5,949 matches
-
din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului PSALM— 148 Pe Domnu-l lăudați Toți îngerii Lui Voi soare și lună-l— înălțați Cântându-i cinste Domnului Lăudați-l voi ceruri necuprinse Voi ape de ceruri mai presus Voi stele în flăcări aprinse Slăviți-l pe Domnul Isus Toate lucrările Lui De El Însuși ce-au fost create Dați cinste Cuvântului Prin care de viață aveți parte Lăudați-l pe Domnul de aicea de jos Adâncuri și ape-n izvoare Voi flăcări ce
PSALM 148 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378091_a_379420]
-
bine, alteori mă arde, în jurul ei mâinile îmi par mai lungi cu palmele ascunse într-o tăcere ireală în care gândurile se aud. Nimic nu seamănă cu cea fost, sunt ca o piramidă de cristal. Sub ea reflexele se trezesc aprinse, lumini de platină sfâșiind transparența dau numerelor o vibrație binară și secretul numelui se lasă descifrat pus ca o aură deasupra de cap. Încearcă păcatul și iertarea, vino cu mântuirea mai aproape... judecata va fi oricum pozitivă. Referință Bibliografică: Sunt
SUNT CA O PIRAMIDĂ DE CRISTAL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376406_a_377735]
-
bine, alteori mă arde, în jurul ei mâinile îmi par mai lungi cu palmele ascunse într-o tăcere ireală în care gândurile se aud. Nimic nu seamănă cu cea fost, sunt ca o piramidă de cristal. Sub ea reflexele se trezesc aprinse, lumini de platină sfâșiind transparența dau numerelor o vibrație binară și secretul numelui se lasă descifrat pus ca o aură deasupra de cap. Încearcă păcatul și iertarea, vino cu mântuirea mai aproape... judecata va fi oricum ... Citește mai mult Ea
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
îmi face bine, alteori mă arde,în jurul ei mâinile îmi par mai lungicu palmele ascunse într-o tăcere irealăîn care gândurile se aud.Nimic nu seamănă cu cea fost,sunt ca o piramidă de cristal.Sub ea reflexele se trezesc aprinse,lumini de platină sfâșiind transparențadau numerelor o vibrație binarăși secretul numelui se lasă descifratpus ca o aură deasupra de cap.Încearcă păcatul și iertarea,vino cu mântuirea mai aproape...judecata va fi oricum ... X. LINIILE CURBE, de Llelu Nicolae Vălăreanu
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
pieptul sever ca o bombă cu ceas cu declicul oprit. Ochii se vor bucura de tot ce văd dând semnificație la evenimente pentru tot ce se întâmplă. Mai bogat cu o zi, ce sânge se plimbă prin vene cu roșu aprins ca buzele tale sub care se naște întregul. Vise răscolite fără măsură măsură își vor găsi păstrând somnul cu fluturi cu aripi pictate color, mărturisindu-ți iubirea de-a valma cum freamătă în pânza de in. Măcinând tot ce-a
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
de la Hamburg pentru o pizza milanesa. Câți n-o visau pe Diana Savana, fecioara din marginea marelui port? Duhuri bengaleze, fierbinți și prea treze spionau tot ce se vorbea. Amrit, Amrita, ți-amintești, iubita, locul tainic, atins, la un foc aprins? Dar Wolf mieuna ca un travesti. Declama cineva din off - tu te-ai născut din bolgii, si-n bolgii te intorci, pe inima-ti cresc solzii, pe Domnul îl invoci, credință ai ca lupul ce umbla pe la stâni, te chinuie
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Zburam pe aripi de lumină; În marea dulcelor speranțe, Și pic cu pic și orice vină, Avea și tonuri și nuanțe. Privirea mi-o țineam aprinsă ; O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă... De colțul prins de amăgiri. Sărate lacrimi de iubire... Amestecate cu furtună, Au tot cules dezamăgire, Cu trăsnete și norii tună. Doamne ale scrisului românesc de început de secol XXI
NORII TUNĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376508_a_377837]
-
inimii tale. Să nu spui că n-am privit sufletul tău. Să nu spui vreodată că nu am iubit ființa ta! Pentru că Eu, pas cu pas, Am urmărit cărarea-ți pietruită. RUGA UNUI VIS PUSTIU Fă-mi, Toamnă, dorul mai aprins, Să ardă-n mine vreascuri de iubire. Să mistuiesc ca strugurii în teasc, să mă cobor, să mă înalț Ca frunza care moare, ca să învie. Fă-mi, Toamnă, sufletul încins, O torță pentru nemurire Să ard de sete după veșnicie
RUGĂ ÎN PUSTIU (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376577_a_377906]
-
magazie niște cearșafuri și pături din cele noi, că, de! aveam oaspeți de la oraș!... Moș Busuioc nu avu încotro. A adus și cearșafuri și pături, dar le-a atras atenția să aibă grijă de ele, să nu sară vreun tăciune aprins și să le ardă, căci lucrurile sunt noi și le are pe inventar! - Nu duce grijă, moșule! Avem grijă de ele ca de ochii din cap! Aș fi vrut să mai aflu ceva lămuriri privitoare la oaspeții mei, însă vedeam
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
întâmplat atunci? După vânătoare, Ion a venit acasă tremurând, nu de frig, ci de frică. Ca să-i treacă, a bătrână l-a afumat trei zile cu păr din lupul vânat de tine. Ba, l-a mai și „bătut” cu mătura aprinsă, încercând s-alunge frica din el, de credeam că-i rupe coastele. Hai, de ce te lași rugat? - Fraților, își începu bunicul povestea, nu a fost vorba de magie, ci de cunoaștere. Știți că tatăl meu a fost pădurar, iar eu
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
tăcerea ... XVII. HAPPY VALENTINE S DAY, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017. Dragostea e mult mai temerară și mai inventivă, când e proaspătă și neatinsă de rutină! Ecuația magică pentru a o menține mereu aprinsă o cunoaștem cu toții în teorie, dar timpul ne sabotează cu viclenie voința și ne împuținează sistematic arsenalul de luptă, astfel că vigilența noastră scade odată cu interesul pentru ceea ce începem să considerăm că e al nostru, de fapt și de drept
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
departe de casă, când găsise un job potrivit pregătirii ei profesionale și care îi deschidea ... Citește mai mult Dragostea e mult mai temerară și mai inventivă, când e proaspătă și neatinsă de rutină! Ecuația magică pentru a o menține mereu aprinsă o cunoaștem cu toții în teorie, dar timpul ne sabotează cu viclenie voința și ne împuținează sistematic arsenalul de luptă, astfel că vigilența noastră scade odată cu interesul pentru ceea ce începem să considerăm că e al nostru, de fapt și de drept
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
duduia încă de dimineață, ca un balaur aruncător de flăcări, pregătindu-se cum trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat. Citește mai mult Sub teiul uriaș ce își revărsa generos umbra și parfumul ceresc peste curtea casei bunicilor, patru prichindei gălăgioși își
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
duduia încă de dimineață, ca un balaur aruncător de flăcări, pregătindu-se cum trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat.... XXX. POVESTE DE IARNA, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Afară în curte nămeții răscoliți și
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
din nesfârșirea vremii... Dacă vei vrea, voi răsfoi Privirile-ți senine, Să regăsesc reflexii albaștrii, Strivite-n albă noapte printre mătasuri fine... Dacă vei vrea, voi căuta Prin inserări ce curg Petala unui zâmbet dăruit cândva, Pe clipa-ncremenita într-un aprins amurg... Dacă vei vrea, voi reclădi Castele din cuvinte Și vorbele uitate, pe rând le-oi osândi Tăcute să renască în gesturi ne-mblanzite... Dacă vei vrea, voi înflori Pe pajiștea din suflet, Petale-nfiorate să cadă ... Citește mai mult Dacă vei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Cuvintele ce cad din nesfârșirea vremii...Dacă vei vrea, voi răsfoiPrivirile-ți senine,Să regăsesc reflexii albaștrii,Strivite-n albă noapte printre mătasuri fine...Dacă vei vrea, voi cautăPrin inserări ce curgPetala unui zâmbet dăruit cândva,Pe clipa-ncremenita într-un aprins amurg...Dacă vei vrea, voi reclădiCastele din cuvinteși vorbele uitate, pe rând le-oi osândiTăcute să renască în gesturi ne-mblanzite... Dacă vei vrea, voi înfloriPe pajiștea din suflet,Petale-nfiorate să cadă ... ÎI. DISTANȚĂ DINTRE NOI, de Corina Negrea , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Și geruri și iubiri de-odinioară Închise sunt intr-un castel de gheață. Acorduri line picura din strune de vioară! Și mângâierile durute se ascund în ceață... Sculptate într-o stâncă de așteptare muta Tăcerile-s atinse de o făclie aprinsă. Tu, trecătorule, cănd treci pe-aici, ascultă... Ce-ngâna șoaptă unui foc cu flacără nestinsa! Cuvinte răsturnate peste deșert arid Luate sunt de vânt și duse-n depărtare. Privesc spre orizont, cu-albastru îl cuprind... În fiece apus, e-un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
zefir, din univers! Și geruri și iubiri de-odinioarăînchise sunt intr-un castel de gheață.Acorduri line picura din strune de vioară! Și mângâierile durute se ascund în ceață...Sculptate într-o stâncă de așteptare mutăTăcerile-s atinse de o făclie aprinsă.Tu, trecătorule, cănd treci pe-aici, ascultă...Ce-ngâna șoaptă unui foc cu flacără nestinsa!Cuvinte răsturnate peste deșert aridLuate sunt de vânt și duse-n depărtare.Privesc spre orizont, cu-albastru îl cuprind...În fiece apus, e-un răsărit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
grabă introvertiri trecute, Le-am îngropat pe țărmul ce se îneacă-n ape. Ce blând ne este chipul cu zâmbete tăcute! Ce multă e lumina, când îngerii-s aproape! Părinte, mulțumire! Plimbările cu Domnul Sunt oaze de-mpăcare pentru tăceri aprinse. Zăresc din nou feeria și mă răpune somnul: De mâine, alte drumuri ne vor privi, deschise. Referință Bibliografică: Spovedanie / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2293, Anul VII, 11 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Carmen Popescu
SPOVEDANIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375938_a_377267]
-
la invitația doamnei director general al S.C. Starpress SRL și al Revistei internaționale româno-canado-americane “STARPRESS”, membră a Clubului de Presă Transatlantic și fondatoare a AJRP (Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni), Ligya Diaconescu, dar și din voința arzătoare de a menține aprinsă flacăra limbii române. În pofida vicisitudinilor la care este supus destinul uman, doamna Ligya Diaconescu a pus mai presus de problemele personale, soarta limbii strămoșești, sacrificându-și liniștea pentru a organiza această întâlnire, la doar două zile de la funeraliile soțului defunct
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
și se întorceau la el, îngânându-l parcă. Era noapte neagră, sinistră. La un moment dat, auzi niște urlete. Dinspre tufărișul de maquis, pe maluri, venea o ceată de șacali, și prin noapte li se vedeau trupurile întunecate și ochii aprinși ca niște tăciuni. Urlau sinistru. Rameses era disperat și începu să strige și mai tare după ajutor. Deși era urcat în curmal, fiarele îl înconjurau, simțind mirosul sângelui. El tremura în copac, copleșit de deznădejde. Fiarele fioroase așteptau răbdătoare sub
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
XI. NORII TUNĂ, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Zburam pe aripi de lumină; În marea dulcelor speranțe, Și pic cu pic și orice vină, Avea și tonuri și nuanțe. Privirea mi-o țineam aprinsă ; O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă... De colțul prins de amăgiri. Sărate lacrimi de iubire... Amestecate cu furtună, Au tot cules dezamăgire, Cu trăsnete și norii tună. Doamne ale scrisului românesc de început de secol XXI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
și norii tună. Doamne ale scrisului românesc de început de secol XXI Citește mai mult Zburam pe aripi de lumină;În marea dulcelor speranțe,Și pic cu pic și orice vină,Avea și tonuri și nuanțe.Privirea mi-o țineam aprinsă ;( O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă...De colțul prins de amăgiri.Sărate lacrimi de iubire... Amestecate cu furtună,Au tot cules dezamăgire,Cu trăsnete și norii tună.Doamne ale scrisului românesc de început de secol XXI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
fânul de pe claie într-o parte și alta, vrând să stingă focul. Ionuț încă umbla prin cerdac ori prin curte. Avea multe de văzut. Deodată, i se făcu inima cât un purice: văzu niște jar strălucitor, ca de cărbuni viu aprins, chiar lângă coliba cu lemne, unde bunicul tăia lemne de obicei. Bietului copil i se făcu frică, așa că intră în fugă în casă, să-i dea de știre bunicii de grozăvia jarului de lângă coliba cu lemne: - Bunica, mi-e frică
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
intră în fugă în casă, să-i dea de știre bunicii de grozăvia jarului de lângă coliba cu lemne: - Bunica, mi-e frică! O să ia foc casa! - Ce tot vorbești, copile? Cum adică să ia foc?! - Vino afară, să vezi cărbuni aprinși lângă casă! Ce era să facă bunica, nu prea credea ce-i zicea copilul, dar ieși afară, în urma băiatului. Când se lămuri despre ce era vorba, se liniști și-l liniști și pe nepot: - Asta ce vezi tu ca fiind
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]