2,594 matches
-
domiciliat în comuna Cornetu, satul Buda, Str. Zorilor nr. 42, județul Ilfov, identificat cu cartea de identitate seria IF nr. 500134, eliberată la data de 11.04.2016 de SPCLEP Bragadiru, cod numeric personal 1550728400773, în nume propriu; 15. CHIȚU ALEXANDRINA, cetățean român, domiciliată în municipiul București, Șos. Giurgiului nr. 117, bl. 4, sc. 2, et. 7, ap. 63, sectorul 4, identificată cu cartea de identitate seria RR nr. 404542, eliberată la data de 27.07.2006 de SPCEP S4 biroul
PROIECT DE LEGE nr. 609 din 28 iunie 2016 privind revizuirea Constituţiei României - iniţiativă legislativă cetăţenească, 25 mai 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273370_a_274699]
-
în cercetare comună, în domeniile științific și cultural. ... (2) Părțile încurajează semnarea unui Acord-cadru de cooperare și Biblioteca Națională a României între Biblioteca și Arhivele Naționale din Egipt. ... Articolul 29 Părțile încurajează cooperarea dintre Biblioteca Națională a României și Biblioteca Alexandrină din Republica Arabă Egipt în domeniul biblioteconomiei și informării. B. În domeniul arhivelor Articolul 30 (1) Părțile convin ca Arhivele Naționale ale României și Biblioteca și Arhivele Naționale din Egipt să coopereze la realizarea schimbului de publicații și experiență în
PROGRAM DE COOPERARE din 25 martie 2016 privind domeniile educaţiei, culturii şi în alte domenii conexe între Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Egipt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271469_a_272798]
-
înregistrări sonore pentru perioada 2013-2014 Subscrisele: Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în București, str. Nicolae Titulescu nr. 88B, sectorul 1, având RO 9670110, cont bancar RO66BRDE445SV20971204450 deschis la BRD, Sucursala Dorobanți București, reprezentată legal de Mihaela Alexandrina Scriosteanu, în calitate de director executiv, și Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR), cu sediul în București, str. Traian nr. 2, bl. F1, sc. 4, ap. 15, sectorul 3, având cod fiscal RO 18667695, reprezentată legal de domnul Sorinel
DECIZIE nr. 173 din 10 octombrie 2013 pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Protocolului privind criteriile de repartizare a sumelor cuvenite ADPFR reprezentând remuneraţie compensatorie pentru copia privată pentru operele reproduse după înregistrări sonore pentru perioada 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255391_a_256720]
-
pere de masă Gentile Bianca 001 Coscia 002 Butirra Precoce Morettini 003 Spadoncina 004 Jules Guyot/Limonera 005 Santa Maria Morettini 006 Spadona d'Estate 007 William's 008 Clara Frijs 009 Clapp's Favourite 010 Triomphe de Vienne 012 Alexandrine Douillard 013 Beurré Hardy 014 Durondeau 015 Légipont/Charneu 016 Louise Bonne d'Avranches 017 Abate Fetel 018 Conférence 019 Kaiser Alexander 021 Doyenné du Comice 022 Passe Crassane 023 Alexandra Lucas 024 Decana d'Inverno 025 Packam's Triumph
jrc2977as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88132_a_88919]
-
de masă 03 Gentile Bianca 001 Coscia 002 Butirra Precoce Morettini 003 Spadoncina 004 Jules Guyot/Limonera 005 Santa Maria Morettini 006 Spadona d'Estate 007 William's 008 Clară Frijs 009 Clapp's Favourite 010 Triomphe de Vienne 012 Alexandrine Douillard 013 Beurré Hardy 014 Durondeau 015 Légipont/Charneu 016 Louise Bonne d'Avranches 017 Abate Fetel 018 Conférence 019 Kaiser Alexander 021 Doyenné du Comice 022 Passe Crassane 023 Alexandra Lucas 024 Decana d'lnverno 025 Packam's Triumph
jrc5474as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90644_a_91431]
-
laBOMBA Studios prezintă joi, de la orele 19:30, la Teatrul LUNI de la Green Hours, premiera spectacolului:La Harneală* un spectacol de Mihaela Drăgan și Mihai Lukacs Cu: Mihaela Drăgan, Gabriela Dumitru, Marian Dumitru, Claudiu Eremia, Cristina Eremia, Alexandrina Fieraru, Andreea Fieraru, Cornelia Ioniță, Marian Ioniță <img class="aligncenter wp-image-1687" alt="La Harneala" src="http://artapolitica.ro/wp-content/uploads/2014/11/La-Harneala.jpg" width="610" height="910" /></a> Avocați, mafie imobiliară, executori, jandarmi, primari, secretare, speculanți afectivi, artiști oportuniști
laBOMBA Studios prezintă: premiera spectacolului La Harneală* () [Corola-website/Science/295799_a_297128]
-
fiecare, istoria celei de lângă ele, creând o permanentă distanțare și perspectivare a conținutului subiectiv. În 2014, Mihaela Drăgan, Mihai Lukacs, o parte dintre mamele din comunitatea Rahova-Uranus și din copiii acestei comunități - Gabriela Dumitru, Marian Dumitru, Claudiu Eremia, Cristina Eremia, Alexandrina Fieraru, Andreea Fieraru, Cornelia Ioniță, Marian Ioniță - au prezentat spectacolul La Harneală (harneală, harneli s. f. (deț.) 1. ironie, batjocură; glumă proastă 2. (deț.) simularea îmbolnăvirii în vederea sustragerii de la îndeplinirea unei sarcini). Spectacolul este gândit sub forma unui training corporate-empatic
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
de Mihaela Drăgan și Mihai Lukacs Textul și spectacolul au fost elaborate împreună cu Gabriela Dumitru, Marian Dumitru, Claudiu Eremia, Cristina Eremia, Alexandrina Fieraru, Andreea Fieraru, Cornelia Ioniță, Marian Ioniță, </i></b><b><i>membre/i ale comunității Rahova-Uranus, persoane evacuate sau în pericol de evacuare, care luptă încă din anii 2005-2006 cu autoritățile împotriva gentrificării zonei. În continuare sunt reproduse fragmente din
La harneală () [Corola-website/Science/295895_a_297224]
-
Interviu colectiv cu șapte femei care povestesc despre felul în care le-a fost încălcat sau pus în pericol dreptul la locuire. Material realizat cu: Nicoleta Vișan, Cristina Eremia, Alexandrina Fieraru, Cornelia Ioniță, Gabriela Dumitru, Marilena Aksan, Eugenia Frunză. Cum ați aflat că sunteți în pericol să vă pierdeți locuințele? Nicoleta: Eram 3-4 copii la părinți, mama lucra la Fabrica de Sticlă, la 23 August acolo. A depus acte ca să
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
a primit scrisoarea, mi-a zis mama seara când am ajuns „uite Nicoleta, ne dau afară”. „Eu singură, cu șase copii, mi-a fost foarte greu, veneau zi de zi la ușa mea să-mi strâng bagajele și să plec.” Alexandrina: Eu deocamdată n-am fost evacuată din casa în care locuiesc acum, dar am fost evacuată din casa bunicilor. Bunicul meu a murit, nu apucase să facă acte pe acel apartament și într-o zi au venit cei de la Primărie
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
intrarea în sediu, alții li s-au adăugat apoi și. în timp ce aceștia umblau gălăgioși și fără niciun țel pe holuri și prin birouri, activiștii din sediu au fugit care pe unde a putut. Revoluționarii au evacuat-o din sediu pe Alexandrina Găinușe, prim-secretar al județenei de Partid, după ce aceasta încercase, zadarnic, să se adreseze, de la balconul instituției, mulțimii agitate. Aceeași soartă a avut-o și Gheorghe Glodeanu, prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Județean. În orele următoare, pe fondul creșterii stării
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
India. Ulterior, adepții lui Chiril din Alexandria au mărturisit superioritatea firii divine asupra celei umane în Isus Hristos, concluzionând că firea umană a fost complet absorbită de cea dumnezeiască. Erezia a căpătat denumirea de "monofizitism, având că adepți importanți pe episcopul alexandrin Dioscor și Eutihie, arhimandrintul unei mănăstiri din Constantinopol. Împăratul s-a alăturat lui Dioscor, însă noul patriah al Constantinopolului și Papa Leon I cel Mare s-au opus. A fost convocat un nou sinod la Efes în 449. Dioscor i-
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
iubirii și cea a condiției artistului. În pictura catacombelor, Iisus este înfățișat uneori ca Orfeu, cu lira și înconjurat de animale (Fig. 5). Motivul principal al acestor împrumuturi din pictura murală romană este susținerea monoteismului de către erou, evidentă pentru Clemens Alexandrinul și Eusebiu în atașamentul pentru Apollo și în refuzul venerării lui Dionysos, dar sunt invocate în afară de aceasta puterea sa de a domoli natura (după tipul Bunului Păstor), precum și cântul ca simbol al mesajului lui Hristos. Coborârea în infern este văzută
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
bisericii „Sfântul Dumitru” și „Cuvioasa Paraschiva” (1817); un ansamblu rural; și casele Gențiana Mihăilescu (mijlocul secolului al XIX-lea); Nicolae Moisescu (secolul al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); Ioana și Elena Comișel (începutul secolului al XX-lea); Dumitru Rădulescu (1920); Alexandrina Tatai (sfârșitul secolului al XVIII-lea); Olimpia Apostolescu (sfârșitul secolului al XIX-lea); Eduard Tănase (1907); și Aneta Rădulescu (începutul secolului al XX-lea), ultimele aflate toate în satul Ogretin.
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
plan îndepărtat doi demoni aduc un preot, scenă prin care probabil pictorul vrea să-i avertizeze pe preoți asupra responsabilității misiunii lor. Această pictură s-a păstrat în condiții bune ea fiind restaurată în anul 1989 de către pictorii Radu și Alexandrina Jitaru fără a i se aduce modificări. Prin arhitectura sa, prin trecutul istoric multisecular și mai ales prin pictura sa, Biserica Sf. Ierarh Nicolae din Șteia este și va rămâne peste timp o nestemată din salba bisericilor de lemn din
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
În comună funcționau o biserică ortodoxă și una catolică, ambele în satul Cleja, iar principalii proprietari de pământ erau N. Drăgoianu și C. Mihail. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 "Valea Mică". În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 "Valea Mică". În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și inclus în satul Cleja. Două obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat în punctul „Lanul Curții”, aflat la est
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
Biserica „Vintilă Vodă“, cu hramul Sfânta Alexandrina, este o construcție importantă al artei secolului al XVII-lea din vecinătatea Bucureștiului, aflată pe lista monumentelor istorice din Județul Ilfov. Clădirea este situată pe terasa sudică a Dâmboviței. Inițial a funcționat ca biserică parohială ortodoxă a fostului sat Popești-Români
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
mai precis pe 25 septembrie 1676, biserica este gata, așa cu o arată pisania originală ce încă se păstrează deasupra intrării. Documentele ulterioare nu mai atestă biserica până în anii 1889-1890, când proprietarul părții de sat pe care se afla monumentul, Alexandrina Hagi-Vasile, împreună cu medicul Ioan Nicolaescu și Demetriu Georgiescu, arendatorul moșiei, inițiază ample lucrări de refacere și restaurare a acestuia. Tot atunci s-a refăcut în totalitate decorația interioară, inclusiv pictura murală, așa cum o spun două inscripții aflate în pronaos. Cutremurul
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
în anul 1883 și "Purgatoriul" în anul 1888.( vezi ) Transpunerea ei în limba română echivalează cu un imens pariu, fapt atestat de numele și de numărul celor care s-au încumetat în această întreprindere: Nicu Gane ("Infernul" (1906) în versuri alexandrine), George Coșbuc (1924-1932), Alexandru Marcu ("Infernul" (1932), "Purgatoriul" (1933), "Paradisul" (1934) - traducere în proza cu gravuri de Mac Constantinescu), Eta Boeriu (1965), Giuseppe Ciffareli, George Pruteanu și Marian Papahagi. Recent, Răzvan Codrescu a publicat traducerea „Infernului” (2006), cu text bilingv
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
conacului Costaforu), iar două ca monumente de arhitectură ansamblul fostului conac Manu, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu pivnițele boltite și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”; și Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni, cu hramul „Sfânta Alexandrina” și „Sf.Ierarh Nicolae” din cartierul Popești-Români (construită în anul 1676).
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]
-
în Aruncuta la data de 19 august 1880. Acesta a fost căsătorit cu baroneasă Johanna (Jenny) Wesselenyi de Hadad (1810-6 iulie 1882). Ceilalți copii sunt: Josef (1816-30.03.1880), Elodin (născută în anul 1816 și căsătorită cu Maximilian (Miksa) Wimmer, Alexandrina (decedată în Aruncuta la data de 3 martie 1837 și Johanna Karacsay, măritata cu baron Laszlo Wesselenyi de Hadat (1812-1871). Contele Karacsay Sandor (bătrânul) a deținut funcții importante, respectiv Vicecomite în comitatul Cluj, Comisar Gubernial și Președinte al Tribunalului Marțial
Ardusat, Maramureș () [Corola-website/Science/298636_a_299965]
-
permis o îmbunătățire a condițiilor de trai. Numărul vacilor a crescut de la 150 în 1901 la 785 în 1920. La reforma agrară - prin Legea nr.82 din 17 iulie 1921 - s-au expropriat 1054 ha și 22 arii din proprietatea Alexandrinei G. Florescu, cu care s-au împroprietărit 376 de locuitori pe 855 ha. și 50 arii, s-a rezervat ca islaz 107 ha. și 17 arii, iar restul s-a afectat pentru rezerve de interes obștesc. Și-au făcut apariția
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
cea mai dramatică a fost după Al Doilea Război Mondial, când întreaga comună a fost distrusă de trupele lui Horthy. Moiseienii au reușit să ridice, în perioada anilor 1947-1970, 45 de săli de clasă în cele șapte localuri proprii. Învățătoarea Alexandrina Nap descrie acele zile marcate de tragedii, dar și de speranțe: „Îmi aduc aminte de primăvara anului 1939, când am obținut transferul la Moisei, meleaguri cu o natură îmbietoare la viață și la muncă, unde m-am alăturat câtorva cadre
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
l-a caracterizat astfel: Constantin Prezan s-a născut la 27 ianuarie 1861, în satul Sterianul de Mijloc din comuna Butimanu, aflată atunci în plasa Snagov a județului Ilfov (în prezent în județul Dâmbovița). Era fiul lui Constantin și al Alexandrinei Prezan. Pe 4 decembrie 1888, la vârsta de 27 de ani, s-a căsătorit cu Clementina Bantaș. Căsătoria lor avea să dureze doar patru ani, în 1892 cei doi soți divorțând. Din acest mariaj, cei doi soți au avut o
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]