2,440 matches
-
Kilimanjaro dau viață noilor funcții, noilor organizații și noilor ideologii, prezentându-le În plină acțiune, ca entități vizibile, sonore, de necontestat (1977, pp. 166-167; vezi și S. Lukes, 1977, p. 68). Aceste interpretări se sprijină pe unul dintre postulatele cercetării antropologice consacrate universului ceremonial: acela că ritul oferă trăiri unice prin intensitatea lor, care fixează adânc În conștiințele indivizilor: simboluri, valori și norme fundamentale pentru o anumită comunitate. În consecință, plasat În contextul vieții politice, ritul are capacitatea de a transfera
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de vedere al eficienței ritualice, ceea ce contează este mai mult comunicarea reușitei (implicit, consacrarea liderului sau a grupului politic prin acest fapt) și mai puțin implementarea ei efectivă În sistemul economic și social. Într-una dintre cele mai subtile investigații antropologice ale unui ritual politic de inaugurare, Marc Abélès (1990a) prezintă morfologia unui șir de inaugurări și de alte rituri politice efectuate de președintele François Mitterand În 14 februarie 1986: a) sosirea la Nevers, la ora 11.00, cu un tren
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ciclurile de poezii Vârsta de fier. 1940-1944, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă și Ce aude unicornul, apărute postum în ediția Opere (I-XII, 1974-1995), autobiografia Hronicul și cântecul vârstelor, piesa Anton Pann, romanul Luntrea lui Caron, precum și lucrările filosofice Aspecte antropologice și Ființa istorică. Opera literară și cea filosofică ale lui B. au crescut într-o osmoză perfectă, versurile autorului fiind ecoul trăirii lirice a meditațiilor sale, după cum piesele de teatru izvorăsc din conflictele pe care gânditorul le-a surprins, reflectând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
În marea trecere - The Great Transition, ed. bilingvă, tr. Roy Mac-Gregor Hastie, pref. I. D. Bălan, București, 1975; Poemele luminii - Poems of Light, ed. bilingvă, tr. Don Eulert, Ștefan Avădanei, M. Bogdan, pref. Const. Ciopraga, introd. Don Eulert, București, 1975; Aspecte antropologice, îngr. și pref. I. Maxim, Timișoara, 1976; Poeme - Poems, ed. bilingvă, tr. I. Codreanu, pref. Lucian Raicu, București, 1976; Ființa istorică, îngr. și postfață T. Cătineanu, Cluj-Napoca, 1977; Încercări filosofice, îngr. și pref. A. Ilica, pref. V. Colțescu, Timișoara, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
comicul absurdului, caricatura, grotescul, ironia, alegoria, paradoxul, comicul derivat din onomastică, aluzia, concizia, neutralitatea și detașarea" rămâne profund individualizat. Reluând deosebirile dintre cele două universuri ficționale, Loredana Ilie se desparte, motivat, de opiniile lui Nicolae Balotă și George Pruteanu. Universul antropologic imaginat de Caragiale se raportează la realitate prin strategia "maximei stilizări", îmbinată cu "deformarea caricaturală". Incipitul "paginilor bizare" pornește de la "normal și acceptabil", spre a glisa succesiv și contrariant spre distorsionarea relației dintre ficțiune și realitate. Urmuz a preluat procedeul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în efortul colectiv meritoriu de teoretizare din ce în ce mai adecvată și mai cuprinzătoare a comicului. Acestui deziderat i-au servit din zorii istoriei cele peste o sută de teorii corespunzătoare celor mai diverse abordări ale comicului, de la cele filosofice la cele etiologice, antropologice, sociologice, la cele neurofiziologice, psihologice, psihanalitice și, bineînțeles, la cele istorice, estetice și literare. În acest sens, trebuie să amintim că meditațiile filosofilor pe această temă s-au concretizat în câteva formulări teoretice de prestigiu care explicitează mecanismul de producere
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se păstrează emblemele, se desfășoară ceremoniile, apropierea străinilor și a celor neinițiați fiind interzisă 223. În cadrul ceremoniilor de inițiere a tinerilor, 221 Aspecte ale relațiilor de rudenie și ale totemismului și modului de viață au fost analizate În numeroase lucrări antropologice de referință, mergând de la Durkheim, Frazer, Van Gennep, Freud, Mauss, Rohein, Mircea Eliade, Radeliffe Brown, până la Levi -Strauss și mulți alții (ibidem, p. 23). 222 H.Matei, op. cit., p. 57-58. 223 Interesantă este ceremonia de ritualuri magice de Înmulțire a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Raroia (Arhipelagul Tuamotu), străbătând În 101 zile aproape 8000 km În apele Oceanului Pacific, pentru a dovedi popularea insulelor Polineziei cu indieni din America de Sud 477. 476 Ibidem, p. 168-169. 477 Thor Heyerdahl, antropolog, etnograf, arheolog, călător și explorator norvegian, realizează cercetări antropologice asupra polinezienilor din 304 „Lumea Întreagă a rămas un moment cu gura căscată, demonstrația vikingului Thor a fost cu adevărat spectaculoasă, savanții au tăcut pentru moment, apoi s-au năpustit asupra proaspetei teorii, sfâșiind-o. S-a Înșelat Thor Heyerdhal
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fiind vânătoarea, culesul fructelor, pescuitul, și la unii mai dezvoltați olăritul rudimentar și navigația, iar dintre arme sulița, măciuca. Insulele Fiji au suferit influența melaneziană, În confecționarea vaselor din lut cu forme ciudate și necunoscute În alte zone din Oceania. Antropologic, fijienii sunt mai mult melanezieni decât polinezieni, dar influența populațiilor din Samoa și din Tonga, face din aceste trei arhipelaguri o provincie artistică relativ omogenă: absența decorului pictat, predilecția pentru ornamentația obiectelor, motive imprimate geometrice sau florale, pe mari suprafețe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
media din 1965 (178 cm), 1980 (182 cm) sau 1997 (184 cm), moment în care s-a desființat serviciul militar obligatoriu . Există însă și păreri care contrazic teoria creșterii taliei medii datorită condițiilor oferite de viața modernă. De exemplu, datele antropologice au demonstrat că homo sapiens de acum câteva mii de ani avea o talie medie de aproape 185 cm pentru bărbați și de peste 165 cm pentru femei . Această observație a condus la ipoteza că talia speciei umane a avut de-
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
multe din situațiile existențiale în care m-aș fi aflat, pornind de la persoană, de la bunătatea ei naturală. Pornind de la această premisă, reflecția de față are scopul de a propune teme de actualitate despre persoană, conștiință, experiență morală, realitatea bolii, criza antropologică, violență și spiritualitate, și de a ajuta la repunerea pe baze solide a concepției despre persoană, respectul față de valoarea și demnitatea ei, în orice etapă a existenței sale. Temele propuse, unele publicate deja în câteva reviste, evident aici reelaborate, se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
înțelegerii corecte a temelor propuse. Ele nu oferă răspunsuri definitive la problemele care sfidează persoana, ci propun piste posibile de reflecție în vederea unui dialog amplu și coerent cu autorii care propun teme asemănătoare tratate din perspective diferite. REFLECȚII DESPRE CRIZA ANTROPOLOGICĂ ACTUALĂ Introducere Punctul nostru de plecare a fost observarea atentă a schimbărilor rapide ale societății în care trăim și analiza radiografică în interiorul comunității, în cadrul căreia referința principală este persoana și dimensiunea sa orizontală și verticală. Pe de o parte, simpla
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
persoana se simte paralizată de indecizie pentru că suferă aproape în mod pasiv deciziile altora, luate în numele tuturor, și trăiește asemenea unui actor ingenuu care experimentează incapacitatea de a lua poziție de unul singur. Există mai multe opinii legate de criza antropologică actuală, pe care le-am identificat fără pretenția de a le epuiza în criza științelor umane, criza valorilor, slăbirea concepției despre Dumnezeu, care în mod inevitabil conduc la slăbirea concepției despre om. 1. Posibile cauze ale crizei 1.1 Criza
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
umane, criza valorilor, slăbirea concepției despre Dumnezeu, care în mod inevitabil conduc la slăbirea concepției despre om. 1. Posibile cauze ale crizei 1.1 Criza științelor umane - E. Husserl După concepția filosofului austriac Edmund Husserl (1859-1938), problemele legate de criza antropologică actuală își au originea în poziția științei obiectiviste-naturaliste: „ceea ce ea numește lume obiectivă reprezintă tot ceea ce există, fără a lua deloc în considerare faptul că nicio știință obiectivă nu poate face dreptate subiectivității care realizează știința”. În timp ce spiritul există ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
lumii spiritului. De la această concepție a omului ca individ, derivă cultura individualismului unde centrul de referință este mereu individul absolut, motiv pentru care interesul maxim este viața proprie în defavoarea vieții și morții celuilalt. Una dintre cauzele majore ale acestei problematici antropologice o constituie ruptura dintre trecut și actualitate, cu pretenția de a refuza unele valori îngropate în tradiția care nu mai valorează. „Colapsurile morale ale timpului nostru pornesc de aici: de la această lipsă a memoriei, de la acest deficit de amintire care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
reușește să estetizeze orice obiect al cunoașterii. Aceste realități surprind în mod clar viziunea distorsionată despre omul dezlipit de tot ceea ce ar putea să-l ajute să descopere identitatea sa umană, socială, morală, istorică, chiar și creștină. 2. Regândirea bazelor antropologice 2.1 Omul ființă istorică și morală Recunoaștem că istoricitatea face parte din însăși structura ființei noastre și a o nega înseamnă a se nega pe sine. Orice om este cufundat în istorie, are o istorie și face istorie. Memoria
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
punct de inserție și de legătură cu experiența credinței. În trecut, întrebarea despre sens își afla răspunsul în polarizarea întregii gândiri în jurul Transcendentului și în înțelegerea religioasă a vieții, fără ca credința să pună o problemă radicală de legitimare. Odată cu cotitura antropologică a gândirii moderne și cu polarizarea asupra omului, a baricentrului structural și interpretativ al realității, imaginea sensului a devenit problematică. Această schimbare este percepută și trăită ca o relativizare a autorității și a tradiției, ca o autonomie a conștiinței și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cerere, în realitate, cerem cuiva să aibă grijă de noi. Atunci a răspunde înseamnă a avea grijă, fapt care-l presupune pe celălalt ca subiectivitate și această recunoaștere, într-un fel, ne face să ne odihnim în celălalt. Concluzie Criza antropologică oarecum voalată de un mod utilitarist și nereligios de a gândi despre om manifestă faptul că descoperirile tehnice și progresul științei, însoțite de o creștere a bunăstării personale și sociale, în favoarea unora și în defavoarea multora, nu întotdeauna se dezvoltă împreună cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Adevărata problemă constă în necesitatea de a reda adevăratul chip al persoanei umane, în pofida unei viziuni restrictive despre valoarea și drepturile ei, având în vedere și piedicile de natură economică și socială care, de fapt, se referă la o criză antropologică profundă. FENOMENUL GLOBALIZĂRII ÎN REFLECȚIA SOCIALĂ A PAPEI IOAN PAUL AL II -LEA Introducere Tema globalizării a devenit laitmotivul timpurilor noastre. Schimbarea tehnologiilor și a raporturilor în domeniul muncii au loc cu o viteză atât de mare, încât cultura nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
modernă, de la dinamica economică a imigrației și a rasismului, până la fundamentalismul religios. Așa cum în anii ’60 a existat ideea de „modernizare”, care a avut primatul în științele sociale, la fel noțiunea de „globalizare” constituie cuvântul cel mai folosit în dezbaterea antropologică actuală. La începutul analizei noastre ne propunem să indicăm semnificația termenului. Doi autori americani, David Held (profesor de politică și sociologie la Open University) și Anthony Mc Grew (profesor de Relații internaționale la Southampton University), după o analiză atentă a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
încearcă să ia proporție și să se impună într-o măsură tot mai mare. Această realitate, înainte de a fi tema numeroaselor studii și articole, pare să depindă de un fapt vizibil tuturor: criza anunțului moral creștin legat de o criză antropologică tot mai evidentă. Văzută din perspectivă etică, această criză nu este cauzată de refuzul valorilor, ci de faptul că ele nu sunt înțelese îndeajuns. Alături de acest fapt asistăm în mod paradoxal la un fenomen opus, la ceea ce a fost numit
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
teoretic și apoi practic la atenția față de semnele timpurilor și la experiența umană. Astfel se ajunge la numărul 16 din Gaudium et spes, care din iulie 1964 până în decembrie 1965 va avea patru redactări: în primul text este relevant cadrul antropologic, evident, nou și apar atributele inteligenței, ale conștiinței și libertății în relația cu omul ca persoană, subliniindu-se faptul că realitatea conștiinței este unul din factorii care constituie personalitatea omului; în al doilea text, odată cu numărul 14 este evidențiată o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
1993) Enciclica V.S., „așteptată îndelung”, reprezintă o culme a domeniului moralei pentru faptul de a fi trasat itinerariul post-conciliar al teologiei morale. Noul context este descris ca o „punere în discuție, globală și sistematică, a patrimoniului moral, bazat pe concepții antropologice și etice determinate. La rădăcina lor se află influxul mai mult sau mai puțin ascuns al curentelor de gândire care sfârșesc prin a dezrădăcina libertatea umană de raportul ei esențial și constitutiv cu adevărul” (V.S. 4). Particularitățile acestui context sunt
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care se îndreaptă teologia trinitară este evident cea de singularitate a persoanei, a concretului său individual, a ființei sale ca subiect sau substrat, o substantia individua (după cum a afirmat Boethius).” Se cuvine să facem o precizare importantă, legată de discursul antropologic în epoca Sfinților Părinți. Este vorba de o antropologie structural înrădăcinată în reflecția despre Dumnezeu și om, doi poli care converg unul spre celălalt. În această direcție, tema care ocupă în mod indiscutabil polul central este cea a omului ca
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
trupească, ci spiritual, creat de asemenea din nimic și nemuritor”. În acest sens, se poate recunoaște cu ușurință influența lui Ambrozie din Milano, care determină în evoluția lui Augustin începutul unei „schimbări culturale și religioase radicale” și întărește baza teologico - antropologică cu conceptul de „Dumnezeu ca substanță spirituală” și omul „creat după chipul și asemănarea Lui”. În Comentariul la Cartea Genezei, Augustin crede că prin verbul la plural, „Să facem!” se vrea să se indice superioritatea naturii umane și avertizează că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]