79,130 matches
-
Îmi fac poftă de scris... pentru a avea apoi textul! M.V.: Îmi amintesc, ați debutat în literatură cu trei puncte. La propriu: așa începe primul poem din prima dvs. carte: cu trei puncte... E.G.P.: E adevărat, am pășit cu stîngul, "ajutat" și de redactorul cărții mele de debut. Era 1985, adică 1984 plus unu. Totuși nu am inclus în carte nici un poem cu Lenin, Patrie sovietică, Partid, etc... "Lumina proprie" a fost crisalida din care abia urma a se naște fluturele
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
pe ascuns de acord cu mine, cei cu care lucram...Silvian Iosifescu, Eugen Schileru, Vera Călin, Olga Zaicik, Ana Silber, și alții. Totdeauna, în cultură, în clipe mai grele, m-am înțeles cu evreii de valoare. Ei m-au și ajutat. Sînt sigur și ca să nu fiu închis. Nu ca românii noștri; sau mai rar. De unde să nu reiasă că aș fi în general un anti-român... Problema cu antisemitismul, referitor la polemica încinsă în R.l., cred că este următoarea: Așa cum sînt
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
Dumont se raliază vrînd-nevrînd cineaștilor moraliști, înțelegînd în sens romantic revelarea virtuților umane prin opera de artă, cinematograful fiind efectiv pentru tînărul cineast francez un mijloc de existență și de exprimare, o formă propice dezvoltării demonstrațiilor filosofice. Practica profesorală îl ajută să-și elaboreze un vast discurs cathartic paralel cu intriga propriu-zisă. În Umanitatea investigarea unui oribil viol este făcută de un polițist de provincie retardat, de fapt un ins hipersensibil, empatic chiar, care suferă pentru toate relele lumii înconjurătoare, asumîndu-și
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
maturitatea este o reducere la esență, o simplificare, o debarasare de inutil, regimul strict al necesității"), alternează cu consemnarea unor momente de descurajare: În fine, de două zile încoace îmi sînt suspect de străin - și nu e rău. Poate mă ajută Dumnezeu să mă cretinizez". În unele locuri, autorul se amendează cu nonșalanță: "Am bună memorie a locurilor, dar prea repede le-am recunoscut ca să se poată prezenta Ideea. Nu pot reține acum pentru jurnalul meu decît o bucurie artificială". Însemnările
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
față. După părerea mea, alegerile locale au fost și sînt un prim test pentru cele generale. Însă un test mai aparte. În anumite împrejurări de popularitate sau de competență dovedită candidatul unui partid mai prost situat în sondaje își poate ajuta partidul, dar nu îl poate scoate din condiția de partid perdant. Ideea cu bunul gospodar pe care îl alege comunitatea din care face parte e valabilă, atît cît e, în comunitățile foarte mici, cele în care toată lumea cunoaște pe toată lumea
Cît contează un primar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17134_a_18459]
-
pe care îl alege comunitatea din care face parte e valabilă, atît cît e, în comunitățile foarte mici, cele în care toată lumea cunoaște pe toată lumea. Dar și acolo pot interveni socoteli firești în actualele împrejurări politice. Cu ce te poate ajuta un "gospodar" susținut de un partid neputincios? Marele duș rece în privința sprijinului politic primit de primarii partidelor aflate la putere s-a produs în actuala legislatură. Pe un fond de criză, primarii, oricît de buni gospodari, s-au văzut lipsiți
Cît contează un primar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17134_a_18459]
-
procedat și alții din generația mea, care s-au format chirurgi reali. Nu trebuie să-ți fie rușine, să te simți înjosit, dacă nu ești sigur de ceea ce faci. Responsabilitatea trebuie să domine ambiția. Am învățat foarte mult să operez ajutat de chirurgi din generația mai mare, cu mai multă experiență decît mine". E, aici, un învăț la care se cuvine să se mediteze. Dar visul viitorului mare chirurg era să ajungă intern la spitalul Colțea, unde șeful clinicii era prof.
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
era prof. Hortolomei. Era, acolo, ca intern, tot timpul, la orice oră de zi sau de noapte. Și a rămas aici timp de 11 ani, devenind, la recomandarea profesorului, și preparator. Hortolomei era un mare clinician. De prin 1955-1956 îl ajuta, frecvent, pe profesorul Hortolomei, la operații, acesta socotind că evaluarea investigațiilor nu trebuie exagerată în dauna examenului clinic. Era delicat cu bolnavii și manevrarea țesuturilor lor, nu se pripea, era precis în gesturi, practicînd foarte multă chirurgie grea și cu
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
lua onorarii mari, ca mijloc de selecție a bolnavilor, pentru cei fără posibilități dar cu afecțiuni grave onorariile erau mai mici sau erau îndreptați spre spital (pentru că opera și în sanatorii particulare). Era și foarte generos și din veniturile sale ajuta medicii mai tineri și chiar pe unii cunoscuți din afara medicinei care primeau, lunar, un plic, pentru a se putea ajuta de nevoi. Era modest și dovedea o mare capacitate de colaborare, nejignind, neinsultînd, neumilind pe nimeni. Și, totuși, avea o
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
mici sau erau îndreptați spre spital (pentru că opera și în sanatorii particulare). Era și foarte generos și din veniturile sale ajuta medicii mai tineri și chiar pe unii cunoscuți din afara medicinei care primeau, lunar, un plic, pentru a se putea ajuta de nevoi. Era modest și dovedea o mare capacitate de colaborare, nejignind, neinsultînd, neumilind pe nimeni. Și, totuși, avea o mare autoritate, neimpusă, datorîndu-se marii sale personalități. Ținea, permanent, să nu rămînă în urmă, adoptînd, finalmente, noi metodologii, făcînd, totodată
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
contemplă eșecul căsătoriei și își așteaptă moartea. Bețivi sînt și ceilalți bărbați din roman, precum doctorul Vigil sau Hugh. Într-un fel, Sub vulcan este un poem despre beție: alcoolul devine o substanță metafizică, el ține laolaltă sufletele personajelor, le ajută să comunice, dar nu în sensul trivial al termenului, de tavernă, ci ușurîndu-le cumva o povară interioară care rămîne totuși, pînă la sfîrșit, insuportabilă. Paharele de tequila, whiskey sau bere mexicană diluează, sau măcar se străduiesc să o facă, o
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
piața franceză cu o versiune de foarte bună calitate. Stațiunea denotă, ca și cealaltă proză, Saludos, că există un Ecovoiu gata să deseneze epic, insurgent la transparențe facile. Romanul ține la distanță convențiile narațiunii. Un minim de inițiere literară ne ajută să observăm că, de regulă, în ultimele decenii, scriitorii noștri cultivă fie o poveste de iubire fie o dramă existențială în termeni deciși de structuri deja constituite. Ce anume mi se pare deliberat novator în Stațiunea? În primul rând ruptura
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
Magistratului, un tiran calificat, căruia îi fac jocul diverși comparși din obligație, din cinică sumisiune, din renegarea idealurilor inițiale. Oricum, după toate probabilitățile, Magistratul e principalul vinovat de tragedia orașului însă nu singurul. Funcționari siniștri, colaboratori de apocaliptică obtuzitate îl ajută să își ducă până la capăt activitatea demențială. O lucrătură stimulată de emfaza demagogică, de absurdul ororii concentraționare. Am recitit Stațiunea pentru trimiterile critice la realitatea cruntă de până în 1989. Dar și cu gândul să îi găsesc un corespondent în literaturile
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
de origine greacă, ar fi, în limba română, total neproductiv. Lăsându-se identificat în cîteva împrumuturi, sufixul nu ar fi format în română cuvinte noi (unica excepție menționată, derivatul sinaiot, era considerată discutabilă). Descrierea situației, exactă pentru momentul respectiv, ne ajută să înțelegem încă o dată că evoluția limbii nu e lineară, că lucrurile nu sunt date o dată pentru totdeauna și de aceea previziunile sînt riscante. E de ajuns să existe cîteva modele, și măcar unul dintre ele să circule mai intens
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
Eram de două săptămâni internat în spital din cauza unei pneumonii care nu voia să cedeze în niciun chip, deși o armată de medici își dădeau toată silința să mă ajute. Zilnic și uneori chiar și de două ori pe zi secretara mă vizita aducându-mi cele trebuincioase, presa și vești de afară, eu cu greu putând părăsi patul din cauza puseurilor de temperatură, a stării generale constant proaste, uneori mergând spre
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
ca organizator. Seara, monografiștii se întîlneau în așa-numita "Sală luminată" (școala) unde dădeau seama de ceea ce au recoltat și primeau îndrumări. Cărțile lui Stahl Tehnica monografiei sociologice și a lui Herseni Teoria monografiei sociologice erau îndrumare teoretico-metodologice care au ajutat hotărîtor procesul de selectare și formare a monografiștilor, aleși din masa studenților de tot felul. Acolo, în timpul cercetărilor monografice, observase Stahl, se învăța, de fapt, în chip nemijlocit, ceea ce este sociologia. Apoi lucrurile s-au complicat. În 1930 Gusti a
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
în casa lui..." sau "și azi am mîncat în loc de pîine litere don juana le prindea cu plasa de prins/ litere din carnea și sîngele ei/ și mi le punea apoi pe buze mi le așeza în cerul gurii și mă ajuta să le înghit..." La acest ospăț pantagruelic e greu să distingi muntele de mărgăritare de muntele de orez. Recunosc că nesațul de a arăta cît mai mult și neîndurarea de a renunța la un retorism supărător înneacă pe alocuri cartea
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
ce bine că există și minți aventuroase! Lumea se schimbă atât de repede, încât e necesar să descoperim noi mijloace de a o descrie, de a o supune interogației. Operele vechi - abordate din perspectiva unei noi lecturi - pot să ne ajute foarte mult. Domnule Butor, ce caută romanul? Depinde romanul de memorie, de istorie, de uitare, de o luptă cu interiorul, de arta de a seduce picăturica de nemurire din viața fiecăruia? Poezia caută să regăsească un paradis pierdut. Dar și
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
favorizat mediatizarea lor, menținîndu-le frecvent într-o injustă penumbră. Unul dintre scriitorii și cărturarii aparținînd, după știința noastră, acestei categorii este Pavel Chihaia. Născut în 1922, rămas orfan la cinci ani, a cunoscut de timpuriu sentimentul singurătății, care l-a ajutat, după cum ne mărturisește, a se adînci în sine și a scruta lucrurile din preajmă spre a vedea ce se ascunde dincolo de aparențele lor: "Desigur, viața sufletului a primit, pe lîngă trăsăturile etapelor vîrstei și acea confruntare cu împrejurările dramatice ale
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
început să studiez nu numai cu disperarea celui ce are în față alternativa pierderii locului de muncă, dar și cu o curiozitate tot mai admirativă pentru tot ceea ce tăinuiau vechile opere de artă". Rezultatele n-au încetat a se arăta. Ajutat și de "fervoarea" sa anterioară pentru literatură, filosofie, artele minore, de contactul cu studiile faimoase ale unor Pierre Chaunu, Alberto Teneti, Jacques Le Goff, Georges Duby (pe ultimul a avut bucuria a-l cunoaște personal, mai tîrziu), Pavel Chihaia ajunge
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
ironie - să spună: nu-i deloc frumoasă, sărmana Catrina, și așa de sălbatică, îl ține pe micul meu Șerban încuiat la Miclăușeni! Pe el care iubește atât societatea! Deloc frumoasă, cert, dar cu rasă, soția lui Șerban. După ce și-a ajutat mama să-și ia de jos ghemul și să-și strângă tricotul, Catrina aprinde pentru fiecare musafir o lumânare metodic pregătită pentru asta, pe o etajeră din hol, și ne urează amabil noapte bună: sunt acestea purtări de femeie care
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
nepomenind nimică de popor, izvorul a tuturor mișcărilor și isprăvelor și fără care stăpînitorii n-ar fi nimică. Mă voi sili să mă feresc de această greșală de căpitenie, ci, pe lîngă istoria politică a țărilor, atît cît voit fi ajutat de documenturile și tradițiile vechi, voi căuta a vă da și o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii române". Curajos program al unui profesor de istorie, imaginat tocmai în 1843. Marii istorici
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
tiparului. De la Externe este forțat să plece, când noul ministru - Ana Pauker - și-a propus "să curețe tot ministerul de elementele vechi". A fost obligat să-și găsească alte surse de existență. Lucrează un timp la Ministerul Comunicațiilor. Și-a ajutat foarte mult soția, cunoscuta ceramistă Cecilia Botez - pentru prieteni și apropiați Lita Botez. Când l-am cunoscut în 1961, la Muzeul "Frederick și Cecilia Cuțescu Storck" din București, strada V. Alecandri nr. 16, unde aveau locuința în aripa sudică a
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
unul dintre ei a sosit însoțit de-un tânăr brunet, cu barbă subțire și zâmbet serafic: "E palestinian și caută pe cineva de la engleză să-i facă temele!" Nu mai știu dacă eu sau un coleg de grupă l-am ajutat în seara aceea pe palestinian să facă traducerea din română în engleză și invers, dar știu că a continuat să ne viziteze vreme de câteva săptămâni. Mereu zâmbitor și rostind aceeași propoziție-tip: "Faci la mine tema!" Zâmbitor, dar și
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
isihasm, francmasonerie, vrăjitorie, clonare dar și fotbal, Bach etc. Departe de a fi simple "luări de poziții" cu Biblia pe masă și, deși uneori cade într-un supărător naționalism altfel bine temperat, pr. prof. Buga pătrunde în esența "conflictului" și, ajutat de un stil spumos, formulează idei care captivează și entuziasmează. Fără a abandona rigoarea religioasă, scrie cu un inteligent umor și cu ironie adevărate pamflete. Câteva secvențe sunt de o forță extraordinară, autorul dezvăluindu-se un bun cunoscător al literaturii
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]