2,758 matches
-
emoțională excesivă, Carol trecea la limbajul de stradă care îi caracteriza. — Nu fi vulgară, îi răspundea Dan, expectorând fără să vrea, ca și cum ar fi ilustrat categoria actelor interzise. — Mereu ești cu capsa pusă, continuă ea. La un moment dat, ne amețeam, și chiar ne făceam varză, doar ca să fim sociabili. O făceam ca un pretext... (și poate că de vină era și mediocritatea de la Llanstephan)... nu ca un scop în sine. — Eu încă beau ca să mă simt bine, argumentase jalnic Dan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Apoi avu o bănuială și continuă: Ai luat cumva pastilele acelea? Bull se lăsă cu greutate pe un fotoliu cu umplutură moale. O mână mare se ridicase la o sprânceană de culoarea ghimbirului — Am luat câteva de dimineață, dar am amețit de la ele, așa că n-am mai luat după aceea. Postura lui Bull era plină de patos. Își strângea genunchii inocent, de parcă ar fi vrut să-și ascundă și mai bine comoara de ochii celorlalți. Alan știa că trebuie să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în mediul birocratic de provincie, un director de servicii sociale sau ceva de genul ăsta, dansase în jurul focului (gaz, imitație de bușteni), rostind incantații și blesteme, uimind și, în cele din urmă, oripilând un grup de puberi, pe care îi amețise în prealabil cu cidru în care dizolvase Mogadon. Fusese un caz celebru. Demn de luat în seamă. Până și Tittymus, prietenul și contemporanul lui Bull, dăduse de bucluc la Brighton. Acolo, el și iubitul său negru, Duvalier, își stabiliseră tabăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Sau, dacă vrei, un fascicul de drepte paralele cu origini diferite, existând posibilitatea saltului perpendicular între ele. O funcție cu niște parametri enormi și chiar recursivi, ce vrei mai clar de-atâta să-ți spun? Înțelegi? Am tăcut, interzis și amețit la propriu, având o senzație cumplită de Rău. Simțeam răul prezent în tot corpul, amețindu-mă, dându-mi dureri cumplite, și în același timp îi simțeam prezența de netăgăduit, acolo, la ușa apartamentului meu, având forma unui individ necunoscut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
între ele. O funcție cu niște parametri enormi și chiar recursivi, ce vrei mai clar de-atâta să-ți spun? Înțelegi? Am tăcut, interzis și amețit la propriu, având o senzație cumplită de Rău. Simțeam răul prezent în tot corpul, amețindu-mă, dându-mi dureri cumplite, și în același timp îi simțeam prezența de netăgăduit, acolo, la ușa apartamentului meu, având forma unui individ necunoscut și nemaivăzut. Un om înalt de doi metri îmbrăcat în haine de piele, cu picioare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
trei note. Și fără să vreau m-am uitat pe geam. L-am văzut pe Bogdan pe trotuarul de vis-à-vis țintuind cu privirea o gagică superbă. I-am văzut pula sculându-i-se și apoi, ca prin vis, pentru că iar amețisem, pe el cu pula sculată îndreptându-se spre ea. Au schimbat două vorbe și au plecat râzând, la braț. Pula lui Bogdan era cât strada. Am căzut pe jos și, într-un acces de nebunie, m-am repezit la imensa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
îi dădu însă o senzație neplăcută, care se accentua pe măsură ce observa că persoanele prezente refuză să-i vorbească. Conștiința faptului că se întâmplase ceva rău începea să prindă din nefericire un contur din ce în ce mai clar în sufletul său, făcându-l să amețească, cu tâmplele pulsându-i nebunește de teamă. Îngrijorat cum nu mai fusese de multă vreme, înaintă spre biroul soției sale. Ceea ce văzu, însă, avu darul să-l neliniștească și mai mult. Lucrurile de pe masă erau răvășite ca și cum cineva le răscolise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
fata și inspira și expira puternic de 5 ori. Este un exercitiu perfect pentru a-ți începe dimineața, fiind în acest fel mai calm/ă și mai relaxat/ă întreaga zi.Există posibilitatea ca după oricare dintre aceste exerciții să amețești sau să ai o vagă durere în piept. Nu trebuie să te ingrjorezi - este doar o reacție a organismului tău la un mod de respirație cu care el nu este obișnuit. Pentru a scapa de incordare, specialistii in sanatate recomanda
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
de ce se desprinseseră toți buștenii deodată, însă nu mai avea importanță. Ne era clar că n-aveam cum să ne întoarcem tot pe aici, pe unde venisem. Spre seară, Portocala a venit să ne spună că nu se simțea bine, amețea, obosise... se făcuse palidă și chiar dacă nu voia să recunoască, fiind ambițioasă și mândră, totuși nu prea mai reușea să se țină de noi. Am decis să ne oprim. M-am întrebat de ce tocmai ei nu-i era bine, și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
să cad și eu pe spate, dar m-a prins Szabi și m-a ajutat să mă ridic, ne-am dus, încet, până la o bancă, am mai găsit una întreagă, avea și spătar și ziț, ne-am așezat, eu eram amețit, capul îmi vâjâia, Szabi a spus că și el se simte ca dracu’, dar că, după părerea lui, asta-i numai de la apă, c-am băut repede și mult, însă pentru o pneumonie apa nu-i destul de rece, o să facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sape între ele, strigând că pauza-i gata, se mai lucrează o oră, după care toată lumea e liberă să plece la masă, cu condiția să revină în două ore. Atunci ne-am pus iarăși pe săpat, eu mai eram încă amețit, părea că sapa sapă de la sine, aruncam pământul peste umăr, trăgeam cu coada ochiului spre drum, numai că nimeni nu venea, nu voiam să mă uit tot timpul, dar nu puteam să mă abțin, și atunci am închis ochii ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
să cad de pe scaun, Vasököl m-a lovit atât de rapid încât i-a zburat țigara din mână, iar eu a trebuit să mă agăț de spătarul scaunului, am văzut cum țigara cade pe covor, continuând să fumege, eram încă amețit de la palma încasată, spre norocul meu, am avut gura deschisă când m-a lovit, că nu terminasem fraza, așa că nu mi-am mușcat limba și nici la dinți n-am pățit nimic, și atunci Vasököl mi-a spus să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
-o rău de tot, și m-am gândit la generalii ăia și la faptul că și noi, eu și cu mama, o să dispărem, iar fotografia mea o să fie scoasă de pe panoul clasei. Când m-am ridicat în picioare, eram foarte amețit, din fericire nu puteau vedea de aproape concurenții, pentru că n-aș fi vrut să văd hârtia, cu cercul din mijloc făcut ferfeniță, arbitrii le-au luat pentru evaluare, și atunci, în timp ce așteptam rezultatele, Vasököl a venit la mine și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
era foarte puternic, între timp canistra se golise, caporalul a aruncat-o cât colo și a căzut pe spate, placa ajunsese la capăt, deodată s-a făcut liniște deplină, Jancsi n-a mai manevrat gramofonul, ne-am oprit și noi, amețeam, totul se învârtea în jurul meu, de parcă aș mai fi dansat încă, pământul mi se ondula sub picioare, abia mai puteam să stau drept, se clătinau și ceilalți, se bălăngăneau înainte și-napoi, aburii spirtului păreau un fumegai cenușiu, prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
au ciulit urechile la zgomot, eu i-am chemat, să vină la păpică, și nici n-am apucat bine să mă dau la o parte, că au și venit, începând să înfulece mămăliga îmbibată cu spirt. Deși mai eram încă amețit, ne-am apropiat de peretele de lut, câinii n-au venit după noi, ne-am dus direct sub basorelieful tocit, ne-am oprit dinaintea peretelui, de aproape părea o piele de balaur, numai solzi, și că face parte din basorelief
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
am văzut cum o sticlă de bere îl izbea în cap pe Lupu. Totul se derula cu încetinitorul parcă, sticla maronie l-a nimerit pe Lupu în dreapta capului, chiar deasupra urechii, Lupu s-a descumpănit, a scăpat punga din mână, amețise probabil, dacă Marius nu l-ar fi prins repede de braț, cu siguranță ar fi căzut, pielea de la tâmplă îi crăpase și sângera puternic, în schimb sticla nu se spărsese, am văzut-o, când ateriza, că e mai bine de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Danezul, unul dintre cavalerii salvați, dăduse de știre verilor săi că fusese făcut prizonier de Morgana, tocmai acum venea spre ei un mesager de la Carol Magnul care le cerea să se întoarcă pentru a apăra Creștinismul. Roland era însă prea amețit de Angelica pentru a da ascultare acestei chemări. El , urmat de către Florismart - care nu voia să-l părăsească, a pornit către Albacca. Rinaldo, Dudon, Iroldo, Prasildo și ceilalți au luat drumul Apusului. INVAZIA FRANȚEI Agramant, regele Africii, a convocat pe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
descoperind scutul magic cu care-și dobora întotdeauna adversarul, făcându-l să-și piardă cunoștința. Bradamanta, încrezându-se în inelul ei, observa toate mișcările potrivnicului său, și, la dezvelirea scutului, s-a aruncat la pământ ca și cum strălucirea lui ar fi amețit-o, spre a-l face pe vrăjitor să se descalece și să se apropie de ea. S-a întâmplat precum dorise. Când a văzut-o căzută, vrăjitorul și-a lăsat calul la pământ și descălecând, își agăță scutul de cârligul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
păcălisem și îl fentasem de multe ori. Nu mai puteam face nimic pentru el. Singurul lucru care l-ar fi remontat ar fi fost propria mea distrugere. N-am mai spus nimic. Îmi doream să-mi telefoneze când voi fi amețit ca lumea: atunci i-aș spune vreo două să-l usture. Uneori era formidabil, alteori nu făcea nici doi bani. Dar de cele mai multe ori era ca vai de mama lui. Dacă am ajunge să ne întâlnim - cine știe? Cu câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
printre cioclii înecați în, păcat care se furișau pe lângă pereții de culoarea sângelui. Tipii ăștia îți lăsau impresia că vorbesc fără să dea din picioare. Chiar atunci, un șmecher uscățiv, de vârstă mijlocie - eu înfățișarea tipică a starului de operă, amețit de bani și dragoste maternă - trecu, târând după el o roșcată cu părul incandescent, pe lângă masa noastră, masa noastră bună, spre care Fielding fusese condus imediat, cu slugărnicie. Fielding își ridică privirea. Făcu o pauză. — Antonio Pisello, spuse el. Tony
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lui Doris fusese aranjat de dactilografi. I-am sărutat mâna. Am comandat șampanie. Am vrut să văd ciorna. Mi-au răspuns, tachinându-mă, că mai trebuie să aștept cu văzutul. M-am așteptat să fiu tachinat în continuare. Eram prea amețit de băutură și de oboseala călătoriei ca să mai fiu sigur. Lorne turnase în mine o grămadă de whisky nonagenar. Spun asta pentru Lorne. La care se mai adaugă șampania băută în cinstea scenariului lui Dor. Restaurantul era plin cu stele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am spus eu. O, nu. Nu. Cere-i tu. — Pe tine te respectă, moșule. Când aude de tine, i se scoală de un metru. — Doamne, am exclamat. Dar, între timp, altă gagică se îndreptă spre noi, și eu eram prea amețit și prins în dispută. Așa că, după cum vezi, m aceste câteva zile nu am mai avut timp de citit. Eram prea ocupat cu probele. * Domnul John de la ferma Manor a încuiat cotețele peste noapte, am citit eu, dar era prea beat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
are de nimic, John. Și eu vreau să spun lumii întregi. Fă-o, mi-am spus eu, și eu voi spune întregii lumi - pe prima pagină din Daily Minute. S-a stins, străbătută de fiorul fericirii. Fără îndoială că e amețită de cocaină și de o automulțumire neîntemeiată. Da, asta am pe mână, o cățea turbată, tâmpită și beată. Dar am pus-o să jure că-și va ține gura deocamdată și, după ce s-a întors Spunk, s-a dus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vorbe nu mai auziseră. La mijloc trebuia să fie o șmecherie, ceva, nu se putea altfel. Poate după cât râseseră ei de meșter, zicându-i Pitpalac ori Moș Pendulă, vorbindu-l în fel și chip, acesta vroia să le-o plătească, amețindu-i cu tot felul de baliverne. „Știu că nu vă vine să credeți”, a continuat Ceasornicarul. „Cum să poată hotărî un ornic ce-o să se întâmple în scurtă vreme? Dar nu, ceasul nu va hotărî cele ce vor fi - luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
când îi venea bine. În povestirea ta. Te-a zărit la o masă, la „Cafeneaua literaților”. Citise. A venit spre tine și ți-a spus de-a dreptul: „Eu sunt Femeia cu părul roșu! Îmi oferi o votcă?” S-a amețit. Și de la țigări. Nu era fumătoare. Iar părul era vopsit, ți-ai dat seama când și-a lăsat capul pe brațul tău, în taxi. Se autoinventase. Ți-a povestit, apoi, că te crezuse mai tânăr, or, tu erai trecut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]