6,258 matches
-
de tip (TS), ultimii țintind HPV 16 și 18. Un protocol menționează amplificarea inițială cu primeri cu spectru larg SPF(10) și, ulterior cu primerii TS-HPV-16- și TS-HPV-18 PCR. Astfel a fost descoperit un număr adițional de probe pozitive, noul algoritm reprezentând un progres în analiza infecției HPV (Perrons C. și colab., 2005). Diagnosticul prevalenței ADN HPV este util pentru urmărirea impactului timpuriu al vaccinării anti HPV. Impactul clinic (reducerea incidenței cancerului) nu va fi imediat, ci, cel mai optimist, la
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de tip (TS), ultimii țintind HPV 16 și 18. Un protocol menționează amplificarea inițială cu primeri cu spectru larg SPF(10) și, ulterior cu primerii TS-HPV-16- și TS-HPV-18 PCR. Astfel a fost descoperit un număr adițional de probe pozitive, noul algoritm reprezentând un progres în analiza infecției HPV (Perrons C. și colab., 2005). Diagnosticul prevalenței ADN HPV este util pentru urmărirea impactului timpuriu al vaccinării anti HPV. Impactul clinic (reducerea incidenței cancerului) nu va fi imediat, ci, cel mai optimist, la
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
din vedere grija pentru personalitatea lui67. Este dilema dintotdeauna a educației, care, departe de a fi una doar teoretică, vizează fiecare intenție de acțiune a profesorului. Dacă extremele sunt inacceptabile, calea de mijloc nu poate fi elaborată sub forma unui algoritm eficient. De aceea, singura orientare care s-ar putea oferi este aceea a necesității erodării acestui tip de autoritate. Altfel, starea de infantilism îl va caracteriza pe viitorul adult, care devine astfel o pradă ușoară în viața economico-socială. Din punctul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profesorul să concretizeze învățarea în funcție de specificul diferitelor obiecte de studiu și de vârsta elevilor. Pare de bun-simț ca procesul efectiv de învățare să depindă de conținuturi și de caracteristicile de vârstă ale elevilor. Ceea ce rămâne încă neclar este în ce măsură învățarea algoritmului împărțirii, de pildă, este dependentă de acele elemente preliminare care alcătuiesc câmpul educativ școlar: a sta într-o bancă anume pentru o anumită perioadă de timp, a ridica mâna înainte de a vorbi, a ține creionul în mâna dreaptă (sau stângă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sau stângă), a trage linie la caiete și tot cortegiul de reguli și circumstanțe care alcătuiesc rutina școlară. În principiu, se poate susține că întregul context al câmpului educativ școlar este necesar, pentru că în absența lui nu se poate deprinde algoritmul împărțirii; nu există însă niciun fel de garanție că un câmp educativ școlar structurat diferit, cu alte reguli și proceduri n-ar putea susține chiar mai eficient învățarea algoritmului împărțirii. Poate că multe dintre elementele pe care profesorul le consideră
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
școlar este necesar, pentru că în absența lui nu se poate deprinde algoritmul împărțirii; nu există însă niciun fel de garanție că un câmp educativ școlar structurat diferit, cu alte reguli și proceduri n-ar putea susține chiar mai eficient învățarea algoritmului împărțirii. Poate că multe dintre elementele pe care profesorul le consideră indispensabile pentru rutina școlară nu sunt decât prejudecăți, ilustrând modul în care un profesor abdică de la exigențele inovației și imaginativului în experiența educațională. Poate că algoritmul împărțirii se poate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mai eficient învățarea algoritmului împărțirii. Poate că multe dintre elementele pe care profesorul le consideră indispensabile pentru rutina școlară nu sunt decât prejudecăți, ilustrând modul în care un profesor abdică de la exigențele inovației și imaginativului în experiența educațională. Poate că algoritmul împărțirii se poate învăța altfel și în circumstanțe diferite, dar elevii sunt nevoiți să accepte rutina pe care profesorul lor o consideră indispensabilă. Se impune, de aceea, revenirea la o idee anterioară: aceea conform căreia elevii vin la școală ca să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
strategie de captatio, de trezire a interesului, adică de creare a motivației. În acest caz, accentul se pune pe adecvarea strategiei motivaționale la nevoile și interesele elevilor (proces eminamente creativ), și nu pe impunerea unei rutine, considerată indispensabilă în transmiterea algoritmului împărțirii. Există cu siguranță un context (câmpul educativ școlar) care este indispensabil învățării și care are alte constante și caracteristici decât mediul extrașcolar, dar marea problemă a profesorului constă în adecvarea câmpului educativ școlar la nevoile și interesele elevului, și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
acest nivel la care este supus să cunoască și să execute și astfel devine interesat de o experiență forțată și dureroasă 162. În caz contrar, elevii vor fi pedepsiți, iar profesorul nici nu se va întreba măcar dacă nu cumva algoritmul împărțirii se poate învăța și în alte circumstanțe de pildă, dacă elevilor li se permite să vorbească încet între ei, dacă li se dă dreptul de a se ridica pentru a-și ascuți creionul, dacă linia de la caiet este trasă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
a lucrurilor. Legea poate face drept din nedrept. Ce e bine și ce e rău socotim că depinde de opinie 164. Din acest punct de vedere, rutina profesorului (ca și orice rutină) poate fi pusă în discuție. De pildă, învățarea algoritmului împărțirii ar fi posibilă dacă elevii ar avea voie să vorbească încet între ei în timp ce rezolvă exercițiile? Dar dacă ar avea voie să se ridice pentru a-și ascuți creioanele fără a mai cere permisiunea profesorului? Pedepsele sunt îndreptățite deoarece
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
copilăriei incapacitatea de a recunoaște datoria de a fi prudent și disponibilitatea de a accepta consecințele care decurg de aici? În acest caz, probabil că părinții sau profesorul vor cere imperativ anumite lucruri de pildă, spălatul pe dinți sau învățarea algoritmului împărțirii -, situație în care, cum aminteam, elevul nu mai poate fi considerat responsabil în raport cu anumite angajamente (datoria de a fi prudent și de a-și pregăti viitorul). Reiese că elevul are datoria de a fi prudent, deci de a învăța
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
preocupați fiind mai mult de un hedonism frivol, superficial, lipsit de orizont. În mod evident, rămâne întrebarea dacă nu cumva elevii ar trebui să aleagă alt drum (acela al implicării), însă fără a se putea fundamenta datoria de a învăța algoritmul împărțirii pe responsabilitatea ulterioară de a controla modul în care sunt gestionate problemele spațiului public al comunității respective. O compatibilitate "vinovată" se poate totuși constata între "refuzul" responsabilității cetățeanului în cadrul spațiului public și dezinteresul sau indiferența (pentru care pot fi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cât mulțumitoare. Rămâne de analizat dacă poate fi vorba însă de o datorie față de alte persoane decât el însuși, deși principala problemă în această situație este aceea a stabilirii unei relații de consecință între datoria unui elev de a învăța algoritmul împărțirii și o altă persoană care, de fapt, nu primește niciun beneficiu din asumarea acestei datorii. Încercând să rezolve acest aspect, Charles Howell introduce conceptul de responsabilitate derivată, ceea ce presupune transferul sau preluarea unei datorii între două sau mai multe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cea mai largă răspândire, reprezintă o variantă articulată a doctrinei circumstanțelor favorizante); în cazul lor, s-ar putea face excepție de la datoria de a învăța? Dacă da, ei nu mai sunt obligați să participe la lecții și nici să învețe algoritmul împărțirii. O altă circumstanță favorizantă ar putea fi oferită de responsabilitatea derivată: dacă părinții nu-și asumă partea lor de obligație, atunci nici copiii nu mai pot fi constrânși, chiar dacă nu-și asumă responsabilitatea de a învăța. De aceea, în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nimeni. • Utilizarea avertismentelor. La prima abatere elevul va primi un avertisment, la a doua abatere i se vor retrage unele privilegii și abia apoi, dacă va continua, va fi pedepsit. • Consecvența atitudinii profesorului. Profesorul nu va face excepții nici de la algoritmul aplicat celor care greșesc, nici de la aplicarea aceluiași algoritm indiferent de elevul aflat "în culpă". Dincolo de sfaturi și recomandări, profesorul trebuie să-și asume atât evaluarea gravității comportamentului nedorit al elevului, cât și selectarea unei pedepse adecvate atât gravității abaterii
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
un avertisment, la a doua abatere i se vor retrage unele privilegii și abia apoi, dacă va continua, va fi pedepsit. • Consecvența atitudinii profesorului. Profesorul nu va face excepții nici de la algoritmul aplicat celor care greșesc, nici de la aplicarea aceluiași algoritm indiferent de elevul aflat "în culpă". Dincolo de sfaturi și recomandări, profesorul trebuie să-și asume atât evaluarea gravității comportamentului nedorit al elevului, cât și selectarea unei pedepse adecvate atât gravității abaterii, cât și personalității celui care a greșit; deși pedepsele
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
felul de schimbări în educație, mai ales atunci când ei nu mai fac parte din sistem. Așa cum pe toate drumurile se găsesc falși savanți sau falși ingineri care propun modalități "uimitoare" de îmbunătățire a curriculumului la matematică (de pildă, renunțarea la algoritmii de calcul), tot așa se găsesc persoane, ca Alfie Kohn, care propun renunțarea la standarde, pentru că, oricum, ei nu mai au nevoie de ele192. Așa cum afirmam, aceste argumente sunt circumstanțiale și nu fac decât să confirme justețea ideilor lui Kohn
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
culturale care, ca atare, pot fi înlocuite cu altele; ele nu reprezintă singura modalitate de a conduce o societate, deși, datorită școlii, pare a fi cea mai adecvată acestui scop. Dilema "fie pedepsești, fie permiți", deși pare desprinsă dintr-un algoritm al administrării situațiilor conflictuale, nu se dovedește nici eficientă (pe termen mediu și lung chia trezește resentimente) și nici unica modalitate de a interveni în situații de criză. Beneficiul obținut prin recursul la pedepse și recompense nu se menține decât
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
identifica atât sursa acesteia, cât și modalitățile ei de legitimare. Puterea disciplinară este anonimă și de aceea mult mai eficientă decât puterea Regelui. Puterea, indiferent de forma sa de manifestare, celebrează ierarhia, cultivă dependența și neajutorarea, transformând educația într-un algoritm de deprindere a unor competențe strict tehnice. În acest sens, scopurile educaționale sunt întotdeauna predeterminate, fundamentate tocmai pe nevoia de obediență cultivată de putere, iar cel care învață este orientat strict către competențe tehnice, specifice specialistului, indiferent de domeniu. Dacă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
este antidot al înlănțuirii în actualitate în măsura în care oferă o distanță de repliere, în măsura în care este mai mult decât spontaneitate auto-perceptivă, adică în măsura în care e autentică re-prezentificare. Acest răgaz acordat cunoașterii și opțiunii permite mântuirea robotului de acțiune, reducând domnia automatismelor și a algoritmilor până la tărâmul limitat al unei eficiențe strict instrumentale. Ridicându-se deasupra unui asemenea angajament iterativ, personalitatea autentică înseamnă autonomie, iar această determinație fundamentală o distinge în noianul inform al colectivității, îi dă statut de exponent al unei valori și o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
angajează în demersuri de evaluare situațională și cheamă colaborarea interiorității la fel precum un circuit cibernetic se lasă dirijat de opțiunea liber-implicată a operatorului. Reflexul mașinal al interfeței cu realitatea are nevoie de ghidaj lăuntric pentru o eficientă inserție a algoritmului procedural, pentru ca înlănțuirea pașilor de acțiune să nu intre în contradicție cu fluctuația de multe ori imprevizibilă a obiectivității. Serviciul conștiinței de sine implică modificarea propriei personalități, adică intervenția competentă în datul de interacțiune relațională cu un mediu a cărui
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tipice de spiritualitate. Asemenea categorii funcționează similar existențialelor lui Heidegger și subîntind întreaga activitate cu definiția lor funcțională, indicând care sunt coordonatele după care ar trebui să se miște conduita individuală. Ele sunt un pattern de acțiune și sugerează prin algoritmi de succesiune pragmatică un curs al desfășurării, o anumită direcție de evoluție. Ele traduc în istoricitate mijlocită rațional concepte ideale care astfel se concretizează și se articulează în etapizarea unui proiect, în realitatea unui parcurs punctual. Ele funcționează ca un
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de potențialitate relative la fenomenologia universului subiectiv. A te controla înseamnă a te spori, iar a crește în fluxul desfășurării destinale înseamnă a te apropia de modelul ideal care face din orice măruntă încercare un act de respectabilă bravură. De la algoritmul cotidian și până la categoria metafizică, procesul aplecării asupra propriului sine este expresia unei legături strânse între nucleul spiritualizat al conștiinței și materia amorfă a fluxului destinal. Rațiunea pune o pecete formatoare pe tot ce reprezintă alcătuire confuză a vieții și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
practic accesibilă oricui. "Lumea a treia" (de tip popperian) amintită, care este specifică operațiunilor reflexive, ajunge să iradieze universal la scara omenescului. De la ea pornind, conștiința de sine se organizează în jurul unui centru formal sau găsește o înlănțuire ordonată a algoritmului cognitiv. În ambele situații, responsabil de buna curgere aplicativă este exemplul spiritual interior, miezul esențial care conduce "mâna" reflexivă. Ceea ce face ca mecanismul iluminărilor interioare să fie asemănător la toate ființele raționale și să deschidă posibilitatea unei unificări globalizatoare (principiu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
bucată cu bucată. În Iași, deja se zvonește că pe locul actualului cinema Republica se va ridica o frumoasă parcare supraetajată. Și cred că în restul orașelor va fi la fel. Sunt, într-adevăr, mai mulți bani pentru filme, dar algoritmul după care lucrează CNC este unul greșit din start: să dăm și la bătrâni, și la tineri, să-i mulțumim pe toți. Se vede că principalul gând a fost acela să fie toți mulțumiți, eventual să nu mai avem atâta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]