nongraduală ' John l-a omorât pe Bill'. Adverbele temporale pot determina limitarea evenimentului (work for two hours 'a munci timp de două ore'). Argumentele sunt generate în poziția de specificator al unei proiecții aspectuale, unde li se atribuie o interpretare aspectuală: (a) AspEM este primul nod aspectual, rezervat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cum e, dar... "treacă-meargă"11; (4) - Cine-i acolo? - Eu? - Cine, eu? - Eu, Ivan (Creangă) - (cu deosebire în legătură cu o noțiune locală) "a se afla, a se găsi"; (5) Ia spune-mi, flăcăule, din ce parte de loc ești? (Ispirescu) − (când adverbul arată originea) "a se naște, a se trage, a purcede, a deriva, a proveni"; (6) Copilașul nostru nu mai este (Creangă) - (în legătură cu o locuțiune temporală; despre ființe) "a trăi, a viețui, a o duce"; (7) Alt stăpân în locul meu nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cel ce mănâncă șapte pâni, ci cel ce i le dă (Zanne) − predicatul este un adjectiv; (17) Dragul tatei, nu da, că eu sânt! (Creangă) - predicatul este un pronume; (18) Vai de pielea ta are să fie! (Creangă) - predicatul este un adverb ori o interjecție; (19) Nu iaste altul ca tine (Biblia 1688) - predicatul este al doilea membru al unei comparații; (20) [Boii] sânt mai buni de înjugat la car (Creangă) − a fi bun de "a fi potrivit, a se potrivi la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
etc., avem construcția cu acuzativ dublu: (16) Tot creștinul are pre călugăriță sor sufletesc (Pravila Mold.); (17) Are păzitor la cireadă un câine (Ispirescu); (18) Are-o greacă ibovnică (Teodorescu). c. În loc de al doilea acuzativ, figurează un adjectiv sau un adverb: (19) N-are pre altul asemenea (Biblia 1688); (20) Am mâinile reci; (21) Pe copiii tăi îi am mai de aproape decât pe ceilalți (Ispirescu) − a avea pe cineva de aproape "a avea multă simpatie sau dragoste pentru cineva"; (22
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
determinate de mai mulți factori: (in)dependența față de verb, entitatea-subiect dotată sau nu cu voință, subiectul verbului intranzitiv independent (nu) este același cu cel al verbului subordonat, verbul (nu) este precedat de un nominal în caz oblic sau de un adverb, ierarhia agentivității. Limbă aflată în plin proces de transformare tipologică (OV > VO), de unde combinația specifică de trăsături (unele contradictorii): în general, VSO în propozițiile principale, topica OV se menține în propozițiile subordonate, genitiv prenominal, adjectiv postnominal, postpoziții, auxiliar postpus verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
marcat, obiect specific sau uman, cere postpoziția ko, marcă sincretică de dativ și acuzativ. Există două tipuri de participii: un participiu ergativ, static și rezultativ, care are afinitate cu clasa nominală, și un participiu pasiv, care nu acceptă introducerea unui adverb temporal printr-un relator nominal, nu acceptă marca agentivă (posesivă) și conservă marca agentului din structura pasivă. În enunțurile finite, argumentul pacient controlează acordul verbului atât în construcția ergativă, cât și în cea pasivă. Structura ergativă provine din pasiv. Posesia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a accentului în limba română Morfosintaxa * Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categorii morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcții sintactice * Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcții sintactice (adverb, interjecție) Noțiuni de sintaxă * Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor * Relațiile sintactice în frază (coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: joncțiunea, juxtapunerea, topica * Fraza. Propoziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categorii morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcții sintactice * Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/felul (adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcții sintactice (adverb, interjecție) Noțiuni de sintaxă * Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor * Relațiile sintactice în frază (coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: joncțiunea, juxtapunerea, topica * Fraza. Propoziția principală și propoziția secundară/subordonată. Elementele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
4,2) - ’emeÖ we y"š"r (Ps 111,8) - ’emeÖ we-țe:eq (Ps 85,12) - ‘emeÖ ó-țe:"q"h (Zah 8,8). Cel de-al treilea nume, ’ElohQy ’"mQn, este mai frapant, întrucât în această sintagma este substantivizat un adverb 217 folosit de obicei în promisiuni solemne sau în finalul doxologiilor (e.g. Dt 27,15-26; Ps 41,14; 72,19; 89,53; 106,48), cu sensul: „cu adevarat!”, „așa să fie”. Formă ’ElohQy arată că e vorba de o anexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la traducerea Cornilescu este „cumințirea” topicii. Impresia este că a confruntat traducerea cu Revised Standard Version, dar topica engleză are servituți foarte mari, la care română nu trebuie obligată. De asemenea, „aproape”, având valoare și de adjectiv, nu numai de adverb, este mai potrivit pentru a reda conținutul lui Q"rÄ>, care este un adjectiv, decat prepoziția „lângă”. Semnificații de bază: plin de grija iubitoare și oferind ajutor celui aflat în necaz. 3.1.15. Iertător, îngăduitor 3.1.15.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
4.), ’Pl neq"mÄÖ (3.1.11.5.), ’Pl gemulÄÖ (3.1.11.6.), ’Pl ’emón"h, ’Pl ’emeÖ (3.1.12.1.), ’Eloah se (3.1.15.1.), YHWH305 Te>"’ÄÖ (3.1.7.6.); - substantiv în anexiune cu adverb substantivizat: ’ElohQy ’"men (3.1.12.1.); - adjectiv substantivizat în anexiune cu nume propriu: / Yiœer"’Ql (3.1.7.4.); - adjectiv în anexiune cu substantiv: ra> ƒese: we-’emeÖ (3.1.14.3.), ’erek ’appayim (3.1.15.3.); - participiu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ktízÄn (3.1.10.1.), themeliÄÎn (3.1.10.3.), diatQrÄÎn, phylássÄn (3.1.12.3.), euilateúÄn (3.1.15.1.), aphairÄÎn (3.1.15.2.); - participii aoriste: themeliÀsas (3.1.10.3.). - numeral: hežs (3.2.1.4.1.) - adverb: eggýs (3.1.14.5.) - expresii alcătuite din: - două substantive legate prin conjuncție: tò Alpha kaì tò Ä méga (3.2.1.3.4. și 3.2.2.6.4.), hQ archg kaì tò télos (3.2.1.3.5
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prin conținutul lor și să nu se scrie în continuare fraze care aparțin unor grupuri de idei cu totul diferite. Ca semn de punctuație, cratima ( liniuța de unire sau de despărțire ) se folosește: - în repetiții, când cuvântul repetat (substantive, adjective, adverb) formează o unitate; - în interiorul unor expresii formate din două substantive,un substantiv și un adverb, din două adverbe sau două interjecții;între două numerale, pentru a arăta că indicația numerică este aproximativă; - între cuvintele care arată limitele unei distanțe, ale
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
de idei cu totul diferite. Ca semn de punctuație, cratima ( liniuța de unire sau de despărțire ) se folosește: - în repetiții, când cuvântul repetat (substantive, adjective, adverb) formează o unitate; - în interiorul unor expresii formate din două substantive,un substantiv și un adverb, din două adverbe sau două interjecții;între două numerale, pentru a arăta că indicația numerică este aproximativă; - între cuvintele care arată limitele unei distanțe, ale unui interval de timp. I. 3. SEMNELE DE PUNCTUAȚIE FOLOSITE CA SEMNE DE ORTOGRAFIE Uneori
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]