12,966 matches
-
Acum, in finalul acestui dialog și interviu de suflet, știind așadar, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Nicolae Bordașiu este un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe acești slujitori ai vieții noastre bisericești și ai spiritualității noastre duhovnicești, fiindu
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
Ediția nr. 395 din 30 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului LÂNGĂ TINE Zâmbetul tău atât de cald Dăruit de creaturi divine, Cadrată în culoarea de smarald Care te prinde foarte bine. În lumina ta din nou mă scald Precum acele antice sabine, Atins de al brizei fald Venită din înălțimile alpine. Astfel în sentimente ard Nu mai știu ce-mi aparține, Tu-mi ești scut, dar și stindard Ce bine este lângă tine! Turda Băi August 1966 Referință Bibliografică: Lângă tine
LÂNGĂ TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360556_a_361885]
-
noaptea pe drumul carelor, mi-e limpede picătura de întrebare care roade nemurirea mea. Mi-e cald, mi-e lumină, mi-e dimineață.... S-au răvășit chemările în oglinda inimii. Aleargă nebune, în rochii de gală, cochete ca o bijuterie antică. Trec poduri de sete, cu calendare sub braț, fără sa se întrebe dacă sensul lor e pecetluit în grupul ordonat din care făceau, odinioară, parte. M-am lipit de fereastra cu șoapte și ascult. Ce risipa de incertitudini! Îmi las
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
Veți plăti pentru genocidul cultural, social și economic” Fiecare din aceste sloganuri au în spatele lor evenimente, personaje, povești de viață care ar putea fi cuprinse doar în romane întregi ori în piese de teatru dramatice ori tragice, demne de tragediile antice cunoscute ! Sigur, au fost și alte sloganuri care cer demisia guvernului, a președintelui, etc Privind Legea sanitară, am auzit doar câteva referiri anemice din partea comentatorilor și analiștilor cu privire la faptul că populația ar muri cu zile dacă s-ar privatiza sistemul
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
a creat din punct de vedere istoric evanghelia - și anume cultura semitică. Istoricii dovedesc măsura cu care cultura elenistică a infiltrat iudaismul în timpul lui Iisus Hristos. Dar un studiu al perioadei patristice ne dezvăluie faptul că inculturarea evangheliei în lumea antică a greco-romanilor nu era, prin urmare, o sarcină ușoară. Problema nu era doar prin ce mijloace să înlocuiești politeismul cu credința biblică într-un singur Dumnezeu. Ea continuă mult mai adânc, atingând chiar etosul și starea de spirit și chiar
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
judecată. Materia logicii este, după unii autori, ,,forma consecințelor și corectitudinea lor'' , deci logică nu e o știință speculativa , ci una practică. Logică a apărut din filosofie, ca și multe alte științe, în epoca de aur a culturii, în Grecia antică. 3. PROBLEME GENERALE ALE LOGICII ÎN EVUL MEDIU Denumirea de logică pentru știința gândirii corecte s-a impus prin școlile filosofice de dupa Aristotel, în concurență cu alte denumiri că dialectica sau canonica. În Evul Mediu s-a realizat cunoașterea mai
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
din nevoia strategilor militari de exersare teoretică a tacticilor războiului. Se utiliza o tablă de șah sau o masă decorată cu căsuțe desenate cu materii prețioase, sau pur și simplu se juca pe pamant (Jeanine Auboyer,Viața cotidiană în India antică,București, 1976,p.274-275). Această ultimă afirmație face și mai vizibilă legătură jocului de șah cu șotronul nostru care a înlocuit zarurile cu pietricelele aruncate în pătrate (vazi și Tiberiu Caileanu, Mic dicționar al sporturilor,București,1984,p.313). Totuși
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
pâine este zidit grâul („August secerător”). De reținut și originalitatea unei idei din „Tărâm preaciudat”. Vorbim de acel „ținut al nimănui între vis și trezie” unde te poți adăposti în siguranță „precum cei din vechime în templu”. Sau precum zeii antici în intermundii, acele spații libere dintre lumi. În nota generală a liricii de calitate scrisă de Lucia Olaru Nenati sunt și cele câteva poeme inedite ale antologiei, ca și cele 7 sonete încântătoare. În totul, antologia „Sentimentul spiralei” fixează în
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Patrimoniu > ELENĂ ARMENESCU - STRAIUL ȘI GRAIUL - ARGUMENTE PENTRU SUSȚINEREA CONTINUITĂȚII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Sunt cunoscute mărturiile literare antice care îi localizează pe geto-daci, ca popor locuind în ținuturile de miază-noapte ale Europei, mai exact în teritoriul carpato-danubiano-pontic, adică în ținuturile locuite azi de români. De pildă, din descrierile lui Strabon, aflăm - pe langă datele geografice - și despre felul
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
valoare de vesmintele confecționate din țesături de casă, simple că croiala, comode, lipsite de elemente decorative expresive. Un aspect important care trebuie menționat este decentă costumului purtat de daci, lipsit de decolteuri sau volum exagerat. Acum se știe că statuile antice erau colorate, dar este dificil să fie determinată cromatică costumului, putem doar presupune că aceasta era susținută de nuanțele naturale ale materialelor utilizate: nuanțe de alb-bej, griuri și brumărie - culoarea naturală a linii de oi. Materialele folosite pentru îmbrăcăminte erau
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
mediu. Pentru că cercetări demne de luat în seamă vorbesc de Maramureșul istoric (dacic) se poate face un studiu comparativ al costumului popular - femeiesc și bărbătesc - al acestui ținut cu celelalte costume din provinciile românești, raportate la costumele reprezentate pe monumentele antice amintite. Zona maramureșeana -azi - se constituie într-un spațiu al populațiilor mixte, prin urmare și al întâlnirii dintre diferite datini, obiceiuri și tradiții, între moduri distincte de a înțelege lumea și universul. În fond, conviețuirea în acest context permite o
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
fizic și trebuie văzut că o expresie a zbuciumului lăuntric al tarăncilor în căutarea celor mai expresive forme artistice. Prin urmare putem afirmă pe bună dreptate, fără să greșim, că poporul român este - cum s-a mai spus - un popor antic în viață! Pentru că femeile sunt cele care prin lucrul mâinilor lor au îmbrăcat omenirea de-a lungul mileniilor, închei cu poemul dedicat femeilor din Carpați: (Elenă Armenescu - Poeme din volumul Memoria Statuillor) Hărăzita de zeu Îți mulțumesc taranca română Ce
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
cel din urmă credea că va sparge gura târgului! Mai existau desigur „cârtitorii”, dar unde nu sunt și când anume n-o fac la fereală!? Unii compuseseră „rime” de circumstanță, ziceau malițioșii pentru a „cinsti în ode” (în metru cu-antic, pentru pricepătorii în d-alde Eminescu!) numele cu care Dumnezeu Bunul, îi procopsise o bună bucată de vreme în fruntea lor, de la alegerile „ălilante”. Alții îi justificau „personalitatea” prin recursul la un trecut nu prea îndepărtat, când prin „curajul” cu
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
I, un regat puternic. Politica coherentă dusă de parlamentul constituțional sub o bună îndrumare monarhică a lărgit granițele până în anul 1919 sub Regele Ferdinand care se încoronează la Alba Iulia. Țara cuprinzând aproape toți vorbitorii limbii române de pe teritoriul Daciei antice. Economia, preponderent agrară cu puternici muguri industriali, a generat un Leu românesc de aur care era valută bine cotată în toată Europa. Total 70 ani de prosperitate zguduită și de 2 războaie mondiale în care Regele, un cârmaci ferm, a
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
deschide!", cu alte cuvinte „Eu îți doresc mult noroc (realizări) și în activitatea ta să dai de minereuri "bogate". Un dicționar mineresc din 1882 definește salutul de „Noroc Bun”, ca un salut obișnuit de toată ziua a minerului : „Cuvântul magic antic al munților" „NOROC BUN" chemarea mea spre adâncul minei ... „NOROC BUN", dorința mea în noaptea subterană ... „NOROC BUN", salutul meu luminii soarelui ... "NOROC BUN", consolarea mea când îmi cad ochii ... În legătură cu proveniența salutului mineresc „GLÜCK AUF” (Noroc Bun), din cele
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
nu-i așa, opere serioase, pline de miez și mesaj pentru viitorime. Cu deplin respect pentru toți creatorii de literatură voi aminti totuși de marii umoriști ai lumii (Marck Twain, Șhalom Alehem, I.L. Caragiale, Carlo Goldoni, Mihail Zoscenco, ori de anticul Aristofan, dar șide mari autori precum Shakespeare sau Miguel Cervantes, care nu au evitat registrul ironic în scrierile lor) fiind doar câțiva dintre umoriștii care au trecut prin veacuri rămânând la fel de actuali ca atunci când au scris, ceea ce ar dovedi că
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
vizita neașteptată și spre surpriza noastră ne a invitat în grădină la masa ei așezată în mijlocul unui rond cu un gazon unde iarba, proaspăt tunsă, devenise un covor așezat în sufrageria unei grădini. Imediat a adus din casă un vas antic în care era ceai verde, un alt vas deosebit în care era cafea, în farfurioare din același serviciu a adus mure, culese de ea chiar acum din grădină,,,ne spunea mândră de reușita ei, într un vas frumos colorat așezase
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
pe aceste meleaguri ? Aici m a adus iubitul meu, soțul meu, și aici voi rămâne spre a fi mereu lângă el, spre a fi mereu împreună. Ne am întors pe covorul verde al grădinii, unde pe masă ne așteptau vasele antice pline cu licori de aduceri aminte. Am savurat aroma acelei primiri și în final am plecat buimăciți, vinovați de a nu crede că mai există așa povești de iubire. Ne întorceam privirea și vedeam casa aceea albă cum se pierdea
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359774_a_361103]
-
cușca leilor. Evoluția poeziei se aseamănă cu evoluția muzicii. Vorba lui Caragiale, „ ne gâdilă plăcut urechile”. Muzica. Poezia ar gâdila plăcut sufletul, prin extrapolare. Înainte de a spune ce îmi place, voi face o digresiune în ceea ce nu-mi place. Poezia antică înseamnă eposurile lui Homer, poemele de dragoste ale lui Sappho, soliditatea versului vergilian, Tristele lui Ovidiu, etc. Nu agreez satira, nici la antici, nici la moderni. Evul Mediu a adus lunga tradiție a cântecului de iubire, apoi a venit marele
PUMNUL ŞI PALMA de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359786_a_361115]
-
extrapolare. Înainte de a spune ce îmi place, voi face o digresiune în ceea ce nu-mi place. Poezia antică înseamnă eposurile lui Homer, poemele de dragoste ale lui Sappho, soliditatea versului vergilian, Tristele lui Ovidiu, etc. Nu agreez satira, nici la antici, nici la moderni. Evul Mediu a adus lunga tradiție a cântecului de iubire, apoi a venit marele Will și a repus în drepturi muza poeziei- frumusețe și înțelepciune. Este idealul. Goethe se înscrie în acest ideal. Secolele XIX și XX
PUMNUL ŞI PALMA de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359786_a_361115]
-
totuși , talent. Cred că poezia chineză, indiană, japoneză ar putea influența în continuare evoluția poeziei actuale. Altfel riscăm să cădem în vulgaritatea poeziei tip wrap, rock, hip-hop, Coca Cola și droguri. Sunt retrograd? Poate. Înțelepciune și frumusețe, asta voiau și anticii,asta ne oferă și Biblia prin Cântarea Cântărilor, Psalmi, poezia religioasă, dar nu cea bigotă. Profesorul meu de muzică, deși nu era un om rău, era chiar sentimental, făcea pedagogie artistică prin pumn. Cum era titlul unui roman anost al
PUMNUL ŞI PALMA de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359786_a_361115]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > PROVIDENȚA (1) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1593 din 12 mai 2015 Toate Articolele Autorului Providența (1) Doi frați trăiau fericiți într-o localitate nu prea întinsă din ținutul faimosului oraș antic, grecesc, Milet. Cei doi frați se numeau Orestes și Artemios, și erau fii de agricultor nu prea bogat, mulțumit, totuși, de gospodăria și familia sa. Chiar dacă localitatea în care trăiau era neînsemnată, ea era situată într-o zonă minunată a
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
într-o zonă minunată a țării, la umbra munților care se vedeau nu departe de vestita cetate Milet. În zilele senine, de pe colinele din jurul localității se vedea clar până departe, întreaga panoramă a întinsei metropole a celui mai mare oraș antic ionian. Ba mai mult, se vedea și dincolo de Milet, spre Marea cea Mare, Mediterana, pe care pluteau corăbii multe, mânate încoace și-ncolo de interese ale negoțului, ori de capriciile vânturilor. Orestes și Artemios stătuseră nu odată împreună pe culmile
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
devenit un loc de pelerinaj. Aici a fost ridicat un templu impresionant dedicat lui Ahile, protectorul marinarilor. Potrivit mitului, zeița Tetis mama lui Ahile, l-a rugat pe Neptun, zeul mărilor, să scoată din largul mării o insulă. Un scriitor antic spunea că aici a fost adus și trupul lui Patrocle, prietenul lui Ahile, ucis la Troia. Iar o altă variantă a legendei, spune că pe insula Albă, Ahile a fost trezit la viață și că a trăit acolo alături de frumoasa
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
mondială de miere în 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone. Mierea de albine a fost prima substanță dulce folosită de om, fiind prețuita în special de preoți în cadrul diverselor ritualuri. Există suficiente mărturii că în civilizațiile antice mierea era folosită, printre altele, la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adaugă polen și levuri din faguri, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere șunt două fragmente scrise în limba sumeriana. De la egipteni au rămas mărturii privind
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]