2,449 matches
-
parcelele sub observație permanentă. Prima evaluare comună se finalizează înainte de toamna anului 1999. Evaluarea vegetației erbacee și arbustive are două obiective: - caracterizarea stării curente a ecosistemelor forestiere pe baza compoziției acestora, - monitorizarea modificărilor vegetației datorate factorilor de mediu naturali sau antropologici. Datele privind vegetația erbacee și arbustivă care au fost colectate și analizate înainte de 1997 pot fi de asemenea folosite dacă au fost aplicate metodele descrise mai jos. Prezenta anexă are la bază recomandările grupului ad-hoc- de experți în evaluarea (UE
jrc4286as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89451_a_90238]
-
rămas dezinzeresați și complet lipsiți de respect față de persoana și de experiența traumatică a ultimului supraviețuitor al mascacrului. La fiecare proiecție, Florin Iepan afirmă faptul că nu încearcă să realizeze un documentar istoric despre masacrul de la Odesa, ci un studiu antropologic despre asumare și memorie în sfera publică din România. Iese din tiparele documentarului convențional de tip BBC și construiește un film despre un regizor român de film documentar care face un film. Foarte personal și suprasaturat de prezența regizorului, uneori
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
unii spectatori și-ar fi dorit să vadă filmul ororilor masacrului prezentate cât mai amănunțit. Ori tocmai aceasta ar fi fost cea mai facilă capcană a unui astfel de documentar. Însă filmul lui Florin Iepan și-a propus o perspectiva antropologică, nicidecum istorică, care să nască discuții și, ideal, să devină punct de plecare pentru acțiuni viitoare. Dezbaterile înscrise în parametrii “academism” versus “experiment” în opera de artă demonstrează dificultățile cu care unii intelectuali se confruntă în receptarea activismului prin mijloace
Cine se teme de asumarea masacrului de la Odesa? () [Corola-website/Science/295666_a_296995]
-
un act artistic transdisciplinar, o punere explicită în scenă ce îmbină teatrul forum, coregrafia, dansul, cântecul, manifestația stradală etc., fără a fi perceput ca ar fi vreuna dintre aceste discipline, punere în scenă care se bazează, desigur, pe o documentare antropologica prealabilă. Ghetoizarea din Cluj La marginea gropii de gunoi a Clujului, s-au format după 1989 patru comunități relativ distincte (Dallas, Cantonului, Noul Pată Rât, Rampă), cu aproximativ 1.500 de persoane, marea majoritate fiind romi. Există deja o
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
guvern și ministere specifice în ceea ce privește evacuările forțate, incluziunea socială, drepturile locative, dezvoltare incluzivă și coezivă, susținând antirasismul și critica măsurilor neoliberale. Este dificil de crezut că o de-ghetoizare fără relocare ar fi posibilă (intertitlu) Cum analizați, din punct de vedere antropologic și politic, intervențiile artistice într-un perimetru ghetoizat? Care sunt punctele fragile și pericolele acestor tipuri de intervenții din perspectiva dumneavoastră și cum credeți că pot funcționa? Foarte pe scurt, despre puncte fragile și pericole: cei care propun astfel de
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
O adevărată „defilare antropologică” a deschis jocurile olimpice din 1904, în orașul nord-american Saint Louis. Au defilat negrii, indigenii, chinezii, piticii și femeile. Niciunul dintre aceștia nu a putut participa la probele atletice, care au început a doua zi și au durat cinci luni
2 IULIE. PREISTORIA OLIMPICĂ (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295921_a_297250]
-
publicisticii buzoiene. Tot în 1873, Basil Iorgulescu a înființat Biblioteca Gimnaziului „Tudor Vladimirescu” (Colegiul Național "B.P. Hasdeu"), iar în 1893 Biblioteca Publică "Carol I" în noul local al gimnaziului. În 1895, s-a constituit prima colecție publică de piese arheologice, antropologice și istorice într-o sală a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”. La Buzău a locuit spre sfârșitul secolului al XIX-lea Ion Luca Caragiale, care a închiriat un restaurant în apropierea gării în 1894, unde a petrecut un an. La liceul „Alexandru
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
sau global pot avea efecte semnificative. Erupțiile vulcanice pot intensifica sursele atmosferice de mercur de 4-6 ori. Agenții naturali, precum vulcanii, sunt considerați a fi responsabili pentru aproximativ jumătate din emisiile atmosferice de mercur, comparativ cu jumătatea emisă din activitatea antropologica, desfășurată după cum urmează: Procentajele menționate mai sus sunt estimări ale emisiilor de mercur cauzate de activitatea umană la nivel global în 2000, excluzându-se arderea biomasei, sursă importantă în unele regiuni. Un studiu din anul 2001 a măsurat nivelul de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
o parte din populație emigrează către Imperiul Otoman. Câteva decenii mai târziu, în 1913, antropologul elvețian menționează că aceste colonii s-au dizolvat și reușește să mai găsească în zonă doar o rămășiță de 14 arabi, toți bărbați. În urma analizelor antropologice, Pittard a concluzionat că o parte a acestora aveau influențe rasiale negroide și pune această situație în legătură cu faptul că populația arabă din jurul Mării Roșii prezintă deseori influențe rasiale negroide, ca o consecință a comerțului cu sclavi africani practicat aici în
Măgura, Constanța () [Corola-website/Science/301142_a_302471]
-
estetică și în filosofia artei, cartea constituindu-se, simultan, în actul de naștere al unui nou domeniu al esteticului, trivialul, împreună cu categoriile estetice care i se subordonează, ca și în realizarea, probabil pentru prima oară în lume, a unei estetici antropologice. Este vorba, de asemenea, și de închegarea unui sistem al categoriilor estetice întemeiat pe baze ontologice, justificat multidisciplinar, prin descrierea interacțiunilor dintre fenomenele fizice și cele ale conștiinței, ca și pe temeiul istoricității noțiunilor și opiniilor, ca și a trăirilor
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
Nici nu știi peste ce ai să dai acolo. Dumneata vei fi tulburată ... Ceea ce s-a și întâmplat; în lucrarea sa de căpătâi "Carpații, tezaur de istorie : Perenitatea așezărilor risipite pe înălțimi," Lucia Apolzan prezintă numeroase dovezi ale studiului său antropologic și interdisciplinar din zonă.
Ion Conea () [Corola-website/Science/301560_a_302889]
-
femeile, bătrânii: holocaustul având și o latură așa zis practică (recuperarea sistematică a bunurilor confiscate: haine, geamantane, ochelari, încălțăminte, dinți de metal, până și pielea umană) și o latură pseudoștiințifică (experiențe îngrozitoare pe oameni vii, în presupuse scopuri militare sau antropologice rasiale, pe gemeni, handicapați etc). Sistemul concentraționar nazist, în numai unsprezece ani (1934-1945) și treizeci de lagăre, a reușit să omoare zece milioane de oameni, în timp ce Gulag-ul sovietic în șaptezeci de ani și peste șase sute de lagăre, a întemnițat
Lagăr de concentrare () [Corola-website/Science/299058_a_300387]
-
să permită ca prin metoda observației directe să clarifice necunoscutele acelui domeniu. Prin urmare, principala "regulă" a metodei monografice ar fi delimitarea unei teme sau regiuni și descinderea pe teren pentru a o studia la fața locului (ceea ce în metodologia antropologică se numește "observație participativă"). Dimitrie Gusti fixează șapte trăsături ale observației (v. D. Gusti, Opere, vol. I, Ed. Academiei, 1968). Observația trebuie să fie: - sinceră și obiectivă - exactă, pătrunzătoare și completă - verificată și controlată - colectivă - informată și pregătită - intuitivă. Traian
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
mai evident) limbajul antropologiei culturale (deci și denumirile de mai sus) tinde să se unifice sub influența antropologiei americane sau anglo-americane. În acest context termenii englezești tind tot mai mult, precum și în alte domenii, să devină canonici în limbajul științific antropologic la nivel global. Se poate si observa ca,treptata renunțare la termenii de "etnologie", "etnografie", "folclor", cu tot ce însemnau ei, și înlocuirea lor sau (mai frecvent) încercarea de integrare a lor în termenul mai generos de "antropologie culturală". În
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
putea să și le pună: "Ce ne spune opera de ficțiune dintr-o cultură străină sau dintr-o perioadă de timp îndepărtată despre cei care au creat-o? Care erau cerințele culturale la care răspundeau astfel de povești? Există premise antropologice fundamentale care ne determină să creăm lumi imaginare? Aceste scrieri ficționale amuzau și educau? Ofereau ele, așa cum se întâmplă atunci când citești mituri antice și medievale, un substitut pentru informațiile mai bune, științifice sau adăugau doar desfătările vieții pe care o
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
coregrafica prezentată în deschiderea oficială a Festivalului de muzică ușoară de la Mamaia, 1998. Lucrare coregrafica prezentată în deschiderea Galelor UNITER din anii: 1992, 1993, 1994. Workshop-ul „ Elemente teatrale în spectacolul de dans contemporan”, Edinbourg, 1998. Dânsul - arhetip cultural, 150p. Studiu antropologic asupra începuturilor dansului. Lucrare de doctorat. Scenă și scenariul. 230p. Scurtă istorie a evoluției scenotehnicii și compendiu de scenarii coregrafice. O violență a nudității, interviu-eseu, Caiete critice, 1992. 22 de martori la destin, Ed. Curtea veche, 2000. Dicționar de dans
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
fizică, satisfăcându-și astfel și pasiunea pentru fotografie și etnologie. Alcătuiește o valoroasă colecție de cranii și schelete umane complete, cea mai numeroasă din Europa acelor vremuri. Pune bazele Institului de Antropologie care astăzi îi poartă numele (Centrul de Cercetări Antropologice "Francisc I. Rainer"). Descoperă ganglionii limfatici subepicardici, observă resorbția cartilajului în cadrul osificării, descrie tractul iliotibial și multe altele.
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]
-
Mare" din Suceava (1965-1967) și apoi asistent la Institutul Pedagogic din Suceava (1967-1974). În prelungirea activității sale literare, s-a consacrat practicii sapiențiale și cercetării procedeului filocalic „oratio mentis" - rugăciunea minții - încă din anii '70. A făcut stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și la Paris (1990, 1991) și călătorii de studii în India cu bursa Sivananda (1992, 1996). Centrul Sivananda din Trivandrum-India i-a conferit titlul de master în filosofia Vedanta. A participat la simpozioane de istoria religiilor la
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298879_a_300208]
-
font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"><i>teatro testimonio</i></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, bazate pe un demers prealabil de cercetare antropologica - artiștii trăiesc în sate împreună cu țăranii, fac interviuri cu țărani, colectează de mărturii despre problemele și greutățile cu care se confruntă aceștia. </spân></spân></spân></p> Unul dintre proiectele cele mai interesante este trupa lui Albio Paz, </spân></spân><spân
Experiențe ale teatrului muncitoresc-țărănesc în socialismul de stat. Colectivele de teatru socialist din Cuba și Nicaragua () [Corola-website/Science/296126_a_297455]
-
pentru natura omului, viața acestuia, cultură și societate a existat încă din antichitate. Herodot și Tacitus au descris în lucrările lor diferite aspecte legate de triburile celtice și germanice. Herodot este și primul care formulează principalele aspecte problematice ale cercetării antropologice. În evul mediu Marco Polo descrie în lucrările sale viața mongolilor, obiceiurile acestora, cultura acestora etc, iar Cristofor Columb descrie cultura amerindienilor. În secolele XIX-XX cunoștințele despre civilizațiile dispărute se îmbogățesc considerabil datorită cercetărilor arheologice efectuate de arheologi precum Heinrich
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
care a studiat civilizația miceniană, Jean Champollion care a descifrat hieroglifele, Arthur Evans, civilizația minoică, Howard Carter, egiptolog. Secolul al XIX-lea este caracterizat de dezvoltarea teoriilor "evoluționiste", "deterministe", și "mitologiste" în explicare omului și culturii sale. Ca metodologie, studiul antropologic este văzut ca o analiză a informațiilor coroborate din scrieri istorice, jurnale de călătorii și speculații literar-filozofice. Ideea centrală a antropologiei evoluționiste, care domină această perioadă, este aceea că este posibil studiul formelor incipiente ale umanității prin studierea triburilor "primitive
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
aceea că este posibil studiul formelor incipiente ale umanității prin studierea triburilor "primitive", deoarece acestea se află pe o treaptă inferioară de evoluție, informându-ne astfel exact asupra modului în care arătam și noi, "civilizații", în zorii umanității. Principalele teorii antropologice ale epocii sunt cele datorate lui Herbert Spencer ("organismul social"), Karl Marx ("determinismul social și evoluția umanității ca luptă între clase"), Morgan (periodizarea culturii și a etnicității), Tylor (definirea culturii). În perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
impune treptat metoda etnografică a cercetării vieții oamenilor prin locuirea pentru o perioadă împreună cu aceștia și urmărirea lor îndeaproape. Tot acum sunt formulate teoriile moderne în științele sociale datorate lui Emile Durkheim și Max Weber. Secolul XX prilejuiește diversificarea teoriilor antropologice și producerea de analize asupra unor teme antropologice, respectiv descrieri culturale (etnografii) dintre cele mai diverse. În România este înființat în anul 1926 Institutul de din inițiativa prof. dr. Francisc Iosif Rainer, titular al catedrei de Anatomie la Universitatea de
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
prin locuirea pentru o perioadă împreună cu aceștia și urmărirea lor îndeaproape. Tot acum sunt formulate teoriile moderne în științele sociale datorate lui Emile Durkheim și Max Weber. Secolul XX prilejuiește diversificarea teoriilor antropologice și producerea de analize asupra unor teme antropologice, respectiv descrieri culturale (etnografii) dintre cele mai diverse. În România este înființat în anul 1926 Institutul de din inițiativa prof. dr. Francisc Iosif Rainer, titular al catedrei de Anatomie la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. Inițial
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]
-
la Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, iar în prezent se află sub patronajul Academiei Române. Institutul de antropologie adăpostește una din cele mai largi colecții osteologice din Europa. O listă de lucrări reprezentative ar putea cuprinde opere cum ar fi: Marile teorii antropologice enunțate în secolul XX sunt: "particularismul istoric", "difuzionismul","relativismul cultural," "funcționalismul", "structuralismul", "materialismul", "interpretativismul", "criticismul." Antropologia cuprinde patru mari ramuri: În funcție de tradițiile naționale și de modul în care s-au dezvoltat aceste științe în diferite țări, ceea ce se înțelege prin
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]