2,478 matches
-
Până la sosirea lor în târg, vânzarea de vite era slabă, dar după venirea lor, funcționarii nu mai puteau dovedi cu viza biletelor de vânzare. După urma acestui iarmaroc, statul, comuna și sătenii încasau sume frumoase, dar partea leului era a arendașului. Din 1864, data când statul a devenit proprietar, iarmarocul a fost dat prin licitație publică. În condițiile de arendare erau precizate clar taxele ce se puteau încasa, însă, arendașii neținând cont de acestea, și încasând după bunul lor plac, sileau
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
comuna și sătenii încasau sume frumoase, dar partea leului era a arendașului. Din 1864, data când statul a devenit proprietar, iarmarocul a fost dat prin licitație publică. În condițiile de arendare erau precizate clar taxele ce se puteau încasa, însă, arendașii neținând cont de acestea, și încasând după bunul lor plac, sileau pe negustori ca la rândul lor să înșele pe cumpărători la măsură și preț. După războiul de întregire, iarmarocul Cașinului a încput să decadă. Ultima lovitură i-a dat
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
au venit din Ardeal. Astăzi există familii întregi cu numele de Ungureanu, fapt ce întărește ipoteza enunțată. Numele localității a mai fost menționat și în anul 1835 când clăcașii din Chiojdeanca și Trenu se plângeau ocârmuirii județului Saac (Săcuieni), că arendașii moșiilor moșnenești, neprielnice pentru culturi și cereale au măsurat și locuri sterpe, i-au obligat să plăteasca ocaua și pe respectivele suprafețe. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova, având aceeași componență
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
a lăsat această moșie moștenire spitalului Gârlași din Buzău, cu scopul ca veniturile obținute de aici să fie folosite pentru finanțarea funcționării spitalului. După moartea Mariei Minculeasa, însă, boierii Hrisoscoleu au continuat să administreze moșia, dând-o pe mâna unor arendași; statul a cerut în instanță respectarea testamentului și Sultana Hrisoscoleu a trebuit să cedeze pământul statului în 1846. Satul Boboc a luat naștere pe la 1848, când un mocan, pe nume Radu Bobocu, a construit aici prima casă pe o vatră
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
exploatarea țăranilor și procesul de transformare al țăranilor în iobagi, timp când țăranii din Todireni devin iobagi pe moșia boierului Sturza. Ei vor trece împreună cu moșia Todirenilor în proprietatea Euforiei spitalului Sf. Spiridon din Iași. Moșia va fi dată unor arendași străini care au intensificat și mai mult exploatarea țăranilor din satele comunei Todireni: de pildă, țăranii din satele Cernești și Iurești erau iobagi pe moșia arendașului Codrescu. Intensificarea exploatării țăranilor se accentuează și mai mult ca urmare a pătrunderii capitalismului
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Todirenilor în proprietatea Euforiei spitalului Sf. Spiridon din Iași. Moșia va fi dată unor arendași străini care au intensificat și mai mult exploatarea țăranilor din satele comunei Todireni: de pildă, țăranii din satele Cernești și Iurești erau iobagi pe moșia arendașului Codrescu. Intensificarea exploatării țăranilor se accentuează și mai mult ca urmare a pătrunderii capitalismului în agricultură. Reforma agrară din anul 1864 s-a răsfrânt negativ asupra situației țăranilor, constituind în același timp un factor de ascuțire a relațiilor dintre moșieri
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Ca urmare a exploatării nemiloase a țăranilor au izbucnit numeroase mișcări sociale în rândul locuitorilor comunei, culminând cu participarea lor la răscoala din 1907. Ea a fost deosebit de puternică mai ales în satul Todireni unde țăranii s-au ridicat împotriva arendașului Kauffman. În preajma răscoalei "se înmulțesc acțiunile petiționare ale țărănimii, printre care și în Todireni", iar în ziua de 6 martie 1907 curțile cu tot avutul lor de pe moșiile Todireni sunt devastate. În anul 1967, la școala generală din satul Todireni
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
memoria celor căzuți în timpul celor două războaie mondiale s-a ridicat un monument care se găsește în curtea bisericii din satul Todireni și cuprinde numelor celor căzuți pentru eliberarea țării de sus dominația fascistă. După anul 1907 fosta cancelarie a arendașului devine cancelaria "Obștii Cuza Vodă - Todireni ca urmare a dorinței de libertate și mai ales de pământ a fost crearea acestei obști, printre primele din țară dar va intra curând sub conducerea totală a chiaburimii. Acest lucru va duce la
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
cunoscut cu exactitate, dar cel mai probabil este vorba de anul 1855. Atestarea oficială a satului este legată de apariția în zona teritoriului comunei a unei noi moșii a Eforiei Spitalelor Civile, care era situată în prelungirea moșiei Filiu. Primul arendaș al noii moșii este Ioan Avram (variante Ioana Avram, Ióna Avram), care întemeiază satul clăcașilor noii moșii la circa 10 kilometri nord-est de Filiu, pe drumul mare al Brăilei, lângă cârciuma „La Bordeiul Verde”, loc de popas binecunoscut de pe acest
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de comună. După un scurt stagiu de 2 ani (1929-1931) la com.Delești satul a intrat în com. Ștefan cel Mare unde este și astăzi. Marele Spătar Gheorghe Cuza, Nicolae Bindrea, Aga Neculai Chiriac-hagiul, Dimitrie Castroian, Beriș Zingher&A.Turcanovici(arendași), Gh.V.Vălesco, C.Claudatos, Petrea Ionescu, Gheorghe Ionescu as Gogu Petrescu. În anul 1864 nu s-a împroprietărit nici un clăcaș acest lucru făcându-se abia în anul 1921 când absolut toți oamenii au primit pământ. Numai terenul moșiei Brăhășoaia nu
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
de moșie aflate cam la 2-2,5 km. est de satul Bârzești. Începând cu catagrafiile rusești de la 1772-1773 și 1774, satul apare în toate celelate statistici. În anul 1907 o mare parte din clăcașii acestui sat s-au răsculat împotriva "arendașului evreu" și au devastat conacul și acareturile. Unii dintre săteni au fost arestați, cercetați și condamnați la ani grei de temniță, printre care și Thoader Ion. Faptul că acest sat este vechi se recunoaște, în primul rând, după așezarea lui
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
de avantajul că și înaintașii lor lucraseră aici ca clăcași și au început să lucreze pământul. Decretul-Lege nr. 1550/02.07.1878 le-a acordat acestor două obști privilegiul împroprietăririi și al întemeierii noului sat tocmai datorită vechimii lor ca arendași și foști clăcași. La întemeiere, satul avea 30 de familii cu 176 de suflete. În 1970, la sud de fostul CAP, în jurul izvoarelor din dreapta DN 15 D Vaslui-Roman, s-au descoperit resturi ceramice de tip „Poienești” (sec. II-III), resturi de
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
în sat 49 de familii la un numar de 42 case dintre care 15 erau puștii 1828 - Prin înființarea satului Dolhestii Mici, sătul Dolhesti își schimbă denumirea în Dolhestii Mari 1832 - Recensământul din acel an menționează 328 de familii 1854 - Arendașul Stați construiește pridvorul Bisericii 1864 - prin Reforma Agrara sunt împroprietăriți 84 de clacași și 170 de pălmași 1864 - se înființează prima școală. În primul an s-au înscris la cursuri 18 copii. În primii ani școală a funcționat în cadrul bisericii
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
la fratele lui Iamandi, Gheorghe Giuvara, care construiește și biserica în 1857, biserică ce a avut pe ea inscripția cu numele Gheorghe Giuvara. După moartea acestuia, urmașii au vândut moșia în 1887 principesei Ecaterina Plagina care a stăpânit-o prin arendașii săi până în 1920 când moșia a fost expropriată și pământul dat țăranilor din comuna Giuvărăști. Ultimul arendaș cunoscut a fost Radu Ivănescu din Corabia. Partea de sat cunoscută sub denumirea de "Fundul Vornicului" exista din 1883 ca sat aparte având
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
ea inscripția cu numele Gheorghe Giuvara. După moartea acestuia, urmașii au vândut moșia în 1887 principesei Ecaterina Plagina care a stăpânit-o prin arendașii săi până în 1920 când moșia a fost expropriată și pământul dat țăranilor din comuna Giuvărăști. Ultimul arendaș cunoscut a fost Radu Ivănescu din Corabia. Partea de sat cunoscută sub denumirea de "Fundul Vornicului" exista din 1883 ca sat aparte având 86 gospodării și este administrat de un vornic, de unde îi vine și denumirea. În cele din urmă
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
pământ era B. Belu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în plasa Marginea a județului Vlașca și comuna Pueni, formată din satele Pueni, Flămânda și Prundu Comenei. Existau și aici o biserică zidită în 1858 de arendașul Ioniță Padiu, și o școală mixtă cu 37 de elevi (dintre care 12 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Prundu în aceeași plasă și cu aceeași structură, având 1540 de locuitori; iar comuna Pueni în plasa Călugăreni a județului
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
de la Ghindăoani - Neamț). La vremea respectivă, sud-vestul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail) aparținea României. Părintele Grigore își începuse cariera preoțească în satul Ghindăoani (com. Balțătești) din județul Neamț. Dar pentru că îi îndemnase pe țărani să-l dea în judecată pe arendașul moșiei la Divanul din Iași, acesta, uzând de prevederile Regulamentului Organic, pe atunci în vigoare în Țările Române, l-a surghiunit din sat. Stabilit la Târgu Neamț, ajunge protoiereu al acestui ținut, apoi, în 1865 a fost numit protoiereu la
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
funcția de prim-ministru al României în anul 1918 (martie - noiembrie) și a avut un rol decisiv în timpul Primului Război Mondial. s-a născut la 27 ianuarie 1854 în Buzău într-o familie burgheza rurală. Tatăl său, Iancu Marghiloman, era un mare arendaș al Țării Românești, iar mama sa, Irina Izvoranu făcea parte dintr-o familie înstărită din Oltenia. Despre Iancu Marghiloman, Duiliu Zamfirescu avea să scrie: "colon californian, arendaș, antrepenor, vânător de Bărăgan, jucător de cărți, prefect - în cele mai bune relații
Alexandru Marghiloman () [Corola-website/Science/299969_a_301298]
-
Buzău într-o familie burgheza rurală. Tatăl său, Iancu Marghiloman, era un mare arendaș al Țării Românești, iar mama sa, Irina Izvoranu făcea parte dintr-o familie înstărită din Oltenia. Despre Iancu Marghiloman, Duiliu Zamfirescu avea să scrie: "colon californian, arendaș, antrepenor, vânător de Bărăgan, jucător de cărți, prefect - în cele mai bune relații cu lumea din București; miniștri, deputați și senatori, si cu lumea din provincie; alegători, subprefecți, hoți de cai". Alexandru Marghiloman a urmat Colegiul Sfanțul Sava din București
Alexandru Marghiloman () [Corola-website/Science/299969_a_301298]
-
căpătâi în lumea apicolă o parte finală în care combustibilul nuclear uzat este gospodărit astfel încât să nu afecteze sănătatea publicului și mediul încongurător sulfura de carbon este folosit la la motoarele cu ardere internă segmenții sunt diferiți în funcție de rolul lor arendașii doreau chirii mai mici angajații doreau salarii mai mari iar proprietarii de pământ doreau suprafețe agricole mai întinse au suferit și de pe urma invaziei celtice din sec în locul orelor de limbă și istorie rusă impuse de stat a introdus studiul culturii
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
pictând figurile muncitorilor, Luchian a subliniat oboseala oamenilor după o zi de muncă grea și a pus în evidență caracterul sălbatic al exploatării. În opoziție cu relatarea obidirii țăranilor în 1906 - 1907 a realizat compoziția "" unde înfățișează decadența morală a arendașilor. A continuat totuși să lucreze cu frenezie și până în anul 1915 a expus neîntrerupt la diverse expoziții. Deși o prezență eminentă în viața artistică a timpului, Luchian nu a cunoscut pentru multă vreme succesul. Astfel, la expoziția sa din 1905
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
pentru studierea formei și a luminii. El a studiat și a scormonit psihologia neoprindu-se la fizionomie și la felul cum arată. Ștefan Luchian a realizat în iarna anului 1906 - 1907 tabloul de compoziție intitulat "Cheful", care înfățișează petrecerea unor arendași. Subliniază cu această ocazie descompunerea morală și decadența lăuntrică în care aceștia trăiau având venituri rezultate din exploatarea țăranilor. Satira socială ce reiese din această lucrare nu a scăpat neobservată de către contemporanii săi. Chiar unii critici de artă care făceau
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Roșu). După tradiție, familia Pruncul (inițial Prunculian) descindea din familia Donovac (Donovakian), care a avut un rol important în viața armenilor din Moldova (Drăgan Donovac a ctitorit Mănăstirea Hagigadar pe Dealul lui Bulai). Membrii acestei familii au fost negustori și arendași, ajungând în timp să dețină moșii și sate. După anexarea părții de nord a Moldovei de către austrieci în 1775, unele familii boierești românești, domiciliate în Moldova, dar cu proprietăți în Bucovina, au început să renunțe treptat la terenuri, vânzându-le
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
în timp să dețină moșii și sate. După anexarea părții de nord a Moldovei de către austrieci în 1775, unele familii boierești românești, domiciliate în Moldova, dar cu proprietăți în Bucovina, au început să renunțe treptat la terenuri, vânzându-le foștilor arendași armeni, greci sau evrei. Astfel, mai mulți arendași armeni (în special din familiile Capri, Pruncul, Antonovici, Bogdanovici, Petrovici, Romașcan, Teodorovici) au cumpărat moșii de la boierii moldoveni, dobândind întinse suprafețe de teren. Ca urmare a patentei imperiale din anul 1787, care
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
anexarea părții de nord a Moldovei de către austrieci în 1775, unele familii boierești românești, domiciliate în Moldova, dar cu proprietăți în Bucovina, au început să renunțe treptat la terenuri, vânzându-le foștilor arendași armeni, greci sau evrei. Astfel, mai mulți arendași armeni (în special din familiile Capri, Pruncul, Antonovici, Bogdanovici, Petrovici, Romașcan, Teodorovici) au cumpărat moșii de la boierii moldoveni, dobândind întinse suprafețe de teren. Ca urmare a patentei imperiale din anul 1787, care stabilea împrejurările în care familiilor boierești din Bucovina
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]