27,361 matches
-
nevoie de grăsimi pentru a lupta cu infecțiile de pe piele, prin intermediul unor acizi grași, produși de glandele din piele. Putem concluziona că apariția ciumei și a altor boli din întunecatul ev mediu este asigurată de un consum redus de grăsime animală și vegetală. Această concluzie este susținută de numărul destul de redus de îmbolnăviri în rîndul nobililor, a practicanților sectei papistașe. În timpul celui de al doilea război mondial nu se mai făceau exporturi de carne, lapte, din Danemarca, în Franța drept urmare a
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
și genitală ale corpului, pe de o parte, și cu natura sa intelectuală și spirituală, asociată cu capul care conține creierul și principalele organe senzoriale. Atât din punct de vedere vizual, cât și fizic, figura umană se confruntă cu natura „animală” a omului, localizată în zona pelviană. Aceasta se poate vedea într-una dintre ilustrațiile lui Vitruviu realizate în timpul Renașterii (figura 78). Centrul de echilibru este în ombilic, locul originii biologice. Privit dintr-o astfel de perspectivă, celălalt centru com pozițional
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
arată lipsa datelor comparative asupra efectelor teratogene a pirimetaminei la diferite specii de mamifere. Rezultatele obținute de ei la șobolani și hamsteri ridică problema obținerii de date pentru determinarea dozelor clinice sigure pe baza testelor limitate la o singură specie animală. Medicamentul a fost mai puțin teratogen la hamsterul auriu decât la șobolanii Wistar. Aproximativ 70% dintre fetușii de șobolan au murit sau au prezentat malformații ca rezultat al administrării unei singure doze orale de 5 mg (aproximativ 20 mg/kg
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
seama. Alți termeni, prea polisemici, cer imediat lămuriri, precum cuvintele "rituri" și "ritualuri". Pentru anumiți autori, orice acțiune repetitivă și stereotipă (deschiderea Parlamentului din Londra, saluturile dogonilor, lupta cocoșilor din Bali) poate fi considerată drept rituală. Etologii care studiază lumea animală în mediul ei natural vorbesc și ei de rituri în legătură cu paradele nupțiale sau cu atitudinile de supunere codificate. Pentru alți autori, referința la o lume invizibilă (la o instanță transcendentă), intervenția preoților calificați și o intenție de eficiență sunt esențiale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și lichidarea focarelor. Reprezintă sistemul de măsuri, adoptate de stat, îndreptat spre apărarea teritoriului țării de pătrunderea din alte țări a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și semințelor de buruieni de carantină (pe scurt "obiecte de carantină"), precum și a altor paraziți animali sau vegetali periculoși pentru plante, iar în cazul pătrunderii acestora, de localizare și lichidare a focarelor respective. Activitatea de carantină fitosanitară este reglementată printr-o serie de acte normative (HCM 352/1952), iar în 1990 a apărut Hotărârea Guvernului nr.
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
1.Disfuncții produse de dinamica internă a Pământului / 60 1.1.2.Disfuncții produse de procese geomorfologice intense / 63 1.1.3.Disfuncții produse de interacțiuni hidroclimatice excesive / 63 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală / 65 1.2.Evoluția impactului uman asupra sistemelor naturale / 66 1.3.Disfuncții determinate antropic și efectele lor / 69 1.3.1.Degradarea meteorologică și climatică locală, regională, globală / 69 1.3.2.Degradarea apei / 74 1.3.3.Degradarea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de animale domestice. Animalele sunt mai active decât plantele în circuitul materiei vii, ele implicându-se nu numai în consum (metabolizare), ci și în reciclarea biologică spontană a deșeurilor organice. Nu este neglijabil nici faptul că există forme de viață animală patogene, care se implică în producerea și în transmiterea unor maladii grave la alte forme de viață, inclusiv la om. 2.1.2.Sistemul social-economic În structura geosistemului omul ocupă un loc de tranziție. El este simultan o ființă biologică
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
așa cum sunt unele dintre zăcămintele de cărbuni, care au dat și numele unei vârste a Paleozoicului. Tot în Paleozoic s-a dezvoltat o altă categorie de forme de viață, care a urmat o cale diferită de nutriție și reproducere, lumea animală, mult mai mobilă decât organismele vegetale. Aceeași cale, de la organisme simple, dezvoltate inițial în mediul acvatic, la organisme mereu mai complexe, care au colonizat uscatul, a fost parcursă și de către animale. Ca și plantele, ele s-au grupat în comunități
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
litorale care în mod obișnuit secetoase. În ultimele decenii, probabil pe fondul încălzirii generale a atmosferei, periodicitatea respectivă a devenit foarte aproximativă, intervalul dintre episoadele succesive fiind din ce în ce mai scurt. 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală Dispariția unor specii de plante și animale sau proliferarea unor forme de viață, mai ales a celor patogene, pot provoca dereglări în lanțurile trofice ale ecosistemelor. De asemenea, pot să modifice distribuția spațială a unor asociații și să determine morbiditate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
să modifice distribuția spațială a unor asociații și să determine morbiditate și mortalitate accentuată, atât în sistemele vii naturale cât și în societatea umană. Modificarea arealelor unor specii de consumatori/ prădători poate solicita la maximum o anumită secvență vegetală sau animală cu rol nutritiv și în consecință, periclitează sau chiar provoacă dispariția acesteia (spre exemplu, prezența iepurelui european în insulele Kerguelen a determinat dispariția unei specii caracteristice în flora spontană a locului, varza de Kerguelen; în același fel prezența câinelui dingo
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
prezența omului și de activitățile economice. Pentru acoperirea necesarului de hrană, de material de construcție, de materii prime industriale ș.a., societatea umană a solicitat de multe ori excesiv ecosistemele naturale. Astfel, au fost prelevate cantități de substanță vie vegetală și animală care depășesc capacitatea de regenerare naturală. Pe această cale au dispărut unele genuri și specii iar altele au rămas în efective extrem de reduse și sunt amenințate de dispariție, mai ales în cazul în care reproducerea este dificilă iar habitatele le-
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
trofee, au sărăcit ecosisteme forestiere, de savană, de stepă, de mlaștină, în special în ariile dens populate și -în unele cazuriîn ținuturi situate în condiții climatice extreme. În foarte multe regiuni din lume, degradări puternice și adesea ireversibile în lumea animală s-au produs datorită distrugerii sau modificării brutale a habitatelor, ca și datorită suprapoluării bazei nutritive. Astfel, s-au redus alarmant efectivele unor mamifere marine ca balena albastră, unele specii de focă și morsa ș.a.. De asemenea, au fost vânate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
înlocuitori au introdus însă în unele tehnologii industriale și reziduuri periculoase (spre exemplu, reziduurile radioactive provenite din industrializarea fosfaților, introduse în compoziția unor materiale de construcții). c) Resurse vegetale și animale alternative. Multe dintre materiile prime de origine vegetală și animală, deși sunt regenerabile, adesea nu pot satisface necesitățile unei populații tot mai numeroase și datorită ritmurilor biologice de producere, întotdeauna mai lente decât creșterea necesarului de consum, riscă să fie chiar distruse. Este motivul pentru care și în cazul acestei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Este unanim admis faptul că unitatea fundamentală de structuralizare a organismelor animale este celulă într-o permanentă organizare dinamică, în funcție de calitățile nișei ecologice, mai mult sau mai putin specifice. Ca parte integrantă a ciclicității lumilor cosmice, celula animală se naște, se diferențiază, se multiplică, îmbătrânește și se dezorganizează, sau mai corect, se reintegrează în mediul cosmic din care a apărut. Desfășurarea vieții celulare este programată specific după legile care guverneaza echilibrul cosmic. Este tot mai frecvent acreditat conceptul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
programată genetic, moartea legica sau moartea senila se instituie la sfârșitul ciclului vital urmând programarea genetică a animalului respectiv. Este moartea de bătrânețe. Deși existența morții naturale, luându-se că etalon omul, este adesea contestată în literatura de specialitate, lumea animală o confirmă. Animalele sunt mai rezistente la agresiunile mediului extern și dispun de posibilități mai mari de adaptare. Animalele sunt mai „naturale" decât omul, care prin civilizație s-a perfecționat dar în același timp s-a și artificializat. Viața omului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
un timp destul de îndelungat după moartea organelor vitale. Certitudinea morții biologice are o importanță deosebită în medicină omului, orice intervenție operatorie pe organismul viu, fără consimțământul pacientului sau a familiei acestuia fiind interzisă prin lege. Și pentru abuzurile din lumea animală se ridică din ce in ce mai frecvent opinia publică prin intermediul unor asociații neguvernamentale (Societățile pentru protecția animaleloră că și unele reglementări guvernamentale. Menționam în această direcție „Cruelty to animals act", emis de Parlamentul englez în 1876 și mai recent Directivele UE și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Morfogeneza granulomului parazitar .......................... 147 Inflamații difuze cu celule gigante .............................. 148 Terminarea inflamațiilor ....................................................... 149 Particularități ale inflamațiilor la pești ................................. 154 Bibliografie ................................................................................... 155 A. MORFOPATOGENEZA PROCESELOR INFLAMATORII INTRODUCERE Fără a minimaliza manifestările altor procese patologice fundamentale, considerăm că procesele inflamatorii domină patologia animală, prin complexitatea lor morfofuncționala și prin implicațiile lor în desfășurarea funcțiilor vitale. Așa se explică și faptul că primele descrieri ale leziunilor inflamatorii au fost identificate în papirusurile egiptene cu 6000 de ani înainte de Hristos și apoi în scrierile lui
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
interrelațiilor funcționale și homeostatice ale chemokinelor și ale receptorilor de chemokine - artrite. Fig. 2.13. Privire generală asupra interacțiunilor funcționale ale chemokinelor și ale receptorilor lor în artrite (după Harigman J.J. și colab. 2004Ă Opsonizarea este larg întâlnită în patologia animală. După specie și tulpina bacteriană, fibronectina, fibrinogenul, lactoferina, serumalbumina și alte proteine interacționeză cu suprafețele bacteriilor conducând la fagocitoza acestora. Dar opsoninele cele mai eficiente sunt totuși anticorpii și fracțiunea C3 a complementului, care sunt recunoscuți de receptorii membranari ai
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
județul Iași, S.C. Tipografia Moldova, Iași 40. Popescu I.E., 2001 - Contributions to the Knowledge of the Eurytomid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae) from “Valea lui David” Hayfields Natural Reserve (Iași, Romania), An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, Secț. 1, Biologie Animală, 47: 3541 41. Popescu I.E., 2003 - Torymid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Torymidae) New for Romanian Fauna, An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, 49: 83-86 42. Popescu I.E., 2004 - Eurytomid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae) New for Romanian Fauna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Hayfields Natural Reserve (Iași, Romania), An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, Secț. 1, Biologie Animală, 47: 3541 41. Popescu I.E., 2003 - Torymid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Torymidae) New for Romanian Fauna, An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, 49: 83-86 42. Popescu I.E., 2004 - Eurytomid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae) New for Romanian Fauna (II), An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, 50: 97 102 43. Popescu I.E., 2006 - Eurytomid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae) New for
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Torymidae) New for Romanian Fauna, An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, 49: 83-86 42. Popescu I.E., 2004 - Eurytomid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae) New for Romanian Fauna (II), An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, 50: 97 102 43. Popescu I.E., 2006 - Eurytomid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae) New for Romanian Fauna (III), An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, 52: 155 161 44. Popescu I.E., Andriescu I., Fusu L., 2002 - Contributions to
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
for Romanian Fauna (II), An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, 50: 97 102 43. Popescu I.E., 2006 - Eurytomid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae) New for Romanian Fauna (III), An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, 52: 155 161 44. Popescu I.E., Andriescu I., Fusu L., 2002 - Contributions to the Knowledge of the Torymid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Torymidae) from “Valea lui David” Hayfields Natural Reserve (Iași, Romania). In Memoriam “Proffessor Dr. Doc. Vasile Gh. Radu” Corresponding Member
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Republic of Moldova, Advances in Environmental Sciences - International Journal of the Bioflux Society, 1(1): 43-53 46. Popescu I. E., Fusu L., 2003 - Eurytomid Wasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae) New for Romanian Fauna. An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, 49: 79-82 47. Primack R.B., Pătroescu M., Rozyilowicz L., Iojă C., 2002 Conservarea diversității biologice, Ed. Tehn., București 48. Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu S., 1994 - Lista Roșie a plantelor superioare din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
înconj., București, t. 36, 1: 23-33 55. Zamfirescu O., Zamfirescu Ș.R., 2009Ecological aspects in "Valea lui David" nature reserve (Iași, Romania): specific diversity of grassland communities of Taraxaco serotinaefestucetum valesiacae, An. Șt. Univ. „Al.I. Cuza” Iași, s. Biologie animală, t. LV: 215-221 56. Zamfirescu Ș.R., Zamfirescu O., Ion C., Popescu I.E., 2007 Research on the Habitats of Vipera ursinii moldavica Populations from Iași County, An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, t. LIII: 159-166 57
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cuza” Iași, s. Biologie animală, t. LV: 215-221 56. Zamfirescu Ș.R., Zamfirescu O., Ion C., Popescu I.E., 2007 Research on the Habitats of Vipera ursinii moldavica Populations from Iași County, An. Șt. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, seria Biologie Animală, t. LIII: 159-166 57. Zamfirescu Ș.R., Zamfirescu O., Popescu I.E., Ion C., 2009 Preliminary data on the population characteristics of Vipera ursinii moldavica from “Dealul lui Dumnezeu” (Iași County, Romania) with notes on conservation North-Western Journal of Zoology, Vol
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]