4,386 matches
-
sintetizat cu două decenii în urmă. Peptidul C rămâne alături de insulină în granulele celulelor β, eliberarea sa făcându-se paralel cu secreția insulinei. Pentru pregătirea antiserului necesar dozării peptidului C se folosește, în general, un peptid C uman cu 31 aminoacizi (37, 49). Deși secretate în cantități echimolare, concentrațiile plasmatice ale insulinei și peptidului C nu sunt egale, datorită metabolizării și eliminării lor diferite. Întrucât peptidul C se elimină mai lent, în special pe cale renală, concentrația sa plasmatică exprimă mai bine
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
hepatice. S-a afirmat că la copii, imposibilitatea creșterii β-hidroxibutiratului peste 1,1 mMol/1, atunci când glicemia scade sub 40 mg/dl, constituie un element diagnostic pentru hiperinsulinismul endogen, indiferent de valoarea insulinemiei plasmatice (11). Alanina plasmatică Alanina este principalul aminoacid gluconeogenetic (fig.7). În cea mai mare parte el rezultă din proteoliza musculară. Poate însă apărea și prin transaminarea piruvat-ului. Concentrația medie a alaninei plasmatice à jeun variază între 150 și500 μMol/l. Valoarea scade progresiv în cursul postului, paralel
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
fie la o predominanță a anabolismului vs. catabolism (câștig ponderal), fie la o predominanță a catabolismului vs. anabolism (pierdere ponderală). Anabolismul se face prin stimularea sintezelor de glicogen (din glucoză), de trigliceride (din acizi grași) și a masei musculare (din aminoacizi). Prin utilizare, concentrația acestor metaboliți în sânge scade. Catabolismul se face prin stimularea proceselor de glicogenoliză (hepatică), lipoliză (adipocitară, în special) și proteoliză (musculară, în special). Cu alte cuvinte, atât o creștere inadecvată a insulinei, cât și o scădere inadecvată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
folosirii excesive a AGL în celule pentru acoperirea necesarului energetic; inhibiția controlată a proteolizei și evitarea hiperaminoacidemiei plasmatice stimulatoare a neoglucogenezei hepatice. Existența unei insulinorezistențe periferice față de aceste acțiuni conduce în mod automat la creșterea glicemiei, creșterea AGL și a aminoacizilor plasmatici. Aceasta poate fi prima spirală a diabetogenezei, operantă, în funcție de etnie, la 30-50% din persoanele adulte. În condițiile în care insulinorezistența persistă (hipoactivitatea musculară este cauza exogenă cea mai importantă urmată de aportul alimentar crescut), pacienții se vor împărți în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
indefinit. Acest hiperinsulinism promovează un transport intracelular de glucoză acceptabil, prevenind creșterile glicemice diabetice. Toleranța la glucoză rămâne scăzută și se manifestă ca IFG sai IGT. Prin acținile sale mitogene însă și în prezența unor carburanți circulanți crescuți (glucoză, AGL, aminoacizi), vor fi stimulate unele căi metabolice aberante, ceea ce la nivelul endoteliului vascular va induce o reacție de răspuns „inflamator” (creșterea factorilor de atracție și adeziune moleculară, factori procoagulanți și factori de creștere). Această reacție ar putea fi declanșată de stresul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
apară, nu este suficient ca aceste trei elemente - materia, energia și informația - să se afle împreună. Pentru a avea un organism ele trebuie să se afle într-o relație tempo-spațială particulară. Astfel, un nucleu celular, pus într-o baie de aminoacizi, glucoză și acizi grași, în proporțiile întâlnite într-un organism viu, nu va conduce niciodată la generarea unui organism. Coborând la nivelele primare de organizare a materiei/energiei, trebuie făcută următoarea observație: funcționarea unui sistem (a unui organism) se poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
care operează după fiecare aport alimentar și îndreaptă excesul de energie către organele de depozit; și cele catabolizante, care operează în perioadele de pauză alimentară mai mare de 2-3 ore. Fluxurile metabolice se materializează în transformările biochimice (absorbția intestinală a aminoacizilor, glucidelor și acizilor grași, însoțită de formarea la acest nivel a unor molecule complexe de transport), în ficat (organ eminamente de „prelucrare”), în rinichi (organ de excreție, dar și de prelucrare - sinteză), în țesutul adipos (aparat complex de „depozitare”, cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
este dominantă în condiții de aerobioză. În aceste condiții pot fi utilizați și alți carburanți: AGL și corpii cetonici, mai ales în condiții de post prelungit. Lactatul este o sursă energetică importantă, în special la nivel miocardic în timpul efortului. Dintre aminoacizi, glutamina este un carburant important renal (îndeosebi în postul de lungă durată), dar și pentru epiteliul intestinal și limfocite. Pe lângă regenerarea ATP, glutamina mai furnizează azot pentru sinteza de purine și pirimidine, esențiale pentru celulele cu ritm mare de regenerare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
lipogeneza sunt două procese extrem de sensibile la insulină, indiferent unde au loc (la nivelul adipocitului, hepatocitului sau a celulei musculare). Funcția lor va fi prezentată într-un subcapitol separat. Proteinele alimentare (circa 30 g la o masă) sunt digerate până la aminoacizi, iar aceștia sunt absorbiți aproape la fel de rapid ca și glucidele. Odată absorbiți, aminoacizii sunt transportați către ficat, fie liberi în plasmă fie după captarea în hematii. Aproximativ 25% din alanină și o proporție importantă de serină, treonină, metionină, leucină, izoleucină
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
nivelul adipocitului, hepatocitului sau a celulei musculare). Funcția lor va fi prezentată într-un subcapitol separat. Proteinele alimentare (circa 30 g la o masă) sunt digerate până la aminoacizi, iar aceștia sunt absorbiți aproape la fel de rapid ca și glucidele. Odată absorbiți, aminoacizii sunt transportați către ficat, fie liberi în plasmă fie după captarea în hematii. Aproximativ 25% din alanină și o proporție importantă de serină, treonină, metionină, leucină, izoleucină și tirozină sunt transportate la țesuturi de către hematii. Postprandial, cea mai mare creștere
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
transportați către ficat, fie liberi în plasmă fie după captarea în hematii. Aproximativ 25% din alanină și o proporție importantă de serină, treonină, metionină, leucină, izoleucină și tirozină sunt transportate la țesuturi de către hematii. Postprandial, cea mai mare creștere a aminoacizilor se referă la cei ramificați (leucină, izoleucină și valină), întrucât ficatul preia numai o mică parte a lor. Majoritatea acestora sunt captați în mușchi pentru refacerea rezervelor proteice sau pentru oxidare. Aminoacizii ramificați reprezintă circa 25% dintre aminoacizii alimentari. Ritmul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
de către hematii. Postprandial, cea mai mare creștere a aminoacizilor se referă la cei ramificați (leucină, izoleucină și valină), întrucât ficatul preia numai o mică parte a lor. Majoritatea acestora sunt captați în mușchi pentru refacerea rezervelor proteice sau pentru oxidare. Aminoacizii ramificați reprezintă circa 25% dintre aminoacizii alimentari. Ritmul de captare al acestora este relativ lent (3). Acest lucru face ca aminoacizii ramificați plasmatici să rămână la valori crescute până la 8 ore postprandial datorită funcției „de tampon” a ficatului, care îi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
creștere a aminoacizilor se referă la cei ramificați (leucină, izoleucină și valină), întrucât ficatul preia numai o mică parte a lor. Majoritatea acestora sunt captați în mușchi pentru refacerea rezervelor proteice sau pentru oxidare. Aminoacizii ramificați reprezintă circa 25% dintre aminoacizii alimentari. Ritmul de captare al acestora este relativ lent (3). Acest lucru face ca aminoacizii ramificați plasmatici să rămână la valori crescute până la 8 ore postprandial datorită funcției „de tampon” a ficatului, care îi preia lent din circulație, pentru a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
numai o mică parte a lor. Majoritatea acestora sunt captați în mușchi pentru refacerea rezervelor proteice sau pentru oxidare. Aminoacizii ramificați reprezintă circa 25% dintre aminoacizii alimentari. Ritmul de captare al acestora este relativ lent (3). Acest lucru face ca aminoacizii ramificați plasmatici să rămână la valori crescute până la 8 ore postprandial datorită funcției „de tampon” a ficatului, care îi preia lent din circulație, pentru a-i elibera ulterior, la fel de lent. Deși glutamatul și aspartatul reprezintă 25% din proteinele ingerate, ei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
din circulație, pentru a-i elibera ulterior, la fel de lent. Deși glutamatul și aspartatul reprezintă 25% din proteinele ingerate, ei nu apar substanțial în sângele portal, întrucât sunt utilizați în mucoasa intestinală, unde sunt convertiți la alanină. Grupările amino provenite din aminoacizii oxidați muscular sunt și ele transportate la ficat sub formă de alanină, grație ciclului glucoză/alanină (fig. 7). În cadrul acestui ciclu alanina este formată în mușchi din glucoză și apoi transportată în ficat, unde este reconvertită în glucoză. În acest
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
Cori se transferă energia de la ficat către mușchi și alte celule extrahepatice. Ca și pentru glucide și lipide, insulina exercită un efect anabolic important asupra proteinelor, stimulând sintezele proteice și inhibând degradarea lor în mușchi. După ce ajung în ficat, unii aminoacizi și în special alanina sunt transformați în glucoză (neoglucogeneza) ori sunt oxidați pentru a produce ATP (3, 9). 5. Eficiența carburanților Pompele ionice (K+/Na+) implicate în menținerea funcționalității diferitelor celule, consumă circa 20% din cantitatea de ATP produsă în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
nu poate asigura nevoia de glucoză pentru țesuturile periferice (în special pentru creier) decât timp de 12 ore. În condiții de post prelungit (peste 12 ore), intră în acțiune alte surse de glucoză. Dintre acestea, proteinele musculare (în special prin aminoacizii glutamină și alanină), ocupă locul cel mai important. Alanina ajunge la ficat unde este transformată în glucoză, în timp ce glutamina servește ca sursă de energie pentru neoglucogeneza renală și intestinală. În intestin, glutamina este transformată în alanină, pentru a fi ulterior
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
mare. Acest proces limitează sinteza de novo a glucozei, care se face pe seama proteinelor musculare. 9. Reglarea căilor metabolice Reglarea diferitelor căi metabolice se face prin intermediul unor molecule proteice cu rol „modelator”, precum enzimele, transportorii de glucoză, acizii grași sau aminoacizii, proteinele motorii, care sunt prezente în aproape toate tipurile de celule, și altele. Adaptarea organismului la nevoile pe termen lung, presupune intervenția unor factori de transcriere nucleară a acestor proteinele funcționale. Un rol important în acest sens este jucat de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
de mese flexibil, omisiunea unei mese fiind posibilă asociată cu omisiunea prizei respective de repaglinidă. Medicamentul este bine tolerat, nu induce creșteri în greutate, iar riscul de hipoglicemie și incidența efectelor secundare digestive sunt reduse. Nateglinida este un derivat al aminoacidului D - fenilalanină, care stimulează secreția de insulină pe durată scurtă, dependent de prezența glucozei (13). Concentrația plasmatică maximă a nateglinidei se înregistrează mai rapid decât în cazul repaglinidei, la circa 30 minute de la administrare și induce o creștere rapidă a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
digestive bune, pacientul poate începe alimentarea per os, de obicei după 24 de ore de la intervenție, iar pentru cazurile foarte simple chiar în după-amiaza operației. Altfel, va continua administrarea perfuziilor de hidratare, reechilibrarea electrolitică și alimentația parenterală (soluții perfuzabile de aminoacizi, lipide și ser glucozat 10% sau 20 %). Ajustarea dozelor de insulină, stabilirea necesarului hidroelectrolitic și caloric, se vor face de către medicul anestezist în colaborare cu medicul diabetolog și chirurgul. Reluarea tranzitului intestinal - care permite și reluarea, cu oarecare prudență, a
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
37°C), cu o osmolaritate sub 400-500mOsm/l, în cantitatea tolerată de organism, evitând o cantitate prea mare sau un ritm prea rapid care să inducă accelerarea tranzitului intestinal. Alimentația enterală va fi completată, după necesar, cu perfuzii de glucide, aminoacizi și lipide (9). Problema specială a precizării tratamentului antidiabetic în perioada postoperatorie comportă mai multe aspecte: a) Pacienții care erau pe tratament cu antidiabetice orale sau chiar pe dietă, după depășirea perioadei postoperatorii, în situția unor valori mici ale glicemiei
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
care în Caenorhabditis elegans sunt în mod normal mici). Structura insulinei este bine conservată ontogenetic, fiind asemănătoare (cu destul de mici diferențe) la pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. Insulina de balenă, de exemplu, diferă de insulina umană printr-un singur aminoacid (ca și insulina de porc). În general, insulele de țesut endocrin din pancreas sunt diseminate în întregul organ, cu excepția unor specii de pești la care țesutul endocrin se aglomerează în formațiuni distincte descrise în 1846 de Stanius și Brockmann, și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
B funcție bazică. Structura cristalină a insulinei se regăsește în celula β în granulele secretorii. Ea este prezentă atât în moleculele de insulină, cât și în cele de proinsulină. Inițial se realizează dimeri insulinici (proinsulinici) prin intermediul legăturilor de hidrogen între aminoacizii B24 și B26 a doi monomeri. Dimerii, prezenți în concentrație mare, se organizează apoi în hexameri prin intermediul zincului. Doi monomeri de insulină se leagă apoi de un atom de zinc (la 6 molecule de insulină, 3 atomi de zinc). Studii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
în structura sa terțiară, realizează o formă sferoidală, rezultată dintr-o înfășurarea precisă a moleculelor. Resturile aminoacidice din pozițiile A1 (glicocol), A5 (glutamină), A19 (tirozină) și A21 (asparagină) se află la suprafața moleculei. Insulina este un polipeptid conținând numai 51 aminoacizi, distribuiți în 2 lanțuri, A și B, legate între ele prin 2 punți disulfhidrice, realizate în pozițiile A7-B7 și A20-B19. O a treia punte disulfhidrică face legătura resturilor aminoacidice 6 și 11 de pe lanțul A (fig. 2). Localizarea acestor 3
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
2 punți disulfhidrice, realizate în pozițiile A7-B7 și A20-B19. O a treia punte disulfhidrică face legătura resturilor aminoacidice 6 și 11 de pe lanțul A (fig. 2). Localizarea acestor 3 legături disulfhidrice este invariabilă, la cele mai multe specii lanțul A având 21 aminoacizi, iar lanțul B 30 aminoacizi. În molecula insulinei participă 16 aminoacizi diferiți, care apar cu frecvență variabilă. Molecula de insulină este prezentă în aproape toate viețuitoarele, structura sa fiind bine conservată între specii. Unii aminoacizi ai lanțurilor A și B
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]