1,733,188 matches
-
intereselor ei, vidul de putere. Azi, nu mai jur decât pe lipsa mea de imaginație de-acum treisprezece ani. Nu m-am gândit o secundă că libertatea poate arăta și urât! E drept că, deși aveam șaizeci și trei de ani, experiența mea în materie de libertate era aproape nulă. Abia ieșeam din adolescență când am văzut primele tancuri rusești. Pe urmă, a trebuit să învăț mersul pe sârmă. Decenii în șir am fost liber doar între frică și stăpânirea fricii
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
amețit de o ușurare pe care nu mi-o pot aminti fără o strângere de inimă. Mă simt, cum să vă spun? ca un strigoi întors în ruinele unui miracol. - Judecând retrospectiv, ce credeți despre modul cum v-ați petrecut anii 1990-2002? Ați procedat bine cheltuind treisprezece ani din viața dumneavoastră urmărind și comentând viața politică? Ce plan de viață v-ați face dacă am da timpul înapoi și ne-am afla iar în 1990? - Simt nevoia unui mic ocol ca să
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
mi-o pot aminti fără o strângere de inimă. Mă simt, cum să vă spun? ca un strigoi întors în ruinele unui miracol. - Judecând retrospectiv, ce credeți despre modul cum v-ați petrecut anii 1990-2002? Ați procedat bine cheltuind treisprezece ani din viața dumneavoastră urmărind și comentând viața politică? Ce plan de viață v-ați face dacă am da timpul înapoi și ne-am afla iar în 1990? - Simt nevoia unui mic ocol ca să mă fac mai bine înțeles. Eu sunt
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
norii, pietrele, lumina, fără să fiu decât spectator. Și mi-am ales ca loc de reverii Grecia antică, mai precis Atena din timpul lui Sofocle. Primul drum l-am făcut la tribunal unde Sofocle, în vârstă de aproape nouăzeci de ani, avea un proces cu unul din fiii săi care, din motive de avere, vroia să-și pună tatăl sub interdicție ca iresponsabil. Pe scurt, n-am glumit decât pe jumătate când am afirmat, într-un interviu sau într-o carte
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
bibliotecă. Probabil, am scris cu antipatie despre clasa politică actuală nu numai din pricina impresiei că, în general, e alcătuită din țoape, ci și pentru că politica nu-mi inspiră nici un fel de respect. Aveți dreptate să ziceți că “am cheltuit treisprezece ani din viață urmărind și comentând viața politică”. Mai ales că voi fi spus nu puține prostii din motive de neadecvare. Eu sunt, structural, un romantic, or romantismul n-are nici un preț în politică. Explicații pentru acest timp pierdut pot găsi
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
America, hotărât să nu mă las influențat de prejudecățile șovinismului european. Și m-am întors foarte descumpănit, pregătit să înțeleg mai bine “Lumea Veche”, chiar dacă și în ea e, cel mult, pitoresc hamalul napolitan care, într-o toamnă de prin anii ^70, stătea rezemat de un perete, în gară la Napoli, fredonând “O, sole mio”, iar când i-am propus să-mi ducă valizele, m-a refuzat: “Nu, domnule, am mâncat azi”. Impresia mea e că lumea de azi traversează o
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
tot ce ne poate da iluzia unei identități este faptul că vorbim aceeași limbă, ca în trecut, și că locuim pe un teritoriu care reprezintă, aproximativ, vatra noastră tradițională? În rest, ce ne leagă? N-ați avut niciodată în acești ani senzația că solidaritatea noastră națională e alcătuită din milioane de singurătăți? Mi-ar plăcea să vă pot furniza o definiție a României la fel de frumoasă ca aceea dată de Madariaga, din câte țin minte, Spaniei: “Spania este ceea ce se vede, plus
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
ore în șir fără să las cartea din mână, fără să mă mai intereseze televizorul, fără să vreau să ies, să mă plimb, cum mi-au recomandat doctorii. E pasionant acest Jurnal care m-a întors cu aproape douăzeci de ani în urmă, pe vremea când ascultam seară de seară “Europa liberă”. {i aflu din el o mulțime de lucruri. Între București și Paris se petreceau uneori metamorfoze interesante. Pe scările din rue François Pinton care duceau la apartamentul locuit de
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
fricii și să ne asanăm lașitățile. Mă tem că și în acest caz ingratitudinea se dovedește o trăsătură de caracter în legătură cu care avem oarecari cunoștințe. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca nu vor ști niciodată ce rol au jucat în mitologia anilor ^80 și în destinele noastre. Al meu, în orice caz. În schimb, bănuiesc că au și ei propriile lor decepții. - Ce credeți despre modul cum evoluează în prezent literatura română? Ce autori - dintre cei apăruți după 1989 - au viitor? - Mă
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
mai degrabă, dificil, inclusiv sau, poate, mai ales, în disputele cu mine, cum am recunoscut în “Deșertul pentru totdeauna”. De altfel, mi-am întocmit acolo un portret onest, cred. Iată un fragment luat la întâmplare: « Împlinesc șaptezeci și patru de ani. Ca să mă cruț de bilanțuri, am încercat să mă uit la televizor. N-am avut, însă, ce vedea. Aproape totul e vulgar și de prost-gust. Inevitabil, mi-am adus aminte că “aniversările” mele au fost mereu niște zile goale; nu
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
al revistei plecase la tipar, din cauza programului de sărbători. N-am avut o relație specială cu directorul ziarului Adevărul, dar, într-un timp, nu prea îndepărtat, se număra printre invitații unei emisiuni de retrospectivă săptămînală la "Europa Liberă". La sfîrșitul anului trecut l-am invitat la "Europa Liberă" la retrospectiva politică a anului care se încheia. Din cîte știu, aceasta a fost ultima emisiune la care a participat Dumitru Tinu. După ce am ieșit din studio, alături de ceilalți doi invitați, Tia Șerbănescu
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
o relație specială cu directorul ziarului Adevărul, dar, într-un timp, nu prea îndepărtat, se număra printre invitații unei emisiuni de retrospectivă săptămînală la "Europa Liberă". La sfîrșitul anului trecut l-am invitat la "Europa Liberă" la retrospectiva politică a anului care se încheia. Din cîte știu, aceasta a fost ultima emisiune la care a participat Dumitru Tinu. După ce am ieșit din studio, alături de ceilalți doi invitați, Tia Șerbănescu și Ion Bogdan Lefter, am vorbit, informal, despre ziarul Adevărul. Dumitru Tinu
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
își va obliga politicienii la o atitudine tot mai occidentală. În această ultimă emisiune, Dumitru Tinu i-a dat o replică președintelui Iliescu, invitîndu-l să-și corecteze punctul de vedere potrivit căruia nici în 2002 economia românească n-a depășit anul 1989. Ziaristul i-a transmis astfel o provocare președintelui Iliescu, o provocare la care n-a mai putut căpăta răspuns. Provocări asemănătoare a transmis Dumitru Tinu și către Palatul Victoria, dar și către opoziția parlamentară. Nu spunea toate astea pe
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
comentării emisiunilor de televiziune. Pe această cale, ziarul încearcă, după propria reclamă, "să se implice în fenomenul audio-vizual românesc". N-avem nimic împotriva inițiativei Naționalului, nici a autorului rubricii. Dar titlul rubricii ne aparține: de mai bine de treizeci de ani el a fost rezervat de România literară unor pagini de comentare a diferitelor evenimente culturale și politice, din presă, radio și televiziune. Cum Aristide Buhoiu a lipsit o vreme din țară, nu ne așteptăm să fie la curent cu acest
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
care-l regretă pe ziaristul prob și moderat care a fost Dumitru Tinu. Într-o presă nebună, nebună, ca și lumea în care trăim, Dumitru Tinu a reușit să rămînă normal. Lucruri care nu se fac OBSERVATORUL CULTURAL de la începutul anului (1-13 ianuarie) are ce are cu politica editorială, ca să-i zicem așa, a Românei literare. Autorului unei note de la rubrica Infoliterar i se pare că revista noastră s-a grăbit să acorde premiul pentru Cartea Anului, în decembrie trecut, neașteptînd
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
OBSERVATORUL CULTURAL de la începutul anului (1-13 ianuarie) are ce are cu politica editorială, ca să-i zicem așa, a Românei literare. Autorului unei note de la rubrica Infoliterar i se pare că revista noastră s-a grăbit să acorde premiul pentru Cartea Anului, în decembrie trecut, neașteptînd eventuale apariții tardive. Mai mult, între nominalizări a fost și o carte din 2001. Ca să vezi! N-aveam, adică, voie să acordăm premiul - cel dintîi pe care-l acordam! - unor cărți din ultimii doi ani, cum
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
Cartea Anului, în decembrie trecut, neașteptînd eventuale apariții tardive. Mai mult, între nominalizări a fost și o carte din 2001. Ca să vezi! N-aveam, adică, voie să acordăm premiul - cel dintîi pe care-l acordam! - unor cărți din ultimii doi ani, cum am și anunțat, și asta fiindcă Observatorul a remarcat că apariția din 2001 era, ce bizar! Omul recent. Despre care se știe cum au scris redactorii și colaboratorii revistei. Cît despre cărțile pe care graba noastră le-ar fi
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
Mihai Zamfir În Portugalia, aniversările literare s-au ținut lanț în ultima vreme. Abia trecuse "anul Eça de Queirós", abia și-a închis porțile anul cu trei centenare majore, 2001 (în care au fost sărbătoriți Régio, Rodrigues Miguéis și Nemésio), că o nouă aniversare insolită și-a semnalat în luna decembrie prezența: semicentenarul morții poetului Teixeira
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
Mihai Zamfir În Portugalia, aniversările literare s-au ținut lanț în ultima vreme. Abia trecuse "anul Eça de Queirós", abia și-a închis porțile anul cu trei centenare majore, 2001 (în care au fost sărbătoriți Régio, Rodrigues Miguéis și Nemésio), că o nouă aniversare insolită și-a semnalat în luna decembrie prezența: semicentenarul morții poetului Teixeira de Pascoaes, scriitor-simbol al unei anumite Portugalii, al alteia
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
insolită și-a semnalat în luna decembrie prezența: semicentenarul morții poetului Teixeira de Pascoaes, scriitor-simbol al unei anumite Portugalii, al alteia decît cea cu care sîntem obișnuiți. Cînd înceta din viață, în decembrie 1952, Teixeira de Pascoaes avea 75 de ani, se născuse în 1877. De-a lungul existenței sale, apucase splendoarea belle époque a unei Portugalii regale, trăise căderea monarhiei (1910) și aventura catastrofală a Republicii, apoi dictatura lui Salazar și Statul Nou, al doilea Război Mondial și reîmpărțirea lumii
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
la toate constrîngerile metrice tradiționale, dar, mai ales, făcuse din visarea impenitentă și continuă unica temă a poemelor sale. Isus și Pan (1903), Umbre (1907), Doamna nopții (1909) atestă un înnoitor al versului și al limbajului poetic portughez. Ce contează! Anii trec, poetul se cufundă în lumea sa cețoasă și adoptă postura unui mag. În textele teoretice (Spiritul lusitan și saudosismul - 1912, Geniul portughez - 1913 etc.), verbul lui devine profetic și anunță o viitoare renaștere spirituală a țării sale. Atunci cînd
SCRISORI PORTUGHEZE - Teixeira de Pascoaes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14392_a_15717]
-
face? Dacă cei mai capabili dintre ei or fi de nivelul lui Ponta, Ștefănescu ori Gușe - că alții n-au ieșit la iveală - mă lipsesc nu numai de pensie, dar și de Europa! Pentru că ne aflăm, totuși, la început de an, să ne prefacem că tot ce-am scris mai sus nu e decât coșmarul unei nopți de iarnă. Și că începând chiar de mâine dimineață totul va merge din ce în ce mai bine în cea mai pesedistă dintre lumile posibile.
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
comunistă de la 1953 devine pe de o parte ridicol, pe de altă parte propagandistic. Ridicol nu are cum să nu fie, dacă e vorba de restabilirea unei ortografii adoptate oficial în 1932. Din 1932 pînă în 1953 sînt 21 de ani. Zdravănă tradiție, ce să zicem! Domnul profesor Niculescu mai amintește că au fost destui cei care nu s-au supus niciodată normei stabilite în 1932 de Sextil Pușcariu. Printre ei, găsim nume de marcă în domeniu: Al. Rosetti, Al. Philippide
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
destui cei care nu s-au supus niciodată normei stabilite în 1932 de Sextil Pușcariu. Printre ei, găsim nume de marcă în domeniu: Al. Rosetti, Al. Philippide, Ovid Densusianu. Așadar, Academia Română se zbate să impună o "tradiție" de 21 de ani, neacceptată în totalitate nici la vremea ei. Mi se pare rizibil. Propaganda mi se pare însă punctul tare al tuturor reformelor ortografice din România secolului al XX-lea. Reforma din 1953 a fost una cu tentă politică. Dar oare cea
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]
-
Deși se știe, e bine de reamintit în context că, la vremea cînd s-a propus noua reformă ortografică, nici un lingvist din cadrul Academiei nu a votat în favoarea ei. Au votat alții. Lingviștii se ceartă acum de mai bine de zece ani, făcînd paradă de argumente, pentru a demola sau susține o măsură luată în răspăr. Ceea ce a contat era, cum am spus impactul propagandistic. în fața propagandei, orice argument științific (pro sau contra) pare să pălească. Și mai e un lucru, unul
Ortografia și propaganda by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/14369_a_15694]