KorAP: Find »[drukola/base=aortă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...93 94 95 ...107 >

2,665 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

ANATOMIA ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR AORTA ABDOMINALA (aorta abdominalis) se divide la nivelul vertebrelor L4-L5 în ramurile sale terminale arterele iliace comune (a. iliaca communis) dreaptă și stângă, existând uneori și o a treia ramură (mult mai subțire) care continuă direcția aortei artera sacrată medie (a. sacralis mediana). Bifurcarea aortei nu este perfect simetrică (Shah, 1978). Aorta prezintă o curbatură cu concavitatea posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
se divide la nivelul vertebrelor L4-L5 în ramurile sale terminale arterele iliace comune (a. iliaca communis) dreaptă și stângă, existând uneori și o a treia ramură (mult mai subțire) care continuă direcția aortei artera sacrată medie (a. sacralis mediana). Bifurcarea aortei nu este perfect simetrică (Shah, 1978). Aorta prezintă o curbatură cu concavitatea posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ramurile sale terminale arterele iliace comune (a. iliaca communis) dreaptă și stângă, existând uneori și o a treia ramură (mult mai subțire) care continuă direcția aortei artera sacrată medie (a. sacralis mediana). Bifurcarea aortei nu este perfect simetrică (Shah, 1978). Aorta prezintă o curbatură cu concavitatea posterioară în porțiunea sa infrarenală (fig. 3.1). ARTERELE ILIACE COMUNE cu o lungime de 5-7 cm se îndreaptă în jos, înainte și în afară pentru ca la nivelul articulației sacroiliace să se dividă în două

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
FIZIOPATOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE 4. 1. VADEMECUM HEMODINAMIC 4.1.1. MACROCIRCULATIE. Sistemul arterial este un sistem de presiune înaltă cuprins între valva aortică și arterele de calibru mic de la intrarea în microcirculație. Geometria circulatiei geometrie fractala. Aorta dă naștere la ramuri ce pot fi considerate a fi dispuse în paralel. Detașându-se de geometria euclidiană (în care realitatea este considerată ca fiind formată din forme clasice - drepte și planuri, cercuri și sfere, triunghiuri și conuri)ceea ce reprezintă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
reținut însă că atunci când aceste determinări au fost efectuate, descrierea fractală a arterelor s-a suprapus limitat cu realitatea măsurată. Suprafata de sectiune arteriala. Rețeaua arterială este foarte ramificată, suprafața totală de secțiune crescând semnificativ (inițial progresiv apoi brusc) de la aortă la periferie (fig. 4.2). Ecuatia de continuitate - arată că produsul dintre velocitatea fluxului sanguin (ν) și aria de secțiune vasculară (A) este constant: astfel că în aortă unde aria este 4.5 cm2 velocitatea fluxului sanguin este 50 cm

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ramificată, suprafața totală de secțiune crescând semnificativ (inițial progresiv apoi brusc) de la aortă la periferie (fig. 4.2). Ecuatia de continuitate - arată că produsul dintre velocitatea fluxului sanguin (ν) și aria de secțiune vasculară (A) este constant: astfel că în aortă unde aria este 4.5 cm2 velocitatea fluxului sanguin este 50 cm/s iar la nivelul capilarelor unde aria de secțiune este 4500 cm2 - velocitatea fluxului sanguin este 0.1 cm/s. Sângele nu circulă prin artere ca prin simple

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și variază în diferite porțiuni ale sistemului arterial. Pentru a mima mai bine impedanța sistemică de intrare (input) Zin Westerhof și colab. au imaginat în 1971 modelul cu 3 elemente (fig. 4.5) adaugând în circuitul inițial impedanța caracteristică a aortei (Rc) ce caracterizează inerția și complianța localizate la nivelul aortei ascendente proximale 64. Astfel, se unește modelul parametrului global (lumped parameter) cu modelul liniei de transmitere (transmission-line). S-a stabilit că ≈60% din complianța arterială totală este asigurată de aorta

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
mima mai bine impedanța sistemică de intrare (input) Zin Westerhof și colab. au imaginat în 1971 modelul cu 3 elemente (fig. 4.5) adaugând în circuitul inițial impedanța caracteristică a aortei (Rc) ce caracterizează inerția și complianța localizate la nivelul aortei ascendente proximale 64. Astfel, se unește modelul parametrului global (lumped parameter) cu modelul liniei de transmitere (transmission-line). S-a stabilit că ≈60% din complianța arterială totală este asigurată de aorta proximală 63. Pentru a elimina și mai mult diferențele față de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
aortei (Rc) ce caracterizează inerția și complianța localizate la nivelul aortei ascendente proximale 64. Astfel, se unește modelul parametrului global (lumped parameter) cu modelul liniei de transmitere (transmission-line). S-a stabilit că ≈60% din complianța arterială totală este asigurată de aorta proximală 63. Pentru a elimina și mai mult diferențele față de realitate Burattini și Gnuti propun în 1982 un model cu 4 elemente (fig. 4.6) prin adăugarea în paralel cu Rc a unei inerții ce caracterizează întregul sistem arterial (L

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
vas în care debitele să fie perfect laminare (fig. 4.8) pentru că nici un vas nu este suficient de lung și de rectiliniu, fără ramificații sau curburi pentru a permite apariția unui front parabolic de viteză (cel mai apropiat profil în aorta toracică descendentă). În realitate, distribuția velocităților în fluxul laminar pulsatil nu este constantă ci se modifică în timp (fig. 4.9). Curgerea turbulentă particulele de fluid sunt animate de mișcări turbionare și nu mai există straturi concentrice regulate. În fluxul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ajustează conform formulei Poiseuille pentru a menține valoarea optimă a lui τ. Fluxul arterial generează forțe hemodinamice cu efecte directe asupra biologiei endoteliale cu implicații în distribuția nerandomizată a leziunilor aterosclerotice (localizare frecventă la nivelul arterelor coronare, a bifurcației carotidelor, aortei abdominale și al arterelor femurale). Regiunile cu tulburări de flux sanguin sunt corelate strâns cu apariția precoce a aterosclerozei. Stress parietal de tensiune si stress parietal de forfecare Peretele vascular este subiectul unor variate forțe mecanice (fig. 4.14). În

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
cunoscută tradițional ca o afecțiune generată de acumularea în exces a lipidelor în peretele arterial. Plăcile de aterom se formează în regiuni cu stress de forfecare redus și tulburări de flux - separare de flux, stază, oscilații de flux. La nivelul aortei abdominale asemenea regiune se găsește la nivelul peretelui posterior al bifurcației aorto iliace (velocități maxime la nivelul peretelui anterior cu flux retrograd semnificativ la nivelul peretelui posterior mai ales în diastolă). Forțele hemodinamice în vasele curbe demonstrează importanța hemodinamică a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în peretele arterial. Plăcile de aterom se formează în regiuni cu stress de forfecare redus și tulburări de flux - separare de flux, stază, oscilații de flux. La nivelul aortei abdominale asemenea regiune se găsește la nivelul peretelui posterior al bifurcației aorto iliace (velocități maxime la nivelul peretelui anterior cu flux retrograd semnificativ la nivelul peretelui posterior mai ales în diastolă). Forțele hemodinamice în vasele curbe demonstrează importanța hemodinamică a acestor curbaturi. Din formula stressului de forfecare se observă faptul că odată cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
la nivelul bifurcațiilor (unde modificările importante de direcție ale fluxului sanguin și curburile importante induc apariția unor forțe relativ negative de-a lungul inelului convex al curburii), în zonele de fixare posterioară (ex, canalul Hunter) sau de angulari bruște (ex. aorta infrarenală imediat distal de desprinderea arterei mezenterice inferioare) unde turbulențele fluxului sanguin traumatizează intima și sunt responsabile în parte de formarea plăcilor de aterom. Arterele renale au o rezistență scăzută, astfel încât 10-15% din fluxul din aorta abdominală va trece în

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de angulari bruște (ex. aorta infrarenală imediat distal de desprinderea arterei mezenterice inferioare) unde turbulențele fluxului sanguin traumatizează intima și sunt responsabile în parte de formarea plăcilor de aterom. Arterele renale au o rezistență scăzută, astfel încât 10-15% din fluxul din aorta abdominală va trece în aceste vase și doar 35-40% din fluxul prezent în repaus în aortă va ajunge la nivelul fiecărei artere iliace comune. Distribuția fluxului în fiecare arteră renală este aproape egală în condițiile existenței unui flux rotațional. Stonebridge

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sanguin traumatizează intima și sunt responsabile în parte de formarea plăcilor de aterom. Arterele renale au o rezistență scăzută, astfel încât 10-15% din fluxul din aorta abdominală va trece în aceste vase și doar 35-40% din fluxul prezent în repaus în aortă va ajunge la nivelul fiecărei artere iliace comune. Distribuția fluxului în fiecare arteră renală este aproape egală în condițiile existenței unui flux rotațional. Stonebridge și Brophy au evidențiat angioscopic prezența unui flux spiral în vase, Finley a arătat dispunerea helicoidală

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
iar Wensing și colab., prin reconstrucția 3-D a localizării leziunilor aterosclerotice în arterele femurale, a demonstrat dispunerea acestora în spirală 76. Fluxul helicoidal evidențiat de Shipkowitz și colab.60 ar avea un efect stabilizant asupra caracteristicilor fluxului în ramuri. În aorta abdominală numărul Reynolds este 600 dar poate crește de 10 ori la efort, parametrul Womersley 16, iar la nivelul curbaturii lombare numărul Dean = 260. S-a pus în evidență teoretic (Stettler și colab. 1981) și experimental (Holenstein și Ku, 1988

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
dar poate crește de 10 ori la efort, parametrul Womersley 16, iar la nivelul curbaturii lombare numărul Dean = 260. S-a pus în evidență teoretic (Stettler și colab. 1981) și experimental (Holenstein și Ku, 1988) faptul că hemodinamica la nivelul aortei abdominale diferă în segmentul suprași infrarenal (fig. 4.14). În repaus și la efort la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este bifazic, fără/ cu un redus flux retrograd. În repaus la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este trifazic cu flux retrograd în

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
efort la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este bifazic, fără/ cu un redus flux retrograd. În repaus la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este trifazic cu flux retrograd în diastolă (impedance mismatch) cu reflexia undei pulsului și transmiterea retrogradă a sângelui în aorta abdominală în cursul diastolei, impedanța joasă a arterelor renale și a celorlalte artere splahnice absorbind acest flux retrograd în cursul ciclului cardiac. La efort - scade impedanța distală și dispare fluxul retrograd. Tensiunea parietală circumferențială de vârf (Tc): 2 )( unde D

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de mai sus TA medie în locul TAS. Raportul dintre tensiunea circumferențială și IMT permite determinarea stressului parietal circumferențial. Evident, acest parametru, relativ ușor de obținut la nivelul arterelor carotide nu a fost disponibil pentru bifurcația aorto-iliacă. Zarins calcula la nivelul aortei un stress parietal de tensiune de Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tc de vârf (calculat pe baza TAS) de iar Jiang și colab. la lotul normal de referință și la lotul cu factori de risc cardio vasculari

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
stenoză produsă prin fenomenele de flux intravascular (frecare), prin compresie extravasculară și prin tonusul mușchiului neted vascular. stenoza este integrată într-un sistem în care rezerva de flux arterial depinde nu numai de configurația stenozei dar și de presiunea din aortă, tonusul vascular (modificări dinamice ale severității stenozei prin adăugarea spasmului), status-ul circulației colaterale, amplitudinea stimulului vascular vasodilatator, dimensiunile patului vascular distal (chiar dacă sunt cunoscute toate dimensiunile stenozei nu se poate cunoaște care ar fi fost diametrul absolut al arterei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
rigidității arteriale (elastanța specifică = produsul dintre modulusul elastic Young E și grosimea parietală) pentru riscul de evenimente cardio-vasculare. Structura majorității arterelor este astfel formată încât odată cu creșterea distensiei complianța se reduce, pereții acestora devenind rigizi. Grosimea peretelui arterial este mare (aorta 0.83-1.39 mm la naștere, 1.49-1.59 mm la pubertate). Totuși, vârsta modifică distensibilitatea arterelor elastice, nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu depinde doar de structura peretelui, ea fiind dependentă și de gradul de umplere

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
distensibilitatea arterelor elastice, nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu depinde doar de structura peretelui, ea fiind dependentă și de gradul de umplere al vasului. S-a stabilit o relație indirectă între factorii de risc cardiovascular și complianța aortei 44. Rigiditatea parietală arterială este asociată cu reducerea volumului fluxului arterial la nivelul membrelor inferioare la pacienții cu diabet zaharat. În AOMI se constată o reducere semnificativă a complianței arterelor femurale comune comparativ cu grupul de control. Această constatare reamintește

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
inima trebuie să o producă pentru a mișca sângele prin sistem (dacă ajunge la cord înaintea finalizării ejecției) sau să o amplifice dacă ajunge la cord când valvele aortice sunt închise. Reflecția majoră a undei pulsatile se produce la nivelul aortei în două locuri: sediul de emergență a arterelor renale și bifurcația aortei. Din cauza existenței complianței vasculare impedanța aortei pentru fluxurile pulsatile de 1-15 Hz este doar de 10% din valoarea întâlnită în cazul fluxurilor stabile. 4.1.2 MICROCIRCULATIE. Microcirculația

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ajunge la cord înaintea finalizării ejecției) sau să o amplifice dacă ajunge la cord când valvele aortice sunt închise. Reflecția majoră a undei pulsatile se produce la nivelul aortei în două locuri: sediul de emergență a arterelor renale și bifurcația aortei. Din cauza existenței complianței vasculare impedanța aortei pentru fluxurile pulsatile de 1-15 Hz este doar de 10% din valoarea întâlnită în cazul fluxurilor stabile. 4.1.2 MICROCIRCULATIE. Microcirculația (“circulația terminală”) a fost definită ca unitatea funcțională histo-angeică formată din arteriole

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]