13,186 matches
-
Și ploaia și-orchestra-și încep vălvătaia. Puternice note--- acorduri de ploaie, Orchestra atacă din partitura. Natură plânge , lacrimi șuvoaie, E chin și deliciu--- sublim și tortură. Într-un târziu orchestra încheia, Natură furtuna oprește și ea. Pornesc în noapte desculț pe alee... Din ceru-nstelat cade o stea. 22 iunie 2011 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: CONCERTE / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1542, Anul V, 22 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CONCERTE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353377_a_354706]
-
parcă o competiție „Cine bea mai multe sticle cu bere sau pahare cu rachiu”. Nu era bun la un astfel de concurs! Ieși fără să atragă atenția cuiva și se îndreptă spre parcul care îl zărise la sosire. În capătul aleii o veveriță îi tăie calea. Părea că dorește să-i ureze bun venit pe tărâmul ei, un tărâm feeric cu parfum de brad, prospețime și răcoare savuroasă binevenită după ce plămânii lui se umpluseră de fumul din sala de mese. Veverița
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
se umpluseră de fumul din sala de mese. Veverița dispăruse la fel de repede și neașteptat ca și cum apăruse. Mai târziu, va afla că numărul veverițelor este tot atât de mare ca și al copacilor și toate răspund la același nume: Mariana! Șerban pătrunse pe aleea luminată doar de luna strălucitoare și stelele ce clipeau pe cerul de toamnă. Era destul de târziu, aleea era pustie, doar ici și colo pe câte o bancă se zăreau umbrele unor îndrăgostiți ce uitaseră noțiunea timpului cuprinși în lungi îmbrățișări
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
târziu, va afla că numărul veverițelor este tot atât de mare ca și al copacilor și toate răspund la același nume: Mariana! Șerban pătrunse pe aleea luminată doar de luna strălucitoare și stelele ce clipeau pe cerul de toamnă. Era destul de târziu, aleea era pustie, doar ici și colo pe câte o bancă se zăreau umbrele unor îndrăgostiți ce uitaseră noțiunea timpului cuprinși în lungi îmbrățișări. Aerul tare de munte și copacii înalți îi dădeau impresia că intrase într-o pădure veritabilă, într-
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
nu ești minoră și acum nu mai cer certificatul de căsătorie sau buletinele când intră o pereche într-un hotel. - Știu acest lucru. - Nu mi-ai răspuns. - Ba da. Nu merg doar cu tine. Tu nu ești cuminte pe o alee de pădure, dar într-o cameră de hotel. - Ha, ha, ha. Ești așa de fricoasă? - Nu-s fricoasă, ci prevăzătoare. De ce să-mi fac un rău când pot să-l evit? - Și ce ți-a plăcut cel mai mult de la
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
Alinei: - Haideți! Hai să mergem. Alinooo! Ți-a venit cheful de viață, măi fată! Îl spuseră lui Mihai să meargă între ele și râzând, îl luară de braț și plecară toți trei spre discotecă. Înaintară concomitent pe iarbă și pe alei, printre pomi și pe lângă trandafiri, până ieșiră din parc și ajunseră pe strada luminată de becuri. Fetele îl bâzâiau pe Mihai la fel ca în parc, făcându-l pe acesta să țipe cât îl ținea gura. Și continuându-și drumul
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > INVITAȚIE Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015 Toate Articolele Autorului INVITAȚIE Te-aștept înfrigurat de-o veșnicie Să apari pe aleea mea de ceață. N-auzi cum deznădejdea mă răsfăța Și ziua-mi întreaga e salcie? Noaptea nu se mai face dimineață Și umblă pe coclauri zurlie, Strugurii nu se mai coc în vie Și roua din privire îmi îngheață. Iubita
INVITATIE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352831_a_354160]
-
munților. În slăvi să ducă gânduri creatoare, apoi să se întoarcă în taină de dor. Petale din Crăiasa Primăvară, Luceafărul cu raze să-i mângâie. Cum brațe o strângeau odinioară, pe Veronica în amor de pribegie. Pribeagă este iubirea pe alei, la braț cu dorul evadat din vise. Se scaldă-n balsamul florilor de tei, când pleoapele gândului sunt deschise. Din cer albastru când privește-n ape, Luceafărul coboară-n amintire. Dorul își lasă prin tainică noapte, metamorfozat în altă iubire
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
fie făcând politicale, fie ca preambul pentru o masă îmbelșugată în bojdeuca din mahalaua Ticăului, fie... Și, tocmai când eram în fața Teiului îndrăgostiților, cum i se mai zice copacului poetului, nepăsându-mi de trecători, mă retrăsei ca racul înspre marginea aleii, dintr-o dată. Surprinsă, ea mă urmă, iar eu mă lăsai fulgerător într-un genunchi declamând ca pe o scenă spusele miopului Rică Venturiano către Veta, luată drept Zița: Angel radios!... de când te-am văzut întâiași dată, pentru prima oară, mi-
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
Acasa > Poezie > Imagini > PARCUL Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015 Toate Articolele Autorului E plin de viață parcul și răcoare, Aleile fac slalom printre ronduri, Copacii-s înțesați de zburătoare Ce-și cântă libertatea în acorduri. Un dud își risipește bogăția, Prin iarba prăvălită de-un cosaș, O mierlă-și intonează bucuria, Dintr-un castan albit peste oraș. Par florile topite
PARCUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352955_a_354284]
-
tineri se apropie de ele. Doar țâncii adormiți prin cărucioare, De biberonul lor de griș cu lapte, Zâmbesc ușor când vântul cu o boare, Îi mângâie ca mamele cu șoapte. Se trece ziua caldă spre amiază, Frunzișul țese umbre pe alei, Pe băncile pustii se aciuiază Adolescenți, sub ploi de funigei. Și plec, făcându-i loc intimității, Lăsându-i să se-ntreacă-n sărutări. Mă duc să spun ”bon soir!” singurătății, Căutând răspuns la propriile-ntrebări. *** Referință Bibliografică: Parcul / Ovidiu Oana
PARCUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352955_a_354284]
-
pentru ca, la nouăsprezece ani, în 1991, să pășească pe scena Festivalului de la Mamaia, atunci și aici intrând sub observația celor ce croiesc destine pe fascinanta, de atâtea ori iluzoria platformă a tinerelor talente. În aceeași perioadă care a revărsat pe aleea vieții Cristinei Spătar satisfacțiile și extazul întâiului însemnat și definitoriu succes, soarta i-a oferit o lovitură în măsuri cu totul inechitabile: mama, învinsă de cancer, s-a stins. Cristina a fost devastată spiritual și a stagnat orice activitate muzicală
CRISTINA SPĂTAR. DOUĂ PRAGURI, UN DESTIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352968_a_354297]
-
vioi, mai cântă sub fereastră Imnul verii. Se cheamă: „aleluia”, Și-n spatele decorului, rămân sihastră. Deși-mi zvâcnesc călcâiele de doruri Iubitule, mă dăruiesc ofrandă, toamnei. Pe ea să o rogi de câteva zboruri, În doi. Frunzărind speranțele de pe alei. Referință Bibliografică: Tablou de toamnă cu final în doi / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293, Anul I, 20 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TABLOU DE TOAMNĂ CU FINAL ÎN DOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354343_a_355672]
-
Autor: Viorel Baetu Publicat în: Ediția nr. 497 din 11 mai 2012 Toate Articolele Autorului O splendida poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește de ziua în care Maramureșul și Viena s-au unit în suflet. Ea străjuiește acum aleile parcului Böhmischer Prater din Viena, simbol al sufletului vienez, unde pe ălei plutesc și astăzi acordurile neuitatelor valsuri, compuse de Johann Strauss. La a 6-a ediție a festivalului „Ziua Europei” la Viena, au participat și în acest an artiști
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
când nu am sperat că voi apărea vreodată în cartea unui autor, scriitor și poet de valoare, ca distinsul domn al liricii poetice române Mihai LEONTE. Trebuie că mi-a pus Dumnezeu mâna pe frunte când m-a purtat pe aleea împodobita și înmiresmata a acordurilor lirice împletite cu aromă florilor de mai și puritatea cristalelor de iarnă. E mai mult decât am sperat! Pentru asta, sunt recunoscătoare Domnului Dumnezeu și domnului Mihai LEONTE care A CREZUT ÎN MINE și mi-
MULTUMIRI! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354481_a_355810]
-
captivează printr-o cromatică diversă, prin lupta care se dă între viață și moarte, prin persistența vieții în natură într-o toamnă târzie. În toată curtea iarba este de culoare verde neatinsă de suflul aspru al toamnei. De-a lungul aleilor sunt straturi de flori, mai ales tufănele și crizanteme, unele uscate, altele cu flori încă vii, în nuanțe de alb, galben, roșcat, mov, tufe de mâna Maicii Domnului sunt încă verzi și au flori, în partea stângă a aleii principale
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
lungul aleilor sunt straturi de flori, mai ales tufănele și crizanteme, unele uscate, altele cu flori încă vii, în nuanțe de alb, galben, roșcat, mov, tufe de mâna Maicii Domnului sunt încă verzi și au flori, în partea stângă a aleii principale, arbori de tuia înviorează cu verdele lor, pomi fructiferi cu coroana cenușie și frunze uscate, alături de arbuști de culoare galbenă sau roșiatică. Stupi de albine sunt expuși pe iarba verde, gata pregătiți pentru iernat. În partea dreaptă arbori de
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
pregătiți pentru iernat. În partea dreaptă arbori de tuia și straturi de flori împrejmuiesc o mică grădină de zarzavat în care ceapa a înverzit deja pe straturile bine îngrijite. Paralel cu ele, se înalță un colț luminos, tei bătrâni străjuiesc aleea, au coroane bogate cu frunze galbene. Pe iarba verde de sub ele și în continuarea lor pământul este acoperit de un covor de iarbă verde pigmentată de galbenul și galbenul albicios al frunzelor de tei. O altă alee este străjuită de
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
tei bătrâni străjuiesc aleea, au coroane bogate cu frunze galbene. Pe iarba verde de sub ele și în continuarea lor pământul este acoperit de un covor de iarbă verde pigmentată de galbenul și galbenul albicios al frunzelor de tei. O altă alee este străjuită de flori de crizanteme și câțiva trandafiri. Ne reține atenția, în mod deosebit, un fir de trandafir care se înalță din covorul de frunze aurii și își poartă mândru în vârf, o floare roșie, pură și proaspătă, insensibilă
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
pură și proaspătă, insensibilă la schimbările toamnei. În mod cu totul neașteptat aici, în această zonă muntoasă, din grădina alăturată se înalță un mănunchi de tulpini de trestie care iluminează peisajul cu bogăția spicelor lor de culoare deschisă. La capătul aleii un adevărat apogeu al vieții îți aprinde privirea, un arbust cu frunze verzi și buchete de fructe roșii despre care aflăm că este o specie de cătină adusă din Grecia. Roșul fructelor completat cu cel al acoperișurilor gardurilor de piatră
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
am poposit la marginea unei păduri, alături de un mal în care apa săpase forme carstice, demne de admirat. Pe partea cealaltă a drumului se află o troiță în interiorul căreia este crucea Sfântului Andrei sculptată în lemn, iar la capătul unei alei de piatră curg câteva izvoare din care pelerinii își iau apă. Pe jos ne-am îndreptat către Biserica „Peștera Sfântul Apostol Andrei”, situată foarte aproape, la marginea unui deal împădurit. Privită de departe Biserica cea nouă impresionează prin grandoare, zveltețe
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
case de vacanță pe valea Tisei. În 2009 se ridicau două noi moderne complexe medicale, cu fonduri europene iar la începutul lunii iulie 2010 erau gata, goale și nefuncționale. Cum mai arăta turismul balnear al Stațiunii Olănești în 2010? Pe Aleea izvoarelor unde în 2005 se armonizau sunetele râului Olănești cu murmurul pădurii se făcea și terapie prin muzică. În timp ce consumau apa izvorului, zeci de pacienți sau turiști se plimbau în acorduri de Vivaldi . Melodioase cântări la nai te rețineau adăugând
MEDALII DE AUR....ÎNCĂTUŞATE *) de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354497_a_355826]
-
râului Olănești cu murmurul pădurii se făcea și terapie prin muzică. În timp ce consumau apa izvorului, zeci de pacienți sau turiști se plimbau în acorduri de Vivaldi . Melodioase cântări la nai te rețineau adăugând curei balneare o altfel de terapie. Aceeași alee a izvoarelor era în iulie 2010 aproape pustie. De ce? Ce i se mai adăugase crizei în care a intrat stațiunea ? Ce ne-a fost dat să vedem? Izvoarele tămăduitoare - medaliate cu aur - sunt din acest an, 2010 încătușate pe 99
MEDALII DE AUR....ÎNCĂTUŞATE *) de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354497_a_355826]
-
poartă încuiată, ce se deschide numai cu un card cumpărat numai de la Hotelul Olănești, înregistrat de computerul acestuia, iar accesul în continuare se face de către o singură persoană prin sistemul împrumutat de la securitatea aviatică sau cel folosit la metrou. Pe Aleea Izvoarelor nu se mai ascultă Enescu sau Vivaldi . Izvoarele nu mai au strălucirea aurului. Au numai...mirosul banului.... Și... Se aude numai sunet de lanțuri. Izvoarele „de aur” au zăngănit de cătușe. Ce alt bir urmează?! Ce se va alege
MEDALII DE AUR....ÎNCĂTUŞATE *) de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354497_a_355826]
-
aviditate unduirile înviorătoare din văzduh, menite să alunge monotonia și nepăsarea din timpul verii și trezind sentimente de nostalgie ce dau sens preocupărilor și speranțelor. Adierile vântului, scuturând câte o frunză din umbrarele dese ale plopilor și teilor de pe bordura aleilor, aminteau lumii un sentiment atavic. Inducea astfel sentimentul sfârsitului abundenței inconștiente și reînvia meditația însingurării prin care, periodic, lucrurile și ființele trebuia să se destăinuie asupra rostului lor acelui vameș nemilos - timpul - care respinge fastul de prisos pentru a reține
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]