7,836 matches
-
În analiza concretă, această distincție conceptuală ar putea ieși lucruri foarte interesante. Apoi, interesant este raportul pe care Îl urmărești Între credința religioasă și proprietatea economică. Mă Întrebam Însă dacă locul eticii ar fi alături de proprietatea modernă ca formă de afirmare a unei etici individuale (aceștia sunt termenii tăi) sau alături de fenomenul religios, valorile religioase, practica religioasă, credința, credinciozitatea sau un termen care era foarte bun... Ruxandra Cesereanu: Credincioșenie. Sanda Cordoș: Apoi, ca și Ruxandra, mi-am notat și eu: nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Elitele Își asumă de obicei acest rol. Nu Întotdeauna preiau Însă și responsabilitatea pentru proiectele eșuate. Am dorit să mă refer la perioada cuprinsă Între 1921 și 1992 deoarece am găsit-o plină de contradicții și, În același timp, de afirmare a unor valori românești. Ruxandra Cesereanu: Au existat manipulări și manipulări. Alegerile din 1990 au constituit o manipulare naivă, instinctuală, ca să zic așa: Ion Iliescu era confundat cu revoluția din decembrie 1989, cu retrocedarea pământului etc.; Iliescu se afla la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dar și cu o vădită satisfacție. Căci într-o epocă în care relativismul istorist și psihologist însemna o continuă alunecare a terenului, ridicarea incertitudinii la rangul de concepție de viață, d-l Dragomirescu a recunoscut în dogmatism o reacție salutară, afirmarea nevoii de siguranță și permanență ca niște condiții elementare ale culturii, amenințată altfel să se pulverizeze și să amurgească. TUDOR VIANU SCRIERI: Relațiunea dintre premisele și ultimele concluziuni ale filosofiei lui Herbert Spencer, București, 1892; Critica „științifică” și Eminescu, București
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
poezii Din țara cu bobi de aur. Colaborează la periodicele „Societatea de mâine”, „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Flamura roșie”, „Drapelul roșu”, „Vatra” ș.a. Scriitor care se integrează, prin atitudine tradiționalistă, univers tematic și stil impregnat de regionalisme, unei tendințe interbelice de afirmare a localismului, F. găsește ca prim cadru de expresie registrul poetic. Volumele Din țara cu bobi de aur, Drumuri cu lună (1936), Carte din pustă (1942) grupează versuri ce acoperă o arie simbolică largă (noaptea, câmpia, luna, grâul, iubita, revolta
FABIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286927_a_288256]
-
apărută la București, săptămânal, între 21 ianuarie 1919 și 11 aprilie 1920. Editată de „un grup de tineri neaparținând nici unuia dintre partidele politice”, F. are totuși o orientare de stânga, militând „pentru o viață de luptă și muncă” și pentru afirmarea „credințelor izvorâte din brazda patriei eterne” și adresându-se „tuturor forțelor democratice”. Revista reușește să atragă colaborări interesante, cu o orientare democratică, nu neapărat socialistă. Rubricile obișnuite sunt „Cronica literară” și „Cronica artistică”, semnate de Em. Ciomac, „Note și figuri
FAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286955_a_288284]
-
numărul 1/1926 al F., a cărei activitate va avea în vedere „luminarea și întărirea prin cultură a acestui popor”, „păstrarea la baza organizațiunii noastre sociale a ideii naționale, stârpirea tuturor curentelor dizolvante de stat”. Sunt propuse două direcții de afirmare a conștiinței românești: întemeierea de instituții culturale și combaterea iredentismului maghiar. Înființarea Teatrului de Vest, la mijlocul anului 1928, constituie și rezultatul campaniilor susținute de F., a numeroase articole de sprijinire a acestei inițiative (Teatrul românesc de la Oradea, Ofensiva culturală, Deschiderea
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
aflate acum la cea de-a treia serie. Conferințele, ținute în sala Liedertafel din București și publicate aici în rezumat, abordau cele mai variate teme, menite să realizeze o „operă de revizuire a unor idei vechi de la noi și de afirmare a unor idei nouă”. Cele mai multe expuneri îi aparțin lui Ovid Densusianu: Idealismul nou în literatura germană, Poeți germani contemporani, Simbolismul și celelalte arte („versul liber nu este în mare parte decât aplicarea la poezie a concepțiunei wagneriene”), Versul liber și
FARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286965_a_288294]
-
în această direcție, până la apariția „Albinei Carpaților” și a „Tribunei”, realizări deosebite, depășind repede stadiul unei reviste regionale și obținând colaborări de la publiciști și scriitori români de pretutindeni. Ideea care a predominat în alegerea literaturii publicate a fost aceea a afirmării egalității pe toate planurile a românilor cu celelalte popoare din Imperiul Austro-Ungar, a legitimității revendicărilor românești. Într-o perioadă de început, Vulcan se îndreaptă către autorii pașoptiști, transilvăneni sau din Principate, a căror activitate și creație o face cunoscută, obținându
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
the Romanian Novel și The Development of the Romanian Poetry, li s-a reproșat că sunt lipsite de „perspectivă critică și de un simț modern al diferențierii valorice”; astfel, romanul românesc ar fi apreciat doar ca ,,probă creatoare și de afirmare națională”, comentariul rămânând grevat de un tradiționalism cu dimensiune moral-didactică (Aurel Sasu). Perspectiva simplificatoare, reducționismul caracterizează percepția critică și în prezentarea istoriei poeziei românești. Excursul își păstrează însă interesul prin relevarea importanței folclorului în constituirea liricii românești și, mai ales
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
al Întreprinderii de Alimentație Publică. Debutează ca reporter în ziarul „Drum nou”. Elemente autobiografice transpar în romanele Grădina internatului de fete (1995) și Ultimul refugiu (1996), în general evocând suferințele unor oameni care în regimul totalitar comunist au militat pentru afirmarea unor idei naționale și democratice (tatăl scriitoarei a fost deținut politic, condamnat la moarte; i se preschimbă pedeapsa în douăzeci și cinci de ani de temniță, din care execută doisprezece). Romanele dezvăluie atitudini și destine morale, politice și sunt scrise cu încărcătură
FLORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287030_a_288359]
-
hulă pe buze.” Efortul poetului de la „Gândirea” de a aduna în jurul său talente tinere și viguroase, spiritul nonconformist al publicației, efervescența culturală ce tinde să anuleze convingerile politice provenind din întregul spectru doctrinar conferă paginilor un aer impetuos. Dorința de afirmare - pe principiul generaționist - a tinerilor scriitori din anii ´30 face posibilă această regrupare de forțe intelectuale în jurul lui Sandu Tudor. În articolul-program se mai precizează: „Ne cheamă o vedenie nouă, care se vrea frumoasă și limpede. Sub umbra acestei vedenii
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
profiluri, este acela că tot ceea ce a scris despre Malraux, Faulkner, Montherlant, Amiel, Camões, Drieu La Rochelle era în epocă o noutate. Umbre pe pânza vremii (1985) este o carte de mărturii despre generația de scriitori care băteau la porțile afirmării înaintea celui de-al doilea război mondial, despre scriitori din „corabia cu ratați” (după expresia lui Emil Botta). Sunt revelatoare paginile despre Emil Botta, Simion Stolnicu, Matei Alexandrescu, Neagu Rădulescu, Corneliu Temensky, cele despre cercul de colaboratori ai revistei „Vremea
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
adversar tenace al formelor fără fond, etnicist în sens maiorescian. Adept al evoluționismului organic, aplică tezele pozitivismului și determinismului, cărora le adaugă principiile cauzalității și interdependenței. Respinge ideea de influență, recunoscându-i menirea numai în măsura în care este reclamată de nevoia de afirmare a fondului primar, autohton. Progresul poporului român, al spiritualității sale nu este posibil decât prin valorificarea substanței specifice, al cărei prototip îl constituie creația populară, miturile și obiceiurile folclorice, experiența vieții materiale, concentrată, perpetuată și valorificată în existența istorică. Drumul
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Față de dogmatisme mai vechi sau contemporane, față de raportarea „la un principiu stabil”, deși „arbitrar” - ca la Brunetière, la Paul Souday ori la Mihail Dragomirescu -, în faza sa modernistă autorul Criticelor admite, în ce-l privește, „existența unei infiltrații dogmatice în afirmarea principiului de diferențiere și deci de înnoire a expresiei artistice, fără ca ea să fi luat însă niciodată un caracter de exclusivitate”. Vechiul scepticism, oarecum empiric, evolua acum „spre un relativism estetic pur principial, reatașat la teoria cunoașterii”. Cele mai multe cărți îmbătrânesc
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
sa polemică. Sever contestă felul în care se folosește Nefalie de Sfinții Părinți: aceștia, în realitate, au afirmat că Cristos este din două naturi, nu în două naturi (așa cum spune formula de la Calcedon). Sever împărtășește această opinie și susține că afirmarea a două naturi după uniune distruge uniunea ipostatică, așa cum au făcut Teodoret și Andrei din Samosata. La Constantinopol, între 509 și 511, Sever a compus Philaletes („Prietenul adevărului”). Intenția sa era aceea de a restabili adevărul în privința interpretării unei ample
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
însușiri, au putut fi făcute și la adresa volumului Iubiri rele (1973), care, alături de reeditarea unor proze din perioada de început, include și piese noi. O variațiune pe tema din Condotierul este O vacanță atât de lungă..., romanul unei „crize de afirmare”, care investighează un caz de „rebeliune” existențială, de refuz al soluțiilor social-profesionale pasive și convenționale, în numele urmării unei vocații artistice. „Rebelul” care respinge calea unei cariere banale și conformiste și a unei existențe terne constată că aspirația către independența deplină
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
lui Valeriu Cristea. Anii 1966, 1967 și până 1968, când între 14 și 16 noiembrie se țin lucrările Adunării Generale a Uniunii Scriitorilor și când G.l. se transformă în „România literară”, reprezintă o perioadă de maximă efervescență. Este vorba de afirmarea unei literaturi ce se simțea din nou stăpână pe mijloacele sale, căutând să se impună cu o grabă justificată de îndelungata tăcere care îi fusese impusă. Eugen Simion recenzează laudativ cartea Viața deocamdată a tânărului poet Ion Alexandru (1/1966
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
de stilistica și poetica (în anii studenției s-a remarcat în cadrul Cercului de stilistica și poetica de sub conducerea profesorului Al. Rosetti), de stilistica structurală, de gramatică transformatională și semiotica, de eseuri literare, G. are meritul de a fi contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc. După 1980 se manifestă îndeosebi că publicista și eseista, articolele și eseurile sale fiind cuprinse în cărți precum Mitul pagubei (1986), Cartea plecării (1995) și America, America (1996). Sunt cărți despre anii petrecuți în România
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
separarea puterilor în stat. A doua categorie de schimbări se refereau la exercitarea democrației și consta în garantarea și asigurarea de către stat a drepturilor fundamentale ale omului, mai ales a celor politice, de la libertatea de expresie, care permite identificarea și afirmarea unor interese contradictorii, și până la libertatea de asociere, care permite asociațiilor de cetățeni să încerce să preia puterea politică. Toate statele foste comuniste au făcut într-un timp scurt schimbările instituționale necesare pentru introducerea unui regim politic democratic și apoi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
condițiile integrării „depline” în civilizația occidentală nu sunt foarte optimiste. Câteva dintre tendințele deja afirmate pot fi enumerate în acest sens. În primul rând, un declin rapid al capitalului autohton. Prăbușirea comunismului a declanșat un proces accelerat de formare și afirmare politică și socială a unei noi clase de capitaliști autohtoni. În mai puțin de un deceniu, această nouă clasă socială a preluat, cu relativă fermitate, conducerea economiei, politicii și vieții sociale românești. Pentru aceasta, ea a modificat în propriul folos
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dacă acesta este direct legat de teme politice majore. Iar polarizarea de avere și venituri, îmbogățirea unei pături restrânse și sărăcirea unor cateogorii majoritare numeric, transferul de proprietate dinspre stat spre indivizi și întreaga fenomenologie care a însoțit formarea și afirmarea noii clase de capitaliști români au reprezentat, în toată perioada de după prăbușirea comunismului, teme majore ale politicii românești. Ca urmare, concepția cotidiană cu privire la aceștia s-a format, în principal, pe baza experienței personale a populației, susținută puternic de discursul politic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalismul românesc este și bun și rău. Este bun pentru că, pe de o parte, este inevitabil, iar pe de altă parte, este întemeiat pe „natura umană”, prin afirmații precum cele despre „dreptul sacru al proprietății private”. Este bun pentru că permite afirmarea personalității individului și valorificarea avantajelor sale competitive în raport cu alți indivizi și pentru că ierarhizează indivizii din societate prin intermediul „mâinii invizibile a pieței”, adică a unui arbitru la fel de orb ca modelul justiției antice și la fel de imparțial ca o loterie. În același timp
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mare decât cea acordată de bănci pentru conturile de economii. Nu este mai puțin adevărat că această dobândă era, la fel de semnificativ, mai mică decât cea acordată băncilor. „Chioșcurile” pieței financiare și monetare Ca în toate celelalte domenii de formare și afirmare a sectorului privat, și în acesta totul a început cu „chioșcurile”, adică cu inițiative de mici dimensiuni orientate spre colectarea banilor aflați la populație. Primele asemenea „chioșcuri” au apărut în domenii cu totul noi pentru o populație ieșită din socialism
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parțial) ca fiind, de fapt, bani publici alocați populației, dar menținuți în gestiunea managerilor SIF-urilor. Indiferent de speculațiile asupra naturii banilor din SIF-uri, funcționarea lor a fost în mare măsură orientată spre finanțarea unor capitaliști români în plină afirmare. Căci SIF-urile dețineau ceea ce viitori mari capitaliști români nu aveau, adică bani gheață, însoțiți de avantajosul statut de bani privați, astfel încât utilizarea lor ieșea de sub controlul și supravegherea pe care autoritățile o exercitau asupra utilizării banilor publici. Ca urmare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a produs o rețea de companii private care, în momentul lor de vârf, ar fi putut constitui bazele unei corporații naționale de dimensiuni semnificative pe piața națională și internațională. A ilustrat, în mai mare măsură decât oricare altă tentativă de afirmare a capitalului autohton, rețeaua indispensabilă de relații instituționale și informale de care se slujeau capitaliștii români pentru a face față presiunilor pieței, precum și presiunilor capitalului străin. Iar în anul 2000, când s-a prăbușit, a tras după el un întreg
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]