9,382 matches
-
Vasile, Vetogram Lucia. Rector era Loghin. Jacotă era șeful Catedrei de drept civil. D.T. Cilibiu Gheorghe era secretar organizatoric, Șerb Vasile preda socialism la Drept, era pe linie. Răuschi Ștefan era decan, un om sever, dar se pare că era agreat, de vreme ce a fost ales două mandate. Petcaș Vasile și Vetogram Lucia nu-mi spun nimic. Loghin era o somitate. S.B.: Era implicat în politică? D.T.: Îl puneau ei, pentru că era un nume. Era o tactică și asta. S.B.: Partidul lua
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Adrian Butucă a dat citire textului telegramei adresate lui Nicolae Ceaușescu. S. B.: Ce ne puteți spune despre Boțu Nicolae? D. T.: A fost președinte la ASC la Politehnică în perioada în care Iacob era președinte la Centru. Boțu era agreat la Facultatea de Construcții, era apreciat. Eu, de regulă, mergeam pe propunerile de la Institut, nu mă băgam în treaba lor. Boțu Nicolae era agreat și de partid, era om serios. S. B.: Cum ați colaborat cu Camelia-Margareta Bogdănici? D. T.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
președinte la ASC la Politehnică în perioada în care Iacob era președinte la Centru. Boțu era agreat la Facultatea de Construcții, era apreciat. Eu, de regulă, mergeam pe propunerile de la Institut, nu mă băgam în treaba lor. Boțu Nicolae era agreat și de partid, era om serios. S. B.: Cum ați colaborat cu Camelia-Margareta Bogdănici? D. T.: Camelia era vicepreședinte pe Centru, a fost președinte la UMF. Ea a fost lider ASC în perioada în care decan era dr. Vancea Petre
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
știu pe ce motive, nu știu ce l-a determinat să pună degetul pe mine dintr-o listă de vreo 15 oameni care erau în rezerva de cadre. De prin 1977, eu venisem asistent universitar la Politehnică. În același timp, era foarte agreat în mediile politice ale vremii. S-a căsătorit cu Mihaela Tomozei, care va fi propusă pentru vicepreședinția UASCR-ului. Era cutuma ca vicepreședinții UASCR-ului să fie patru, să reprezinte cele patru mari centre universitare din țară (București, Iași, Cluj
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
am avut, Leonard a reținut ce s-a întâmplat, căci i s-au plâns multe persoane. A fost o chestie care a iritat foarte mult, a creat o tensiune în Iași. Bujor a fost impecabil de data aceea. El a agreat punctul meu de vedere că la întâlnirea directă cu Leonard nu trebuia să vină nici Floareș și nici alți politruci de la județ și municipiu și nici de la UTC. Propunerea era a unei transparențe totale față de studenți. S. B.: A avut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
laboratoare), să facă condiționări. Eu eram atenționat de Securitate, de partid și de Miliție asupra acestor practici. S. B.: Și erați informat de ASC. D. T.: De aceea, în mediul UMF-ului, eu, Bujor și Leonard Constantin nu am fost agreați niciodată. În zona aceea am fost primiți mereu cu răceală pentru că am mers pe mâna ASC-ului, a studenților. Chestiile acestea au ajuns și la Mohora, la UASCR, la Nicu Ceaușescu, dar nu s-a dorit în sistemul de atunci
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ședințelor. Se prezenta prezența la aceste ședințe în procente. Cele mai disciplinate erau Conservatorul și Institutul Agronomic. Cele mai indisciplinate instituții erau IMF, cercul de estetică de la UAIC și Facultatea de Electrotehnică de la IPI. Modelul acesta al discuțiilor nu era agreat de către toți activiștii. Într-o ședință din 1972, Florea Pavel deplângea faptul că activitățile politico-ideologice "îmbracă de multe ori un caracter scientist. S-au organizat după plenara din noiembrie o seamă de activități, simpozioane, de sesiuni științifice care s-au
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Tompea", fitilit uneori de Nagâț. El devenise o anexă a UTC pentru că avea și o slăbiciune față de organizație: fusese prim-secretar al CC al UTC. S.B.: Or, dumneavoastră erați o organizație neaservită. D.T.: Eu pe Petru Enache nu l-am agreat, sincer. Era foarte apropiat de UTC-iștii lui, dar era dur, inflexibil. S.B.: Pornise de acolo. O fi fost și frustrarea lui față de intelectuali, el fiind venit din fabrică. D.T.: Cu Leonard Constantin am lucrat foarte bine. Bine am lucrat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Angliei pentru o autoguvernare, din anul 1942, prezentată de Sir Stafford Cripps, urmărind obținerea sprijinului Indiei în război, a fost respinsă, întrucât atât Ghandi, cât și Mohammed Ali Jinnah, conducătorul Ligii Musulmane nu au fost de acord, deoarece Ghandi nu agrea războiul, iar M. A. Jinnah nu a acceptat să facă parte dintr-o națiune dominată de hinduși și a pretins insistent formarea unui stat separat pentru musulmani. La scurt timp după terminarea celui de al Doilea Război Mondial, guvernul britanic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
om extrem de dinamic, inventiv și veșnic pionier de succes cam în tot ce lumea din jurul său tatona cu ezitări și dese eșecuri. S-a retras între cărțile sale și înfrunta bătrînețea cu mult curaj și chiar cu puțină resemnare. Nu agrea de loc să mai apară în public, prefera să evite mulțimea și, mai ales, să se adreseze acesteia. Încercam să rup uneori tăcerea care se instala adesea între noi, să bavardăm vrute și nevrute ca pe timpuri, dar profesorul era captat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
albul cum își zdrobea adversarul, cum pe jos, în cușcă, parcă se tăiase porcul. Dar nici negrul nu era mai prejos, adică mai uman. Cînd trăsnea adversarul, acesta cădea fulgerat, cu capul bălăngănind în balama. Cum am mai spus, nu agream scenele astea de abator, dar aveam aceleași porniri ca ale unei fete care, deși știe că s-ar putea să se procopsească cu un viol, totuși acceptă invitațiile suspecte. La ora de nu știu cît trecute fix (la TV programele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
servim cîte un păhăruț, mai un banc, trece timpul mai ușor. Și eu singur, singurel să mor de urît? Oamenii se frămîntă și unde sînt minți luminate apar și soluții. Păi, merg eu și Mișu cu dumneavoastră... Soluția nu-i agreată de ceilalți și nici de șef. Se părea că s-a ajuns într-un impas și tot șeful dă o sugestie bestială: Eu zic să merg cu voi în autocar și cînd ajungem aproape, mă urc în limuzină. Chiar, șefu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la apropierea, apoi la ducerea războiului pe teritoriul țării noastre, luând o amploare de nestăvilit. Mareșalul Ion Antonescu cu marele stat major plănuiau o linie de rezistență pe linia munților Carpați-Dunăre -Marea Neagră. Acest plan de apărare nu a fost agreat de partidele de opoziție, ne văzut cu un rezultat de acceptat nici de Casa Regală, respectiv Regele Mihai I. Chemat la consultări, mareșalul Ion Antonescu a informat pe rege că el este în tratative pentru ieșirea din război, în anumite
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în țară, dar ajunse și în acest fund de vale, prin dările foarte mari ce trebuia date la stat, ca impozite, produse agricole și alte munci cerute de stăpânire, ce se folosea în acțiunile ei de persoane care nu erau agreate de oamenii gospodari, și cu atât mai mult de cei ce aveau venituri și din alte surse decât forța de muncă proprie. Săndel și-a explicat mai bine gestul făcut de profesoara de limbă franceză de-a se duce la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
coloană vertebrală, chila. Dar și Natura o cunoaște, tot prin eufemisme, chiar În gura unui popor la care ea, pălăria, s’a pripășit recent. O pălărie umblă după Soare: inflorescența florii-soarelui. Iar animalele, și ele fără a fi prea multe, agreează pălăria sau căciula. Cucul, o floare, care poate fi Geranium phaeum, plină de esențe volatile, un neam al inului sau Campanula patula, clopoțeii. Dar ce-i seamănă mai bine decât o ciupercă, chiar dacă nu chiar toate au propriu-zis o pălărie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care diferă de orz doar pentru că are 6 rânduri de boabe În spic, nu patru ca orzul comun. Corespondența e fericită, căci și sistematica recunoaște faptul În subspeciile hexastichon, respectiv tetrastichon, nu doar limba literară. Marea familie botanică a cucurbitaceelor, agreată de un mai bun cunoscător al limbii, Topârceanu, mai cuprinde mulți alți „pepeni“: bostanul - turcesc și porcesc -, dovlecelul, tigva și... Cu toții Cucurbita, care chiar bostan Înseamnă, deși romanii nu l’au cunoscut, acești „pepeni“ fiind de fapt americani; Cucurbita maxima
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un tâmpit de delincvent -, administratorul dreptății - om deștept - abia așteaptă șă-și demonstreze astfel ferocitatea. Omul nu e rău În sine, În biologicul lui. Răutatea aparține - paradoxal - civilizației, aceea care l’a Învățat inclusiv să fure, iar dacă potențialul păgubaș nu agreează asta, să-l neutralizeze, primul pas spre crimă. Ca orice animal, omul se naște necivilizat, implicit nevinovat. Trebuie - și-i pun acestui cuvânt ghilimele - deci educat, mai bine zis dresat, Întru feleșagul civilizației: ferocitatea, agresivitatea. Și Începe cu basme În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai profunde: Mărțișorul de pildă... Deși Încerc să mă feresc cât pot, fără a fi misogin - dimpotrivă -, să cad În plasa subtilă Întinsă de Natură. Mai ales că știu ce știu, și veți auzi, În rolul mefistofelic pe care-l agreez atât de mult. Capcana cu pricina e subtilă - și câștigă astfel În eficacitate -, căci exploatează deopotrivă dubla esență a omului - biologică și spirituală. O latură deci a capcanei se adresează spiritualului, una dintre manifestările căruia fiind biocâmpul, iar subtilitatea adresării
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot, se deșteaptă: Se lasă mâncată până la Înflorire, nu și mai apoi, când are de crescut „copii“. Și vedem tufele de urzici, cât gardul, ocolite de toți, iar iarba din jur rasă. Cum se apără, Într’o Natură care nu agreează agresiunea, ci pacea? Se face una cu pământul. Precum ciocârlanul ori prepelița a căror penaj imită solul. Doar că ea e verde. Și atunci Își face gustul una cu pământul, adică devine insipidă. Gustul nu e un simț infailibil, ci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-și poate defini deciziile care devin curând singura soluție chiar dacă adoptate Încă de când mai exista o alternativă - Încă din „Pro Natura“. Mai știu și că geaba mi-ar fi promovat amicul Cristi numele dacă doamna Mariana Ștefan-Antohi n’ar fi agreat ideea unui personaj, real dar patruped. Cristi a știut ce vrea: așa și-a putut permite mai multă libertate În demersul său dar și să-mi promoveze memoria; căci, să știe oricine, eu nu mai exist pe pământ din 1996
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inconștiența noastră Îi produce. Tu te poți bucura, că-ți aducem la Îndemână păsăret care să compenseze vrăbiile rărite de pe balcon, dar așa favorizăm o specie. Nu și pe alta, al cărei rol nu-l cunoaștem dar, Întâmplător n’o agreem. Știu eu? Cioara ori cucuveaua. Consecința? - O știu. De n’aș fi eu, pisica, ca să repar noua ta gogomănie, ai provoca un dezechilibru, nu În minus, dar În plus. Pentru a greși, ambele căi Îți sunt deschise, iar păstrarea căii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
genomul comunității pentru a supraviețui, devenind chiar un fel de „cap de clonă“? Așa vorbind, adică perpetuând, dar fără ideea de achiziții evolutive succesive, un motiv dat, ar trebui ca acum să nu amintiți, În chiar folclorul pe care-l agreează amicul meu, nimic despre plug, coasă, fântână etc. pentru simplul motiv că acestea nu existau În neoliticul care a pus bazele civilizației voastre... Drac sunt. Și vă pun În față două situații net diferite (oare): La același etaj X se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vorbesc limba pe care o Înțelegeți prea noastre biologice orice Uniune e dezarmată. La o adică, Natura, cea care conservă viața, capodopera evoluției ei, ne trage de mânecă ori de câte ori - integrați ori ba - „călcăm În străchini“. 6. Globalizare = entropie Chiar dacă nu agreez asta, trăiesc Într’o eră creștină care, În aproape două milenii de existență, a avut suficient timp pentru a impune un mod de viață și, mai ales, de gândire. Dar nașterea ei a coincis cu dezagregarea Imperiului roman - poate chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scoată Principatele Române de sub influența rusă, schimbându-i pe Constantin Ipsilanti, Domnul Țării Românești, un rusofil notoriu și pe Alexandru Moruzi, Domnul Țării Moldovei, pe care i-a înlocuit cu Scarlat Callimachi, în Moldova și Alexandru Șuțu, în Țara Românească, agreați de diplomația franceză de la Istambul. Această schimbare făcută de Înalta Poartă în Principatele Române a determinat Rusia să ocupe Țările Române pe 23 noiembrie 1806, ceea ce i-a determinat pe turci să declare război rușilor patru zile mai târziu, la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
României, Carol al II-lea, trebuie să intre în guvern Vaida, ca Președinte al Consiliului, Inculeț și Nistor, ca reprezentanți ai provinciilor amenințate. Vaida a refuzat să preia Președinția guvernului, acceptând însă să intre sub cea a lui Tătărescu. Argetoianu, agreat la Berlin, a primit portofoliul externelor.” Neputând lua legătura cu Hitler, regele Carol al ll-lea chemat pe Fabricius, ministrul german la București și i-a transmis o notă cu toate doleanțele sale către Fuhrer: 1) „S-a renunțat la garanțiile
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]