2,463 matches
-
psihică. Sunt subliniate îndeosebi aspectele simbolice și celebrative ale coralității în diferitele sale forme: muzica este în „serviciul cuvântului”, este un mijloc de a reuni comunitatea („semn de unitate”), este sacrificiu spiritual, profeția împărăției, comuniune cu corurile de îngeri și anticipare escatologică. Practica liturgică a cântecului este inserată într-o viziune misterico-sacramentală, textele care vorbesc despre muzică fiind în general de natură catehetică-omiletică și nu atât de natura unui tratat. Pe lângă inevitabilele probleme datorate impactului cultural, putem vorbi și de o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a locuinței, valoarea locativă a mobilierului, servitorii și persoanele atașate serviciului personal, caii de lux, trăsurile, automobilele, avioanele etc. Tot În vederea creșterii Încasărilor din impozitul pe venit În unele țări, cum este cazul Germaniei, de exemplu, s-a practicat o anticipare a impunerii asupra momentului realizării veniturilor prin plata unor avansuri, urmărindu-se realizarea unei corelații Între faptul fiscal și actul fiscal. În Anglia, până În 1926, În cadrul impozitului pe venit, mai ales pentru beneficiile industriale și venitul funciar, În locul veniturilor anuale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Ea reprezintă forma originară a finanțării, Întrucât corespunde primelor forme istorice ale avansării de capital. Pe de altă parte, ea reprezintă forma fundamentală a finanțării, Întrucât celelalte moduri de finanțare (finanțarea directă sau intermedierea) funcționează În mod normal ca simple anticipări ale unei autofinanțări viitoare. Cu alte cuvinte, o Întreprindere nu poate avea acces la finanțarea externă decât dacă are șanse serioase de a ajunge la autofinanțarea viitoare care-i va permite să-și reconstituie avansurile acordate de terți. Astfel, o
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ambalajul propriu-zis și o componentă logistică (containere, paleți, cutii), ce pot genera unele constrângeri, și ciclului de viață, noțiune importantă din punctul de vedere al stocului de produse. Prețul influențează mărimea comenzii, iar schimbările de preț pot determina fenomene de anticipare în materie de achiziții. Baremele tarifare perturbă gestiunea stocurilor și a fluxurilor de aprovizionare, deoarece legătura dintre baremele cantitative și comportamentul adoptat de consumator are drept consecință acest efect. Promovarea are rolul de informare, de convingere, de reamintire, de repoziționare
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Minculete, 2005). Pentru realizarea unui management eficient al activității autorității contractante este absolut necesară planificarea achizițiilor publice, „gândirea care precede acțiunea” și declanșarea acțiunilor specifice planificării (studii de piață, investigarea prețurilor practicate pe piață, determinarea necesarului de aprovizionat, calendarul achizițiilor, anticiparea fondurilor ce se vor aloca etc.). Planificarea este atributul managerial de îndeplinirea căruia depinde o bună și corespunzătoare definire a obiectivelor autorității contractante în domeniul achizițiilor și a acțiunilor necesare realizării lor, precum și condițiile de realizare a scopurilor organizației. Planificarea
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
decursul unui an, cu resursele financiare disponibile. Planificarea poate fi justificată și prin faptul că, din ce în ce mai mult, instituțiile publice sunt supuse unor provocări de natură să le solicite capacitatea de a-și „asigura bunul mers”, în vederea satisfacerii intereselor cetățenilor, prin anticiparea evoluțiilor contextuale și prin efectuarea de estimări și previziuni pe baza situațiilor deja derulate, în așa fel încât să fie capabile de a face față situațiilor ulterioare survenite în cadrul instituției. 4.2. Planul anual al achizițiilor publice În domeniul achizițiilor
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
modificarea programului anual este supusă exact acelorași aprobări ca programul inițial. Deci, la elaborarea planului se va ține cont de o serie de aspecte, cum ar fi: − necesitățile obiective de produse, de lucrări și servicii; − gradul de prioritate a necesităților; − anticipările cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul anual; − contractele de achiziție publică aflate în derulare, care influențează resursele financiare necesare acestora. Planul anual al achizițiilor publice este informație publică din oficiu și trebuie publicat pe site-ul instituției
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și departamentul financiar-contabil vor stabili gradul de prioritate al necesităților, având în vedere o serie de aspecte referitoare la cât de important este contractul pentru atingerea scopului general al autorității contractante, la durata de realizare a contractului respectiv, precum și la anticiparea fondurilor bugetare pentru anul de plan. Pentru a face o ierarhizare corespunzătoare ar trebui să se dea un răspuns cât mai adecvat la următoarele întrebări: „Ce este prioritar a se achiziționa?”, „Când avem nevoie?”, „Ne permitem din punct de vedere
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
mai adecvat la următoarele întrebări: „Ce este prioritar a se achiziționa?”, „Când avem nevoie?”, „Ne permitem din punct de vedere financiar?” Atunci când autoritatea contractantă stabilește gradul de prioritate al necesităților sale va avea în vedere: − fondurile necesare și cele alocate; − anticiparea fluxului de numerar al autorității contractante. De exemplu: achizițiile publice realizate în cadrul unor proiecte cu finanțare internațională vor avea prioritate la finanțare; − analiza realizată asupra nevoilor formulate; − identificarea și analiza riscurilor potențiale în legătură cu achizițiile publice respective; − anticiparea costurilor totale și
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și cele alocate; − anticiparea fluxului de numerar al autorității contractante. De exemplu: achizițiile publice realizate în cadrul unor proiecte cu finanțare internațională vor avea prioritate la finanțare; − analiza realizată asupra nevoilor formulate; − identificarea și analiza riscurilor potențiale în legătură cu achizițiile publice respective; − anticiparea costurilor totale și a beneficiilor de pe urma achiziției; − identificarea costurilor și cerințelor umane și de timp pentru pregătirea și derularea achiziției; − identificarea costurilor și necesităților umane și de timp pentru îndeplinirea și administrarea contractului. De exemplu, în operațiunea de prioritizare a
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
cel puțin, că a diminuat puternic; invers, dacă un pacient se expune pentru o perioadă prea scurtă, el riscă să-și agraveze teama (efect de sensibilizare); - o ședință de expunere este mai eficientă dacă este pregătită de către terapeut, care observă anticipările adesea negative ale subiectului, explică derularea obișnuită a unei expuneri, previne subiectul că acesta trebuie să fie atent să suprime toate evitările subtile care pot apare, uneori, fără știrea sa. Două noi tehnici de expunere In ultimii câțiva ani, două
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
organism-mediu este reciprocă, bidirecțională printr-o adaptare permanentă cu ajutorul unor circuite de retroacțiune. Individul care are un anumit comportament atinge un anumit nivel de performanță. Feeback-ul extern, relativ la această performanță, este analizat, decriptat prin intermediul unor procese cognitive care se numesc anticipări ale consecințelor acțiunilor noastre, soluții ale problemelor, așteptări în legătură cu o anumită acțiune... Atunci când aceste mecanisme cognitive sunt dereglate, pentru motive ce pot fi foarte diverse, comportamentul este perturbat datorită acestor distorsiuni cognitive. Autoevaluare și autoreglare Pentru Bandura, motivația activează și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dintr-o auto-evaluare a propriului nostru comportament orientat spre acest scop. Această auto-evaluare poate, de altfel, să aibă ea însăși valoare de întărire, chiar dacă scopul nu este atins niciodată. Aceste noțiuni de autoevaluare și de autoîntărire, cât și cea de anticipare și de așteptare, trimit către conceptul mai larg de autoreglare. Istoria noastră comportamentală anterioară, învățările prin observarea conduitelor celuilalt ne oferă, din punct de vedere cognitiv, o imagine în legătură cu ceea ce este bine sau rău, bun sau prost, dezirabil sau indezirabil
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
antecedentele și consecințele comportamentelor sale. „Credința greșită” în unele interrelații poate susține mult timp diferite comportamente, chiar dacă consecințele sunt dezastruoase pentru subiect. Bandura adaugă faptul că principiul după care un comportament este guvernat de consecințele sale este mai pertinent pentru anticiparea consecințelor decât pentru consecințele reale. Percepția și integrarea cognitivă a contingențelor mediului sunt, pentru Bandura, un element fundamental pentru explicarea unei serii de distorsiuni sau de paradoxuri întâlnite în clinică. Odată ce comportamentul a fost învățat într-o manieră cognitivă, el
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
propune în mod clar o strategie terapeutică multimodală. Grila SECCA Grila SECCA este elaborată pentru problematici anxioase și depresive: fobii, atacuri de panică, depresie și disfuncții sexuale. Ea are drept țintă stimulul (S), emoția (E), cogniția (C), comportamentul (C) și anticiparea (A). Didactică și practică în special, ea este subdivizată în două părți: o parte sincronică și una diacronică. Prima parte permite analizarea interacțiunilor în secvența stimul-emoție-cogniție-comportament cât și consecințele acestora asupra mediului social. Figura 1. Grila de analiză SECCA sincronică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la acest nivel al frecvenței, intensității și duratei sale. Conceptul de „contingențe de întărire” al lui Skinner insista inițial asupra rolului consecințelor externe situate în mediul fizic și social al subiectului. Ulterior, accentul a fost pus pe rolul consecințelor interne. Anticiparea unui eșec sau a unei reacții anxioase (element cognitiv) poate fi consecința uneia sau a mai multor experiențe de eșecuri sau a unei puternice anxietăți. Această anticipare întărește atunci producerea comportamentului problemă de evitare/salvare. Inventarul consecințelor se realizează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și social al subiectului. Ulterior, accentul a fost pus pe rolul consecințelor interne. Anticiparea unui eșec sau a unei reacții anxioase (element cognitiv) poate fi consecința uneia sau a mai multor experiențe de eșecuri sau a unei puternice anxietăți. Această anticipare întărește atunci producerea comportamentului problemă de evitare/salvare. Inventarul consecințelor se realizează cu aceeași dificultate cu care se realizează cel al variabilelor contextuale. Efortul este diminuat cu ajutorul întrebărilor deschise sau închise în legătură cu senzațiile, sentimentele și gândurile consecutive comportamentului problemă cât
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
strategia poate conține metode sexologice, desensibilizări sistematice, restructurări cognitive și chiar de cuplu, formatul fiecăreia fiind modelat de vârsta, cultura, situația matrimonială sau starea de sănătate a subiectului. Schimbările produse unui determinant (atitudinea partenerului) pot favoriza schimbări în alt determinant (anticipare anxioasă a eșecului), ceea ce se traduce printr-o modificare a comportamentului problemă. Acesta nu este, în acest caz, ținta directă a terapiei care, la început, se orientează mai mult asupra determinanților săi (atitudinea partenerului). Importanța variabilei „terapeut” Strategia terapeutică nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
distorsiuni pot afecta prezentul: ele generează, am observat acest lucru, o hipervigilență, deci o hiperselecție a informației „amenințătoare” și o tendință de a interpreta, într-o manieră alarmantă sau terorizantă, evenimente banale. In sfârșit, aceste distorsiuni pot afecta viitorul datorită anticipărilor, predicțiilor catastrofice care conduc la evitare. Lucrând asupra cognițiilor, pacientul învață să identifice aceste distorsiuni cognitive și erorile sale cognitive, în special tendințele sale spre: - a realiza inferențe arbitrare (a trage concluzii catastrofice fără motiv în legătură cu gravitatea simptomelor fizice asociate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și opt ani. Relațiie dintre acestea și pacientă sunt bune. Soțul său, vechi toxicoman, suferă de hepatită C. Doamna S. este anxioasă în legătură cu sănătatea sa și îi cere să facă controale regulate, fără a depăși limitele normale. Analiză funcțională Sincronie Anticipare - Mi se va face rău la casa de bani a magazinului. - Vor crede că sunt nebună sau vor râde de mine. - Mi se va face rău atunci când sunt singură acasă. - Va fi ceva grav (infarct de miocard). - Voi fi incapabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-i ajuta. Dacă este criticată, se închide în ea, nu spune nimic, apoi explodează atunci când este „sătulă până-n gât” de toate aceste lucruri. Ea spune că a fost întotdeauna așa. Tabel 1. Sincronia Christinei Problema țintă - Să ceară ajutorul celorlalți. Anticipare - Nu știu cum să cer acest lucru. - Sefa mea se va supăra. - Această situație îi va deranja pe colegii mei. Situație - Cererea de a schimba programul de lucru. Emoție - Anxietate și rușine. Semnificație personală - Ar trebui să fiu capabilă să mă descurc
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sistematic o anxietate care poate lua forma unui atac de panică. 4. Subiectul recunoaște caracterul excesiv sau irațional al sentimentului de teamă. 5. Situațiile sociale sau performante sunt evitate sau trăite cu o anxietate și o suferință intensă. 6. Evitarea, anticiparea anxioasă sau suferința perturbă în mod serios obiceiurile individului, activitățile sale profesionale sau școlare, activitățile sale sociale, relațiile sale cu o altă persoană. Principalele simptome Atunci când se presupune că un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o situație socială, Isabelle își verifică amploarea înroșirii cu ajutorul oglinzilor (mergând la toalete sau utilizând mica sa oglindă de buzunar pe care o are întotdeauna asupra sa, sau chiar privindu-și imaginea pe dosul lingurilor, în geamuri sau în vitrine). Anticipare, atenție și gânduri obsedante Terapeutul îi explică Isabellei aspectele secvențiale ale tulburării sale, rezumate în tabelul următor, și îi cere să menționeze elementele care corespund cazului său personal. Tabel 2. Secvențele temerilor sociale Moment Descrierea secvențelor Cazul Isabelle Inainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obsedantă a gândurilor legate de ceea ce pare că nu a fost în regulă. Minimizarea situațiilor în care lucrurile s-au desfășurat normal. Reluarea micilor detalii și transformarea lor în evenimente importante. Păstrarea amintirii în memorie în zona marilor eșecuri. Reluarea anticipării în mod negativ... Iar am fost patetică”. „Si oricum, sigur nu mi-am observat toate greșelile mele”. „Ei trebuie să mă fi crezut demnă de a fi compătimită”. „Nu voi reuși niciodată să mă schimb”. „Mai bine să renunț la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ei trebuie să mă fi crezut demnă de a fi compătimită”. „Nu voi reuși niciodată să mă schimb”. „Mai bine să renunț la a mai face eforturi”. Cel mai important lucru, în acest stadiu, este să se insiste asupra fragilității anticipărilor anxioase dar și să se atragă atenția pacientului asupra rolului nefast al gândurilor obsedante provocate de rușine. In situația socială, focalizarea atenției sale asupra stării de disconfort și eventuala observare a acesteia de către ceilalți reduce capacitatea sa de a percepe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]