13,008 matches
-
povestirilor mele, fragmente din munca familiei pentru realizarea muzeului: ,,...exponatele de ceramică, os, metal, etc., adunate în casa bunicilor mei, ce stau mărturie existenței pe meleaguri dăneștene a unor civilizații milenare, sunt rod al cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de bunicii mei, dar aceasta, prin împletirea muncii lor cu cea a propriilor copii. . începând de la vîrste destul de fragede, fie că era arșiță puternică, fie că era ger cumplit sau timp favorabil pentru joacă, acești copii participau, alături de părinții
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aceasta, prin împletirea muncii lor cu cea a propriilor copii. . începând de la vîrste destul de fragede, fie că era arșiță puternică, fie că era ger cumplit sau timp favorabil pentru joacă, acești copii participau, alături de părinții lor, la săpăturile și descoperirile arheologice, exponatele actuale. De câte ori privirea dăneștenilor nu s-a oprit cu stupoare asupra copiilor învățătorilor Buraga din Dănești, copii care călcau plapuma rece a zăpezii cu tălpile goale, îmbrăcați sărăcăcios și care colindau cu sapa și hârlețul în spinare pe coastele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
efort îndreptat spre adunarea unor mărturii istorice și preistorice referitoare la cultura materială și spirituală a oamenilor din Vatra satului și din împrejurimi.“ (1) Miile de exponate din ceramică, metal, os etc., rod al cercetărilor de suprafață sau al sondjelor arheologice efectuate de C. Buraga, stăteau mărturie existenței pe aceste meleaguri a unei civilizației milenare. Alături de acestea, piese de etnografie și numismatică, întregeau bogăția muzeului comunal. în numeroase lucrări de prestigiu (Arheologia Moldovei, Materiale și cercetări arheologice, Așezări din Moldova de la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
suprafață sau al sondjelor arheologice efectuate de C. Buraga, stăteau mărturie existenței pe aceste meleaguri a unei civilizației milenare. Alături de acestea, piese de etnografie și numismatică, întregeau bogăția muzeului comunal. în numeroase lucrări de prestigiu (Arheologia Moldovei, Materiale și cercetări arheologice, Așezări din Moldova de la paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea, etc.) numele arheologului amator C. Buraga poate fi întîlnit alături de cel al unor reputați cercetători din țara noastră. El a introdus numele localității Dănești în circuitul științific național, în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de la paleolitic pînă în secolul al XVIII-lea, etc.) numele arheologului amator C. Buraga poate fi întîlnit alături de cel al unor reputați cercetători din țara noastră. El a introdus numele localității Dănești în circuitul științific național, în special în urma sondajului arheologic efectuat în anul 1958, la insistențele sale , de către Comisia pentru studiul formării limbii și poporului român din cadrul Academiei R.S.R. Cu mijloacele materiale modeste ce iau stat la dispoziție, dar cu dragostea fierbinte a omului ce prețuiește cartea, în decursul anilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
început să dicteze:,,Lucrare de control la artimetică“, silabisit și foarte răspicat. Atunci din bancă sare sorumea Florica, o micuță plăpândă care cu o voce echipă a Academiei, condusă de profesorul M. Petrescu - Dâmbovița, care a efectuat mai multe sondaje arheologice cu roade bogate (prin 1958). Despre originalul său muzeu mergând vestea în țară, au scris mai mulți jurnaliști, unii anume veniți din capitală , să-l vadă. Astfel a fost reporterul George Dorin, autorul articolului: „ într-o viață de om, învățătorul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
închinat copiilor, cărora, datorită devotamentului autorilor pentru istoria țării , nau putut să le lase altă avere . Bogăția exponatelor și activitățile lui Moș Costache, ce și făcea cu talent munca de învățător sau profesor la școală și efectua mereu alte „descoperiri” arheologice, mă chemau să-l caut, uneori să-i duc o carte dorită, despre care aflase că apăruse în librării. Era o plăcere să-l asculți povestind despre viața „strămoșilor cucutenieni” ale căror urme și mărturii „zac sub vatra Dăneștilor” și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
1981 apărea în „România liberă” articolul: „La Dăneștii Vasluiului un muzeu ce vorbește cu slove”. Autorul articolului, Tiberiu Brăescu, are o lungă discuție cu domnul Buraga: „Discuția se continuă în încăperile muzeului care adăpostesc rodul a cinci decenii de cercetări arheologice. Sunt mii de exponate, unele din ele de mare valoare. Expunerea lor e logică, în acord cu rigorile științifice. Nu știu ce să admir mai mult, cunoștințele enciclopedice ale acestui venerabil intelectual de sat, rodul strădaniilor sale de o viață care au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
așeza accentul chiar și acolo unde credeam că nu mai e nimic de adăugat, îl întreb: pentru ce ați făcut muzeul ? - Ca să fie de zestre satului Dănești.” Am mers deseori în locurile de unde de-a lungul vremii a adunat obiecte arheologice ce au fost în muzeu. Ne uimea vigoarea cu care putea parcurge kilometri pe jos, putea să se suie cu iuțeală în copac și să ne povestească lucruri interesante. Din păcate nu puteam să petrecem mai mult timp în preajma domnului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și la Dănești. Moș Buraga, cum am intrat în curte, ne-a întâmpinat bucuros. Imediat mi-am dat seama că aveam trăsături identice. Apoi am discutat cu moșul, am vizitat muzeul, ne-a explicat cu de amănuntul despre toate exponatele arheologice. Mama a discutat despre religie și despre familiile noastre. Moș Buraga avea mai multe cunoștințe decât mama despre strămoșii familiei, despre arborele genealogic... Spunea că au fost doi frați din Georgia care erau înrolați în armata țarului iar în primele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a devenit prin munca lor neobosită și plină de dăruire, un punct de atracție pentru oamenii locului, vizitat și de numeroși specialiști din țară. Mii de exponate de ceramică, metal, os, etc. rod al cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de Costache Buraga stau mărturie pe aceste meleaguri a unei civilizații milenare. Acestea erau întregite de piese de etnografie și numismatică. Mă macină un dor Doamne, în jurul meu totul e pustiu, trist, înnegurat și rece. M-a copleșit singurătatea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
amator, că expresia ,,ca acasă“ pentru C.B. are un înțeles mai profund, este un fapt organic ... Numele Buraga datează de prin sec. al XII-lea. De aceea probabil peste tot în casă și împrejurul ei se află așezate numeroase relicve arheologice, descoperite în cele 21 de puncte din Podișul central moldovenesc, prin săpături de unul singur. Un număr de 5 puncte din totalul de mai sus reprezintă săpături chiar în satul Dănești (Fundătura, Vatra satului, Iazul Buragăi, toponim care vine în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
am cunoscut în amănunt istoria melegurilor mele natale, cuprinsă în planul mare al istoriei poporului, am fost aproape sigur că săpînd aici voi descoperi așezări de vechi sate românești. Rezultatele muncii mele n-au fost zădarnice. “ Valorificate în timp, descoperirile arheologice se întind între Neolitic și perioada feudală tîrzie, mai toate relatînd, prin conținutul lor, lucruri legate de obiceiurile și modul de viață ale strămoșilor noștri. Atenția arheologului fiind îndreptată îndeosebi către stabilirea legăturilor etnice între contemporani și înaintași, problemă ce
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
am început ȘI NU VOM SFÎRȘI Căci flmura vieții De-a pururi va fi O sete ce arde Un foc revărsat Un cîntec fantastic Mereu avîntat. C.B. (1969) Așezări din Moldova, de la Paleolitic pînă în sec. XVIII-lea (fragment) Cercetările arheologice și de arhivă au demonstrat că așezarea de la Dănești are o vechime mult mai mare, datînd de peste șapte mii de ani. Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme ale culturii materiale a locuitorilor acestor meleaguri, cele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fantastic Mereu avîntat. C.B. (1969) Așezări din Moldova, de la Paleolitic pînă în sec. XVIII-lea (fragment) Cercetările arheologice și de arhivă au demonstrat că așezarea de la Dănești are o vechime mult mai mare, datînd de peste șapte mii de ani. Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme ale culturii materiale a locuitorilor acestor meleaguri, cele mai importante sînt: La Islaz, La Tufari, La Meri, Șipotul lui Mantu, La Cimitir, Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
10 copii. O anume realitate reconstruită cu migală și convertită în muzeu de etnografie și arheologie, de științe naturale și artă. înconjurat de această lume trecută - zice Costache Buraga - îmi simt inima cum pulsează continuu și dă viață acestor relicve arheologice datând din paleolitic până la noi, până la clasicile unelte folosite mai ieri în agricultura noastră. Aici e tot simțământul străbunilor. Simt cum dăinui deopotrivă cu ei. Mă odihnesc, respir odată cu ceea ce mă nconjoară, trec mereu în ființa lor. Aparținem deopotrivă unii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la o coadă de frunză de bostan se zice durlui; tot durlui se zice la o tulpină de ceapă, pentreu că e găunoasă ca un fluier “. (Discuția se continuă în încăperile muzeului care adăpostește rodul a cinci decenii de cercetări arheologice. Expunerea lor e logică, în acord cu rigorile științifice. O piesă este scoasă din vitrină. Este de formă circulară, găurită în mijloc. Cîntărește aproximativ un sfert de kilogram. O piatră dură și grea. O privesc, o cîntăresc în palmă, o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pentru însemnătatea acestei comune, dar și pentru acel fir roșu, ce poate fi urmărit, grație lucrării de față, pînă în îndepărtatele veacuri ale evului mediu românesc. Acad. Em. Condurachi Scînteia, 10 aug. 1982 Muzeu în casă Mare pasiune pentru cercetarea arheologică a învățătorului Costache Buraga din Dăneștii Vasluiului sa concretizat în două importante și frumoase realizări: 1. Adunînd toată viața vestgii ale trecutului comunei, casa lui a devenit un adevărat muzeu, vizitat nu numai localnici. El locuiește acum într-o singură
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
personaj, autor de cărți, cercetător și colecționar - muzeograf care este Costache Buraga. De la Tăcuta s-au impus: grupul vocal folcloric, brigada științifică, montajul literar ( ca număr la alegere) și bineînțeles proba de patrimoniu, realizată de un alt pasionat al cercetării arheologico istorice, învățătorul pensionar Ștefan Ciudin, monografistul comunei Tăcuta. Punctajul final a dat cîștig de cauză comunei gazdă: 116 puncte la 108. Scînteia tineretului, 27 nov. 1986 De prin sate adunate Izolare geografică sau...? în comuna Dănești nu se ajunge deloc
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Buraga m-a uimit. Păcat că o țară nu-l vede și nu-l aude. Mare păcat !“ Irina Emandache ,,Monitorul de Vaslui“ marți, 14 dec. 1999 Ne-a părăsit Costache Buraga el a fost cel mai mare colecționar de obiecte arheologice din partea de răsărit a țării Ieri dimineață a încetat din viață, la 92 de ani, Costache Buraga, cel mai vestit colecționar independent de obiecte de arheologie din întreaga Moldovă. Recunoscut în lumea muzeografilor și a arheologilor ca fiind deținătorul unei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în regiunea Moldavie Meridionalis. Trecerea sa în ființă veșnică, într-un moment în care întrega sa colecție nu a fost încă înregistrată în patrimoniul muzeistic al Muzeului Județean ,,Ștefan cel Mare “Vaslui, ridică destule semne de întrebare privind viitorul moștenirii arheologice lăsate de marele colecționar. Ne-am adresat directorului acestui muzeu, Ioan Mancaș, care ne-a mărturisit: ,,De Costache Buraga mă leagă o amintire puternică. Am trăit o adevărată revelație în momentul în care i-am studiat, mărturisesc cu foarte mult
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
destinele în anul 1929 și au avut 10 copii. Grijile pe care le presupune o familie atât de numeroasă nu i-au împiedicat însă să-și dedice peste 40 de ani din viață pentru constituirea unei colecții care cuprinde mărturii arheologice, numismatice, etnografice, de o certă valoare, ce relevă evoluția culturii materiale și spirituale a oamenilor din zonă. între anii 1970-2001, învățătorul Costache Buraga împreună cu soția sa, care i-a fost un permanent sprijin, a pus bazele, în casa lor, a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
În amenajarea teritoriului montan, aplicată în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere prioritățile și nevoile populației montane, în concordanță cu necesitatea conservării monumentelor istorice și a siturilor arheologice, a biodiversității și utilizării durabile a resurselor naturale din zonele montane. (2) La proiectarea construcțiilor în localitățile din zonele rurale montane se asigură specificul arhitectural al zonei, în perspectiva dezvoltării turismului și agroturismului. (Legea muntelui, nr. 347 din 2004) [Citește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dat: a. Care este scopul/sunt scopurile comunicării? b. Care este specificul relației de comunicare? c. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Motiveazăți răspunsul. 2. Care este opinia ta privind necesitatea conservării monumentelor istorice și a siturilor arheologice, a biodiversității din zonele montane? Susține, cu argumente, opinia prezentată. MODELUL 3 (text publicistic) Se vorbește mult și nu de puțin timp despre decizii, despre cum și de ce luăm decizii. Unii pre feră termenul de alegeri. Alții adaugă ideea de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Sfinților martiri Epictect și Astion în vremea împăratului roman persecutor Dioclețian (284 - 305), la Halmyris, în Scythia Minor (unde au pătimit) și a autenticității datelor Actului martiric din textul hagiografic ajuns până la noi, trebuie să luăm în considerare și mărturiile arheologice dobândite până în anii noștri, care sunt prețioase elemente în elucidarea problemei de față. Încă de la începutul veaculului XX, savantul român Constantin Moisil a considerat, după cercetări pe teren, că antica cetate Halmyris trebuie localizată la Murighiol - Plopu (fostă Independența), județul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]