7,716 matches
-
Între cele două tipuri de pregătire fizică există o strânsă relație (de la general la particular), ambele condiționând randamentul sportivului. Pentru realizarea la nivel superior a pregătirii fizice se folosesc factori suplimentari cum sunt procedeele de refacere (vitaminizare, alimentație, antrenamente la altitudine medie și mare) și aparatură adecvată (simulatoare, trenajoare, etc). Calitățile motrice Calitățile motrice sunt însușiri ale organismului uman. Ele se dezvoltă pe parcursul vieții (până la o anumită vârstă!) dar se pot și „educa” (o influențare, „accelerare” a dezvoltării) prin proces special
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
Brețcu, prin pasul Oituz, urmând să se întâlnească cu grupul lui Pătrașco la Bacău și al treilea grup compus din 7.000 de oșteni din care 2.000 de bistrițeni, buni cunoscători ai potecilor din munți, a trecut pe la 1200m altitudine, prin pasul Suhard (Cârlibaba) și prin Câmpulung, îndreptându-se spre capitala Suceava. În aceste împrejurări, Ieremia Movilă lasă câțiva oșteni nepregătiți pentru apărarea țării și fuge din Suceava, mai întăi la Botoșani și apoi se refugiază în spatele zidurilor inexpugnabie
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
cer foarte transparent la orizont, fenomenul este mai frecvent. Cu toate că flashul verde poate fi văzut tot timpul anului, este totuși foarte rar. Raza verde (green flash / green ray în engleză) este o iluzie optică ce se poate observa de la orice altitudine (chiar și din avion). Ea se vede pe un orizont neobturat, precum se întâmplă când linia orizontului este oceanul. Acest fenomen a fost popularizat prima oară într-un roman de Jules Verne, scris în 1882, "Le Rayon Vert“ (Raza verde
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și zonele capcană în care sunt capturate particulele solare, fiind formate din centuri de radiații centurile Van Allen. Numită inițial strat Appleton, numele actual de ionosferă a fost dat de către Sir Robert Alexander Watson-Watt în 1929. Densitatea sa scade cu altitudinea, astfel la 60Km de sol presiunea devine doar 2Pa. Dincolo de 60Km aceasta este doar un filtru pentru radiațiile solare și cosmice, radiațiile UV si X sunt cele mai agresive și provoacă ionizarea moleculelor de gaz, astfel printre moleculele din aer
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
stabilizează. Dacă procesul de stabilizare a oxigenului durează până la o secundă, azotul se stabilizează și emite lumină instantaneu. În general, efectul luminos este dominat de emisiunea de atomi de oxigen în straturile superioare ale atmosferei (aproximativ 200 de kilometri de altitudine), care produce tonalitatea verde. Când se produc furtuni puternice, straturile inferioare ale atmosferei sunt atinse de vântul solar (la aproximativ 100 de kilometri altitudine), producând tonalitatea roșu închis prin emisiunea de atomi de azot (predominantă) și oxigen. Atomii de oxigen
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de emisiunea de atomi de oxigen în straturile superioare ale atmosferei (aproximativ 200 de kilometri de altitudine), care produce tonalitatea verde. Când se produc furtuni puternice, straturile inferioare ale atmosferei sunt atinse de vântul solar (la aproximativ 100 de kilometri altitudine), producând tonalitatea roșu închis prin emisiunea de atomi de azot (predominantă) și oxigen. Atomii de oxigen emit tonalități de culori variate, deși, de cele mai multe ori, se întâlnesc roșul sau verdele. Azotul molecular și ionii de azot produc la joasă altitudine
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
altitudine), producând tonalitatea roșu închis prin emisiunea de atomi de azot (predominantă) și oxigen. Atomii de oxigen emit tonalități de culori variate, deși, de cele mai multe ori, se întâlnesc roșul sau verdele. Azotul molecular și ionii de azot produc la joasă altitudine culoarea roșu/roz, iar la foarte înaltă altitudine culoarea albastru/violet în perdeaua aureolară. Heliul neutru produce culoarea roșu închis, iar neonul este responsabil pentru rare pâlpâiri oranj cu unduiri laterale. Nivelul activității vântului solar influențează culorile aurorei. Fenomenul poate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
atomi de azot (predominantă) și oxigen. Atomii de oxigen emit tonalități de culori variate, deși, de cele mai multe ori, se întâlnesc roșul sau verdele. Azotul molecular și ionii de azot produc la joasă altitudine culoarea roșu/roz, iar la foarte înaltă altitudine culoarea albastru/violet în perdeaua aureolară. Heliul neutru produce culoarea roșu închis, iar neonul este responsabil pentru rare pâlpâiri oranj cu unduiri laterale. Nivelul activității vântului solar influențează culorile aurorei. Fenomenul poate apărea și ca o luminescență ultravioletă, violetă sau
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
tonalități ale culorii verde, creează efectul de „linie verde aurorală", fenomen regăsit în foto 2, produse de Stația Spațială Internațională. În același fel, interacțiunea dintre acești atomi poate produce efectul de „linie roșie aurorală", deși mai rar și prezent în altitudini mai ridicate. Aurora boreală poate fi vazută din nordul peninsulei Scandinave, Finlanda, Canada, nordul SUA, Alaska, Groenlanda, Siberia, dar șansele de a asista la acest spectacol cresc pe măsură ce ne apropiem de polul nord magnetic, aflat astazi în insulele arctice din
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
est. El prezintă un caracter complex datorită structurii și litologiei substratului geologic pe de o parte, iar pe de altă parte factorilor geografici modelatori. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și de calcare oolitice, explică atenuarea denudației și altitudini mai mari în vestul, nordul și nord-estul regiunii, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău Cotnari. Orientarea culmilor deluroase înalte și a depresiunii de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu direcția râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de contact, Hârlău Cotnari, este paralelă cu direcția râului Bahlui. Culmile secundare prezintă orientare paralelă cu afluenții Bahluiului, mai exact vest-est (pe coasta estică a Dl. Mare) și est-vest (pe coasta vestică a C. Holmului) (N. Barbu, N. Bucur, 1954). Altitudinea medie, calculată pe întreaga suprafață cercetată, este în jur de 250 m. Ea diferă însă de la un sector la altul, ridicându-se la cca. 400 m în partea înaltă, pentru ca în depresiunea de contact valoarea medie a altitudinii să fie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bucur, 1954). Altitudinea medie, calculată pe întreaga suprafață cercetată, este în jur de 250 m. Ea diferă însă de la un sector la altul, ridicându-se la cca. 400 m în partea înaltă, pentru ca în depresiunea de contact valoarea medie a altitudinii să fie de cca. 170 m. Distribuția înălțimilor în cadrul subunităților înalte este destul de echilibrată. Astfel, altitudini mai mari de 500 m sunt puține și dispersate, ocupând un areal restrâns. Între acestea, în zona Dealului Mare-Hârlău se numără: Dealul Cetate (519
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
diferă însă de la un sector la altul, ridicându-se la cca. 400 m în partea înaltă, pentru ca în depresiunea de contact valoarea medie a altitudinii să fie de cca. 170 m. Distribuția înălțimilor în cadrul subunităților înalte este destul de echilibrată. Astfel, altitudini mai mari de 500 m sunt puține și dispersate, ocupând un areal restrâns. Între acestea, în zona Dealului Mare-Hârlău se numără: Dealul Cetate (519 m); Dealul Berezlogi (552 m); Dealul Teiului (514 m); Dealul Tudora (587 m) cu altitudinea cea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Astfel, altitudini mai mari de 500 m sunt puține și dispersate, ocupând un areal restrâns. Între acestea, în zona Dealului Mare-Hârlău se numără: Dealul Cetate (519 m); Dealul Berezlogi (552 m); Dealul Teiului (514 m); Dealul Tudora (587 m) cu altitudinea cea mai mare din tot bazinul Bahluiului. În Culmea Holmului apar câteva areale de peste 500 m dintre care amintim: Dealul Masa Tâlharului (513 m); Dealul La Vamă (531 m); Dealul Holm (556 m); Piscul Bobeica (531 m). Cele mai coborâte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cea mai mare din tot bazinul Bahluiului. În Culmea Holmului apar câteva areale de peste 500 m dintre care amintim: Dealul Masa Tâlharului (513 m); Dealul La Vamă (531 m); Dealul Holm (556 m); Piscul Bobeica (531 m). Cele mai coborâte altitudini se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului, 137 m la Hârlău și 102 m la Cotnari. Pentru rama estică a depresiunii de contact altitudinile se mențin în general între 200 m la est de orașul Hârlău în Dealul Humăria și 240
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m); Dealul La Vamă (531 m); Dealul Holm (556 m); Piscul Bobeica (531 m). Cele mai coborâte altitudini se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului, 137 m la Hârlău și 102 m la Cotnari. Pentru rama estică a depresiunii de contact altitudinile se mențin în general între 200 m la est de orașul Hârlău în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari, în sud estul zonei cercetate. Din analiza hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele mai mici valori (0 la 1km
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
că ele se găsesc cu 200-300 m deasupra Văii Bahluiului și a principalelor săi afluenți (V. Băcăuanu, 1980). Într-o privire de ansamblu, Dealul Mare cu prelungirile lui spre nord și nord-est este impozant, greoi, ca o șiră neîntreruptă, cu altitudini ce se mențin în jur de 500 m. În preajma celui mai înalt punct din Dealul Mare, Dealul Tudora (587 m), se întâlnesc câteva petice dintr-o suprafață structurală ce se menține la o altitudine medie de 560 m, formând o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
greoi, ca o șiră neîntreruptă, cu altitudini ce se mențin în jur de 500 m. În preajma celui mai înalt punct din Dealul Mare, Dealul Tudora (587 m), se întâlnesc câteva petice dintr-o suprafață structurală ce se menține la o altitudine medie de 560 m, formând o fâșie îngustă, în cea mai mare parte împădurită.La nord de Dealul Tudora (587 m) se dezvoltă o treaptă mai joasă, la circa 470 m altitudine în nord și 480 m altitudine în sud
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
o suprafață structurală ce se menține la o altitudine medie de 560 m, formând o fâșie îngustă, în cea mai mare parte împădurită.La nord de Dealul Tudora (587 m) se dezvoltă o treaptă mai joasă, la circa 470 m altitudine în nord și 480 m altitudine în sud, ca o câmpie plană, numită Platforma Aliciurilor. Racordul dintre treapta înaltă, reprezentată de Dealul Tudora (587 m) și Platoul Aliciurilor, apare bine exprimat în relief. Spre valea Bahluiului se poate observa o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la o altitudine medie de 560 m, formând o fâșie îngustă, în cea mai mare parte împădurită.La nord de Dealul Tudora (587 m) se dezvoltă o treaptă mai joasă, la circa 470 m altitudine în nord și 480 m altitudine în sud, ca o câmpie plană, numită Platforma Aliciurilor. Racordul dintre treapta înaltă, reprezentată de Dealul Tudora (587 m) și Platoul Aliciurilor, apare bine exprimat în relief. Spre valea Bahluiului se poate observa o puternică ruptură (cornișă) de 10 14
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cornișă) de 10 14 m înălțime, în care stratele de roci dure prezintă o aplecare generală spre sud-est. La sud-est de cota maximă (Dealul Tudora, 587 m), în zona Berezlogi se desfășoară o suprafață structurală mai mare, larg vălurită, la altitudinea de 530 m, cu multe areale cultivate de către locuitorii satului Berezlogi, situat pe acest platou structural. În continuare, spre sud-est, se găsesc câteva petice de platou structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor. Aceste suprafețe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
est. Are o suprafață mare, cu o lungime decirca 6 km și o lățime de 2-3 km . Este cel mai reprezentativ platou structural din regiunea aflată în studiu și apare ca o adevărată câmpie tabulară suspendată la peste 400 m altitudine. Pe alocuri apar mici forme monticulare, mai ales în partea nordică (Dealul . Cetățuia, 520 m). Depozitele dure de gresie și calcare oolitice cu o grosime de circa 12 m situate la partea superioară a acestui platou, aparțin microruditelor de Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Șt., 1989). La sud de pârâul Buhalnița se dezvoltă platoul structural “La Stâncă”, care domină satele Sbereni, Făgătu și Vârâți (azi Poiana Mărului). Are o lungime de circa 3 km și o lățime de 500-700 m, situat la 350 m altitudine. Placa de calcare oolitice și gresii calcaroase este înclinată spre sud-est, aplecarea fiind de 50 m pe 3 km lungime. Pe toată marginea ei nordică și estică, ce trece prin pădurea Corhana-Poiana Mărului, se poate observa stratul gros de gresie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
poate observa stratul gros de gresie dură, gălbuie, cu rare elemente oolitice, sub formă de stânci, care stau, de multe ori, ca o uriașă poliță (V. Tufescu, 1937). În partea superioară a dealului, apar cariere de piatră, la 350 m altitudine, exploatate de locuitorii satelor din zonă. Culmea Holmului se aseamănă, în bună parte, cu Dealul Mare-Hârlău, păstrând în general aceleași caracteristici structurale. Prezintă o altitudine de 513 m în Dealul Masa Tâlharului Și reprezintă o masă compactă de gresii și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
V. Tufescu, 1937). În partea superioară a dealului, apar cariere de piatră, la 350 m altitudine, exploatate de locuitorii satelor din zonă. Culmea Holmului se aseamănă, în bună parte, cu Dealul Mare-Hârlău, păstrând în general aceleași caracteristici structurale. Prezintă o altitudine de 513 m în Dealul Masa Tâlharului Și reprezintă o masă compactă de gresii și calcare oolitice, lungă de 6 m și având o înălțime și o lățime de circa 3 m, cu o suprafață relativ netedă și bine împădurită
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]