2,720 matches
-
odată s-o vezi/și-apoi s-o trădezi/intrând în întuneric?” (L. Blaga, p. 338), „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni!” (M. Eminescu, I, p. 151) Sensul de ‘apartenență’ maschează uneori sensuri circumstanțiale: • spațialitatea (genitivul locativ): „Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii,/Confundam pe bietul dascăl cu un crai mâncat de molii.” (M. Eminescu, I, p. 140), „ În cenușa vetrei veghea un motan cu șapte capete...” (M. Eminescu, P.L., p. 12); • temporalitatea: „...La lucru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tipurile de construcții, în funcție de semantica verbului de proveniență: • participiul provenit din verbe intranzitive, având sens activ, este determinat de circumstanțiale și de atribut circumstanțial sau complement predicativ: „Iară ceilalți popi, înlemniți cu mâinile la piept, cât pe ce să cadă amețiți din picioare, de frică și de rușinea arhipăstorului.” (I. Creangă) • participiul provenit din verbe tranzitive, având sens pasiv, este determinat de complement de agent: „Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe bietul dascăl cu un crai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
complement predicativ: „Iară ceilalți popi, înlemniți cu mâinile la piept, cât pe ce să cadă amețiți din picioare, de frică și de rușinea arhipăstorului.” (I. Creangă) • participiul provenit din verbe tranzitive, având sens pasiv, este determinat de complement de agent: „Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe bietul dascăl cu un crai mâncat de molii.” (M. Eminescu) „Să sărim în luntrea mică / Îngânați de glas de ape.” (M. Eminescu) Indiferent de tranzitivitatea verbului în care își are
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
proprii la care se poate adaugă, sau nu o transfuzie. Dacă bolnavul nu se poate deplasa, cel mult poate strigă sau da un telefon. Imediat după primul val al hemoragiei el nu va putea să mai stea în picioare, vă ameți la schimbarea poziției din culcat în picioare, va fi palid și acoperit cu sudori reci. În această fază tensiunea va scădea, pulsul va fi slab dar rapid, va avea tulburări de vedere, vâjieturi în urechi și sete. Se poate calcula
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cerul spuzit de stele. Un greier mic, muiat în tuș și pe aripi pudrat cu brumă se aude cântând din vioară. Un plop negru încrustat în cer pare un uriaș . Liliacul cel mărunt a ieșit din cuib după pradă, zburând amețit dintr-un loc într altul. Sclipirile stelelor se zăresc pe bolta întunecată. Robert Brașoveanu DATINI DE IARNĂ Este iarnă. S-a lăsat gerul și ninsoarea a căzut. Fulgii albi plutesc de parcă ar fi niște fluturi jucăuși. Odată cu iarna, s-au
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Elveția... sau adierile de flori de frangipan din Senegal... De ar fi să mor, mi-aș dori să fiu înconjurat de Jardins des Bagatelle și de Shalimar, de liliac și lăcrămioare de pădure, de sublimul balsam al micsandrei, fericit și amețit de arome.” (Jean-Paul Guerlain în Decoration International, aprilie, 1985) „Parfumul este esența seducției, iar Guerlain este sinonim cu parfumul.” „Guerlain: un vers nemuritor în poemul parfumului.” În anul 1828, un tânăr chimist, înzestrat cu o minte creatoare, Pierre-François Pascal Guerlain
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
rănit al celui părăsit. Episodul trădării e reiterat și în nuvela Icoane la mormântul Irinei. Imaginația naratorului reconstituie “cea mai neînsemnată mișcare a capului, a mâinii, a piciorului. Voiam să văd tot ce se întâmplă cu ea, voiam să-mi amețesc conștiința.” Rivalul îi declară Irinei că o va face fericită și că nu-i pretinde să-l alunge pe celălalt din mintea ei. Sandu își închipuie în detaliu toate momentele care se petrec între cei doi, până și cum se
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
este săracă și departe. Ce poate să facă să trăiască în condițiile în care nu este casnică, șomeră, nu este „vagabondă”, are un loc de muncă ce presupune educație superioară, meditații la cultură artistică nu cere nimeni și, atunci când nu amețește de foame sau de trai comun într-un cămin de nefamiliști, complet ticsit de oameni, merge să învețe copii? - Să se mărite, dar nu cu un alt profesor, căci redistribuie sărăcia. Este de preferat să se mărite cu un polițist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
jos să-și viziteze prietenul deținut în turnul de la Vincennes, cînd, citind Le Mercure de France, se oprește la anunțul temei de concurs al Academiei din Dijon: Dacă progresul științelor și artelor a contribuit la coruperea sau la purificarea moravurilor? Amețit de asaltul necontenit al ideilor ce-l copleșeau, stă agitat o jumătate de oră la umbra unui arbore; se trezește cu vesta udă de lacrimi. Iată cum descrie el acest moment de profundă zguduire în Confesiuni: În clipa cînd am
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
versuri, Orient, pardon! în comparație cu care poezia celei mai tinere generații pare bătrânicioasă. Întrebarea definește, adică încheie, petrece laolaltă mai multe incertitudini, născând și oferind un răspuns. Răspunsul poate să mintă. Întrebarea, niciodată. Cel mult, ea derutează, umbrește, tulbură, chinuie și amețește. Sigur, un răspuns poate să lămurească, să lumineze, să liniștească, să aline ori să elibereze. Și totuși: de ce limbajul comun a impus expresia "ros de îndoieli", uitând că răspunsurile pot face, la fel de bine, același rău? Ambele pot împovăra și elibera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cerdac, cu abator și pipi pe pereții străzilor mărginașe ale centrului, pi șentru, cu sărbători luminate de Paște și cu denii, și cu atâtea altele care mă făceau fericit. Un univers suficient sieși, fabulos, înstelat, în care iasomia și salcâmii amețeau universul. Dar pe atunci nu-mi dădeam seama de asta. Micile minuni ale lumii se depozitau în mine, receptacul deschis, inocent. Cu timpul cred că lumea aceea m-a ajuns din urmă când am părăsit-o, sau când ea m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în gât. L-am izbit într-un colț, unde era un cuier. I-am tras vreo trei, patru capete în gură. De a căzut pe un scaun. I-am mai dat două duzini de pumni în gură, de l-am amețit de tot. El dădea aiurea din mâini. Apoi am chemat conducerea să-l ia naibii de acolo. Au venit Dan Fruntelată și Mihai Ungheanu, și l-au cărat. Gata, Cezare, liniștește-te! Îl luăm noi, gata, ziceau ei. L-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
văi colțuri știrbite de stânci. Urme de urși lupi flămânzi populând văgăuni. Punți peste ele brazi răsturanați nord de furtuni. Lumini și umbre culori răsfrânte în aprigi priviri. Loc de cântec și dor ascunziș de haiduci destăinuite iubiri. Aer pur amețind înălțimile Ape reci cristalin înfiorând adâncimile. Răcoritoare adieri de legendă în câte-or fi zările. Numele tău arboros străjuind depărtările. Tragic destin blestemat incontinuu să îndure Detrunchierea Nesfârșit de cruntă și dureroasă secure. DOMNUL VAMEȘ DIALOGÂND CU POETUL Ca de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dacă vrea să-i reproșeze ceva iubitului ei. Poetul îndrăgostit este atât de gelos pe soțul ei, încât o îndeamnă să se ferească de îmbrățișările lui, de sărutările lui, să-i ucidă dorința prin refuzurile ei. O îndeamnă să-l amețească cu băuturi pe soțul ei pentru a se întâlni cu amantul torturat de dorință. Recunoaște că nu-și poate stăpâni patima și că se simte ca un ostaș, că doar cel ce iubește este ostaș. Ovidiu o descrie cu exaltare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
i s-a oferit Sonia. Rodion Raskolnikov n-o judeca pe Sonia. Se gândea că tânăra avea doar trei drumuri: să sfârșească sărind în apă, să ajungă nebună la balamuc sau să se arunce în brațele desfrâului, acelui desfrâu care amețește gândirea și împietrește inima. A ales ultima cale, fără să-și altereze inima și sufletul. Și mama vitregă, Katerina Ivanovna, abrutizată de sărăcie, a apărat-o pe Sonia de acuzația de furt (înscenat de Lujin, un escroc ce aspirase la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și răul care știe Ți-e sufletul de tine prea departe. Mi-e binele tivit in galbene dantele În rochii de mirese părăsite Mi-e gândul bun în fapte rele Mi-e binele în fructele oprite. Veninul și otrava ne-amețește Și dragostea dispareăne-ocolește. DE-O FIĂ De-o fi să mă zidesc Mă voi zidi chiar eu. De-o să mă regăsesc M-oi rătăci mereu. Să fiu un paradox util De-ar prinde rădăcini absentul M-oi transforma într-un
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
genunchii și nu mai poate sta pe picioare. Cerul dacă s-ar fi despicat în două, uimirea ei nu ar fi fost atât de mare. Valuri de bucurie, de întristare și de speranță păreau că se învolburează sub broboada bătrânei , amețind-o. Știa că nu poate oferi mai mult Murei, dar vocea din inima ei îi striga: nu poți să te îndepărtezi de acest copil, este iubirea purtată în suflet ca pe un dar de la Dumnezeu, de la Ana și de la Călin
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
lacrimile care o sugrumau, de faptul că viața ei va fi mai frumoasă alături de alți oameni. - Ce o să te faci tu, peste câțiva ani, cu o bătrână slabă și urâtă? îi spuse pentru a o încuraja. Strălucirea pantofilor lui a amețit-o pe Mura. Nu mai văzuse așa ceva! Își ridică privirea și observă ceva strălucitor pe umerii și pe reverele cămășii. Pe cap el avea o șapcă din acelea din care nu le mai văzuse până atunci, cu cozoroc. Împletiturile de pe
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
certe pe Marta care nu-și vedea capul de atâta muncă; să se ferească de neîntinații farisei și să caute dinadins tovărășia hoților și a târfelor; să nu piardă niciun prilej de a călca sfințenia Sâmbetei; să ne scuture, zgâlțâie, amețească, scoate din țâțâni, din prejudecățile cele mai onorabile și ancestrale, din raționamentele cel mai impecabile, din obiceiurile cele mai sancționate de obște, din adâncurile noastre cele mai stratificate; să ne ardă cu sabia înroșită în foc. Pentru ca să ne poată trezi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
unele zile, o pipăiam așa o pansam, nici nu vedeam bine, iar în puținele momente în care vedeam, închideam ochii. Raluca m-a dus la un medic oftalmolog în ideea că sigur am nevoie de ochelari. Oftalmologul, după ce m-a amețit la aparatele alea, a afirmat că totul e pe fond psihic și îmi va trece. Mama mi-a povestit într-o zi că, în timpul operației, s-a văzut în sala de operație și își dorea să iasă de acolo. A
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
Abundența cărților și mijloacelor de a publica constituie una dintre cauze”3). Ce se întîmplă însă mai departe în „Zborul cărților”? Surprins de „o furtună de ploaie”, autorul se refugiază într-o librărie în care erau atîtea volume, încît „te amețeau numai privindu-le”. „Citeam titlurile acestor teancuri, și ele începeau, încet-încet, să se așeze, și chiar numele unor autori se confundau”4). Poemul lui Bacovia e, fără îndoială, reacția unui scriitor parcimonios la confuzia de valori provocată de literatura existentă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la vechiul meu obicei de a compune resentimente": Dacă ar putea romul să-i facă Pe zarvagiii bețivani să tacă Le-a încețoșat mințile atât de tare De se confundă cu niște animale Iar biata de mine nu poate dormi Amețește-i cu aburii tăi Și fă-i să tacă până dimineață. Nu știu cum, dar dorința mea s-a îndeplinit; cearta lor s-a terminat după altă rundă de băutură; acum, noapte bună!" (18-19). Ce se poate spune despre tabloul social realizat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
munții, sau, ani în șir, în liceu și în facultate, singurul meu mijloc de locomoție a fost mersul pe jos, am considerat întotdeauna joggingul drept un moft. O parabolă străvezie a omului modern alienat, singur, cu lumea lui, izolat și amețit profilactic de muzica strecurată de căștile inevitabil înfipte în urechi, alergând în neștire pentru a uita de mizeriile și apăsările vieții de zi cu zi în capitalism, acolo unde ai zice că nu există sport de masă și unde presiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
moment, Moromete a plecat de acasă. În lipsa lui, Paraschiv și Nilă au luat caii și ce au mai găsit prin casă, ori prin lada de zeste și au plecat definitiv la București, rupând definitiv legătura cu familia. Întors acasă noaptea amețit de băutură, ca să-și potolească amarul, Moromete află de la cei rămași, de fuga feciorilor la București. Vestea este primită cu o calmitate moromețiană. În locul unei supărări justificate prin ceea sa petrecut, Moromete Îi Îndeamnă pe cei rămași să-și vadă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
odraslele, lor. Cuvântul e tradus În românește, iar derivatul se leagă de „dandana” cu sinonimele aproximative: poznă, Încurcatură, belea, bucluc; numele se autohtonizează În cel mai comic chip: Agamiță, Gagamiță. Cetateanul turmentat este alegătorul anonim; el trăiește comedia alegerilor necinstite, amețit și nedumerit de tot ce se petrece În jurul lui. Este Îmbătat cu vorbe de Nae Cațavencu, de aceea Întreabă: „Eu cu cine votez?” I se indică și cu cine trebuie să voteze, chiar i se completează buletinul de vot. (ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]