5,714 matches
-
recunoșterea, memoria sau învățarea, fiind adaptabili mediului lingvistic individual; )74, 75) Tehnica potențialelor psihoverbale impune de asemenea pregătirea prealabilă a stimulilor și adaptarea personalizată a stimulilor pentru fiecare subiect, necesitând uneori o analiză anamnestică aprofundată privind sfera de interes, preocupările, arealul cognitiv al pacientului și limba maternă. 3) Avantajul invenției îl constiuie faptul că are asociat în partea de soft creată, a unui bogat pachet de tipuri de stimuli lingvistici și imagine preformați, creat în urma a peste 65 de experimente realizate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad pentru siropuri. Vara adevărate ”tabere” de rromi seminomazi vorbitori de limbă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de gradul didactic I sînt în număr de 5 și vizează tema lucrării, documentarea bibliografică, ipotezele de lucru, conținutul și structura lucrării. 3. Important de remarcat faptul că nu numai tema interesează aici, ci și circumscrierea clară acestei lucrări în arealul metodologic al științelor educației, fapt confirmat prin aceea că începând de la criteriul ipotezelor de lucru observăm că cerințele sau descriptorii de performanță indică clar caracterul aplicat al lucrării, de la cercetare spre ameliorarea practicii de lucru școlare. 4. Acest lucru reliefat
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
însă insuficient internalizată, cum am constat, considerată apoi ca noutate adusă de către reforma educației, 1997-2000, o dată cu accentul pus pe proiectarea bazată exclusiv pe obiective. O altă noutate pentru această perioadă, derivată din teoria UPI - așa cum a fost ea descrisă în arealul disciplinei de Pavel Apostol, (1980), au fost studiile declanșate la nivelul Institutului de științe ale educației și ale Academiei române pe latura instruirii programate. Acest aspect corelat deși important nu va face decât prin nota de subsol parte din acest
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mai convingătoare a noilor abordări, fundamentări oferite de teoreticienii reformei, dar nici de pedagogii care și ei au trebuit să își refundamenteze lucrările din noua perspectivă adusă de reformă. Faza de consolidare Prima lucrare care reprezintă curentul reformist curricular în arealul disciplinei DLLR este didactica Alinei Pamfil, (2003). Referitor la proiectarea didactică, autoarea leagă direct procesul de proiectare de „modelul comunicativ”, pe care îl vede structurat în două mari dimensiuni: „1. tipologia activităților și 2. în modul de configurare a lecțiilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
altă parte obiectivele studierii noțiunilor de limbă și ale celor de teorie literară constau în funcția lor constitutivă și formativă a inteligenței lingvistice și nu-l pot motiva pe elev pragmatic. Menționăm în continuare și faptul că tot în acest areal problematic al proiectării, ca și la V. Marinescu (cf. supra), este inclusă de către Alina Pamfil și o a treia dimensiune: „Clasa-spațiu al dialogului și al cooperării” (Alina Pamfil, 2003: 53). Ca limite ale lucrării în discuție, observăm că și aici
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
veacurile IV-VII d. Hr. sau a aceleia vechi românești din secolele următoare, departajându-le astfel de cele vehiculate în regiunile carpato-dunărene de diferite grupuri de migratori. În felul acesta, a putut fi posibilă și precizarea zonelor de locuire autohtonă sau a arealelor de viețuire temporară a alogenilor. Într-un asemenea larg context s-a evidențiat mai clar și prioritar și problema continuității autohtone, în cadrul căreia cercetarea structurii și evoluției satului romanic și vechi românesc a ocupat un loc aparte. Este dealtfel
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
râurilor mai mari sau în văile mai largi ale cursurilor de ape din câmpie. Nomazii, a căror ocupație principală era creșterea vitelor mari au preferat zonele de stepă din interfluviul Prut-Nistru, văile râurilor Jijia, Elan, Horincea și Bârlad și anumite areale din câmpia de est a Munteniei vecine Dunării. Conform rezultatelor înregistrate de investigațiile de teren zonele cu o mai mare concentrare de locuire romanică sau veche românească erau constituite în general din circa 40-60 de așezări și necropole, situate de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
construite de abia către sfârșitul mileniului I d. Hr., apariția lor fiind un fenomen general documentat pe întinse regiuni ale Europei. Locuințele și anexele gospodărești ale așezărilor rurale erau situate într-un teritoriu bine delimitat, care reprezenta vatra satului respectiv. În arealul destinat vetrei satului locuințele erau dispuse de regulă în câteva șiruri, aproximativ paralele, formând adevărate ulițe. De-alungul acestor ulițe locuințele erau grupate câte trei-patru, uneori chiar mai multe, alcătuind cuiburi de case constituite pe criteriile familiale ale cetelor de neam
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Cuptorul construit din lespezi de grezie locală sau piatră de râu, prevăzut cu boltă și horn pentru degajarea fumului, s-a folosit de abia din perioada secolelor V-VI d.Hr., ca urmare a răcirii accentuate a climei pe întinse areale europene, fiind utilizat până târziu în secolele XI-XII, deoarece o astfel de instalație avea proprietatea de a menține mai mult timp căldura. În ceea ce privește construcția locuințelor, gropile de la stâlpii din lemn de susținere a pereților și a acoperișului, ca și alte
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de cerințele practicării constante agriculturii și creșterii vitelor, dar și de cunoașterea surselor de materii prime existente în anumite zone, care era doar apanajul locuitorilor autohtoni, care le exploatau din străvechime, din generație în generație. De asemenea, cercetările arheologice privind arealul vetrelor de sat a constatat că, spațiul liber dintre locuințe nefiind prea mare el nu putea fi folosit pentru lucrările agricole. Loturile arabile erau amplasate de obicei în afara vetrelor de sat, fie că era vorba de acelea familiale, fie că
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
ceea ce aparent ar atesta o densitate demografică neobișnuit de mare, chiar pentru vremea actuală. Desigur, o atare situație nu poate fi admisă, în realitate fiind vorba doar de existența a cel mult două sate romanice sau vechi românești care, în arealul aceleași microregiuni, determinate de rațiuni de ordin economic în primul rând (uneori poate și politic), pendulau decenii de-arândul schimbându-și periodic vetrele, lăsând astfel în zonele de viețuire temporară urmele locuirii lor. Pendularea satelor în cadrul unor microregiuni era determinată în
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Costișa-Botoșana-Hansca, iar pentru secolele următoare, cu unele variante regionale cultura veche românească de tip Dridu, care cronologic depășește cumpăna dintre mileniile I și II d. Hr. Așezările și necropolele aparținând fiecăreia din aspectele culturale menționate mai sus sunt atestate pe areale geografice relativ întinse, documentând astfel și o reală continuitate pe orizontală. Firește, sunt însă și unele zone în care ponderea de locuire a fost destul de fluctuantă în anumite perioade, fiind determinată de cauze multiple (invazii, molime, catastrofe naturale), putându-se
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
natura amploarea și durata relațiilor de schimb între zonele de la nordul Dunării de Jos și civilizația romană și bizantină, ca și influențele benefice primite constant, elemente care au fost urmărite și precizate pe etape cronologice distincte și în cadrul unor areale geografice mai largi. În acest context, ni se pare important să subliniem și descoperirile arheologice referitaoare la viața spirituală a satelor autohtone din perioada marilor migrații. În legătură cu viața religioasă, cercetarea necropolelor în deosebi, ca și analiza obiectelor de cult specifice
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
teritoriului de la Dunărea de Jos în care se constituiseră uniunile de obști. Prin urmare, aceste structuri organizatorice pot fi raportate direct acelor romanii populare, după cum pe drept cuvânt le-a considerat Nicolae Iorga. Nu este desigur o întâmplare că aceste areale cu densitate de locuire autohtonă, definite ca romanii populare poartă până astăzi în zonele în care s-au constituit (și nu sunt puține), denumirile de țări, câmpuri, codri sau ocoale, structuri social-economice și administrative care au dăinuit secole de-a
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
penele erau folosite ca podoabe. La sol, pasărea emu cuibărește În izolarea pajiștilor, gata oricând de a fugi pentru a se pune la adăpost de pericol. Emu, alături de cangur, figurează pe stema Australiei. Kipara (curcanul sălbatic) se Întâlnește În același areal cu pasărea emu. Casuarul este tot o pasăre nezburătoare, viu colorată, cu creasta zimțată, asemenea acelor de pin, de mărimea unui struț, Întâlnită În regiunea Queensland. Pasărea-liră (Menura 61 Animale..., p. 90. 62 Australia..., p. 118. 40 novaehollandiae), din regiunile
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
traversarea cu feribotul a râul Daintree 335, urmează 36 km de coastă, prin până la Cape Tribulation (Capul Năpastei) 336. 334 Ibidem, p. 256. 335 În estuarul râului Daintree trăiesc 200 specii de pește, 70 specii de crustacee, fiind și un areal pentru crocodili (Destination Cairns, p. 40). 336 Nume nepotrivit pentru unul dintre cele mai senine colțuri din Australia, dar În perioada În care căpitanul Cook și una dintre cele trei nave ale sale, „Endeavour”, s-a lovit de un recif
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
creasta zimțată, penajul de o mare frumusețe, predominând culorile violet, roșu și vernil, și răspândit, mai ales, În regiunea Queensland. În categoria păsărilor mari nezburătoare intră și cunoscutul emu, asemănător cu struțul african. Kipara sau curcanul australian trăiește În același areal cu pasărea emu. O frumoasă legendă aborigenă povestește că ambele păsări (tjakara și kipara) trăiau În aceeași regiune și aveau mulți pui. Într-o zi tjakara (emu) i-a spus curcii sălbatice că are numai doi pui și pe ceilalți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un vârtej 410 Ibidem, p. 43. 411 Ibidem, p. 44. 260 uscat care aduce nori uriași de praf și nisip. Când plouă, curge apa ca din potop, făcând să se reverse râul. Iarna este destul de frig. Străbatem o parte din arealul capitalei până la hotelul unde suntem cazați, Într-o zonă Împădurită și deosebit de pitorească, pe o colină În apropiere de War Memorial (Memorialul Războiului) pe King Avenue. Prima impresie asupra capitalei federale australiene este oarecum confuză, totul pare dezlânat, comparativ cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Westminster (1931), Noua Zeelandă ca membră a Commonwealth-ului, recunoaște monarhia constituțională britanică, și În prezent pe regina Elisabeta a IIa. Spre deosebire de clădirea Parlamentului din Canberra, acesta de aici are mai multă personalitate, stilul diferă ca și designul interior, adaptat la un areal mai mic, În conformitate cu relieful zonei. Alături de noul edificiu se păstrează vechile clădiri guvernamentale, În stil neoclasic, de secol al XIX-lea, realizate după planurile arhitectului William Clayton, având În față impozantele statui din bronz ale fostului prim ministru, John Bellonge
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Nasugbu), festivaluri folclorice (San Fernando); Laguna de Bay, Baguio, vulcanul Mayon, orezării În terase și așezări Banaue realizate de populația ifugos În câteva mii de ani, orașul Vigan cu cea mai bine păstrată arhitectură spaniolă (Catedrala din 1691), Mindanao cu arealele Davon, stațiuni balneomaritime (Paradise Island Beach, pe insula Samal, Digos, Santa Cruz-Tolomo ș.a.), Zamboanga -orașul florilor, Marawi, vulcanul Mount Apo (ibidem). 805 Ibidem, p. 107. 626 STINDARDUL MARTIRILOR În Țara celor peste 7000 de insule și insulițe, se poate ajunge
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
asigurat prin relația om - natură, dezvăluie unele consecințe negative atât pentru existența omului cât și pentru mediul înconjurător. Știința care inițiază măsuri prin care se evită consecințe distructive în relația om - natură se definește cu termenul de ecologie umană, iar arealul preocupărilor se extinde mereu, pentru a se evita consecințe ce pot ajunge la proporții de dezastre. Domeniul ecologiei oferă înțelegerea și mijloacele de a evita erori tehnice care poluează atmosfera, înlătură consecințele negative în sectorul industrial, al urbanizării, ceea ce duce
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
mică adâncime, iar apa provenită din mai multe nivele (18 probe) au fost analizate în 1986 de Laboratorul de chimie anorganică IMF Iași, care găsește 15 probe hipotone și 3 hipertone; acestea din urmă provenite din forajul 4. Pe un areal relativ limitat situat la N de Breazu până aproape de satul Holești au fost identificate mineralizări semnificative la punctele Zahorna, Văiluța, Fântâna Vasile. Conținutul în sulfat de sodiu și magneziu variază între 2,430 g și 3,642 g. Sunt calificate
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Laiului (300-360 m altitudine absolută), iar spre N, NE și E se află prelungirea spre SE a dealului Stroiești-Osoi (300 și 370 m alt.abs.). Vatra principală a localității se desfășoară în valea pârâului Stroiești (150-180 m alt. abs.). Clima arealului de interes balnear are un caracter de adăpost, cu însorire puternică. Durata de strălucire a soarelui este de cca. 2.150 ore anual. Temperatura medie anuală este la Cucuteni-Băiceni în jur de 90C, cu maximă medie în iulie (200C) și
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de Sinești. Piscurile menționate fac parte din masivul deluros Dogarul. Formarea ochiurilor are particularitățile numeroaselor ochiuri similare aflate în Podișul Moldovenesc, distribuite pe șesul aluvionar al unor râuri. La fața locului, ivirile se prezintă circulare, având un caracter central. Restul arealului este acoperit de o crustă loessiană. În interior se află o masă semifluidă, formată din argilă vânătă, iar examenul granulometric arată o structură fină, lipsită de incluziuni grosiere, cu plasticitate mare, dar și o contracție mare la uscare. Alte surse
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]