4,412 matches
-
Această afirmație era legată de tipărirea la Iași a unei lucrări aparținând unui autor german (Friedrich Ritter von Lama), despre papa Pius XI, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de preoție ai acestuia și care a fost intermediată de arhiepiscop. Ulterior, scrierea a fost prezentată și promovată în Lumina creștinului și în Sentinela catolică 994. În luna februarie 1930 a fost achiziționată o nouă mașină de tipărit din Germania, marca Haidelberg. Cheltuielile făcute pentru aducerea noului utilaj l-au determinat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nr. 1, Iași, 2000, pp. 41-55. Moraru, Alois, Răchiteanu, Iosif, Păstorii diecezei de Iași și rectorii Seminarului diecezan, Sapienția, Iași, 2004. Neculăeș, Dumitru, Latinitatea Bisericii românești, Editura Serafica, Săboani, 1940. Netzhammer, Nikolaus, "Un păstor și o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 121-126.. Pal, Ioan, Catehismul Episcopiei Catolice de Iași, Editura Serafica
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Valeriu Anania, Pro Memoria Acțiunea catolicismului în România Interbelică etc. 14 Dănuț Doboș, "Din istoria Institutului "Presa Bună" din Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-18. 15 Nikolaus Netzhammer "Un păstor și o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. 16 Marian Petcu, "Considerații privind factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 11. 17
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ro.wikipedia.org/wiki/Papa Pius al IX-lea, consultat la data de 22.06.2012, ora 13 și Giacomo Martina, "Pio IX (1851-1866)", Roma 1986, Miscellanea Historiae Pontificiae, 51, pp. 209-211). 256 Inițial, Biserica Română Unită cu Roma a fost pusă sub jurisdicția arhiepiscopului romano- catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel, episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Strigoniu (Esztergom). În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească: Episcopia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept sufragană. Biserica Română Unită cu Roma a devenit provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al Ungariei. Totodată, au fost înființate două episcopii noi: cea de Lugoj și cea de Gherla, care au fost subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
director al publicației "Eclair des Balkans" unde potrivit afirmațiilor lui Netzhammer era "[...] oribil de dur în scrierile sale. El îi încondeia pe oameni cu porecle îngrozitoare și le diseca și cele mai mici defecte fizice și morale" în R. Netzhammer, Arhiepiscop în România. Jurnal, București, 1993, p. 81. 346 R. Netzhammer, Arhiepiscop ...., p. 81. 347 Dănuț Doboș, Contribuții la....., p. 89. 348 AARC București, Fond Netzhammer, cutia 605, documentul 5564. 349 Ibidem. Procesul verbal al comitetului de direcție al Revistei Catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era "[...] oribil de dur în scrierile sale. El îi încondeia pe oameni cu porecle îngrozitoare și le diseca și cele mai mici defecte fizice și morale" în R. Netzhammer, Arhiepiscop în România. Jurnal, București, 1993, p. 81. 346 R. Netzhammer, Arhiepiscop ...., p. 81. 347 Dănuț Doboș, Contribuții la....., p. 89. 348 AARC București, Fond Netzhammer, cutia 605, documentul 5564. 349 Ibidem. Procesul verbal al comitetului de direcție al Revistei Catolice din 7 martie 1912. 350 Ibidem. 351 Ibidem, documentulul 3356. 352
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
documentulul 3356. 352 Ibidem, documentulul 3580. 353 Ibidem, documentulul 3619. 354 Ibidem, cutia 595, documentulul 3718. 355 Ibidem, documentulul 3734. 356 Ibidem, documentulul 3825. 357 Ibidem, cutia 605, documentulul 5564. 358 A fost elogiată de numeroși oameni politici apropiați ai arhiepiscopului Netzhammer, inclusiv de fostul ministru liberal D.A. Sturza AARC București, Fond Netzhammer, cutia 599, documentulul 4520. 359 Revista a fost bine primită și la palatul regal, prin intermediul bibliotecarului Kirileanu AARC București, Fond Netzhammer, cutia 595, documentulul 3765. 360 Lumina creștinului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 16. 361 Calendarul Catolic, Iași, 1914, p. 67. 362 Lumina creștinului, iunie 1913, p. 16. 363 Revista Catolică, nr. 2, 1913, p. 295. 364 Dănuț Doboș, Contribuții la....., p. 86. 365 N. Netzhammer, In verbo tuo. Raymund Netzhammer OSB Arhiepiscop de București 1905-1924¸ București, 2003, pp. 26-27. 366 AARC București, Fond Netzhammer, cutia 594, documentulul 3642. 367 Ibidem, cutia 595, documentulul 3774. 368 Ibidem, cutia 594, docmentul 3658. 369 Razmund Netzhammer, Arhiepiscop ..., p. 29. 370 AARC, Fond Netzhammer, cutia 596
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
N. Netzhammer, In verbo tuo. Raymund Netzhammer OSB Arhiepiscop de București 1905-1924¸ București, 2003, pp. 26-27. 366 AARC București, Fond Netzhammer, cutia 594, documentulul 3642. 367 Ibidem, cutia 595, documentulul 3774. 368 Ibidem, cutia 594, docmentul 3658. 369 Razmund Netzhammer, Arhiepiscop ..., p. 29. 370 AARC, Fond Netzhammer, cutia 596, documentulul 3965. 371 Ibidem, documentulul 4044. 372 Ibidem, cutia 597, documentul 4092. 373 Ibidem, cutia 596, documentulul 4044. 374 Ibidem, cutia 599, documentulul 4614. 375 Ibidem, cutia 598, documentulul 4345. 376 Ibidem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1122), dar realizează și o analiză a valorii concordatelor în istoria relațiilor dintre Biserica Catolică și "statele lumii" (Jugendfreund, nr. 2, 1921, p. 20). 472 Ibidem. 473 Tema concordatelor a fost și subiectul conferinței susținute la 15 decembrie 1921 de arhiepiscopul Netzhammer, la inaugurarea ciclului de conferințe săptămânale pe teme de "actualitate" (Jugendfreund, nr. 1, 1921, p. 1). 474 Idem, nr. 3, 1921, pp. 28-30. 475 În această enciclică, papa Benedict al XV-lea a evidențiat rolul credinței catolice în realizarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
524 N. Netzhammer și Krista Zach, op. cit., vol. II, pp. 1608-1609. 525 Ibidem, p. 1610. 526 Ibidem, pp. 1611-1612. 527 Dănuț Doboș, "Preoți din Arhiepiscopia de ...", pp. 191-204. 528 Nikolaus Netzhammer, "Un păstor și o turmă, Raymund Netzhammer, O.S.B., Arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, 2/2003, București, pp. 205-224. 529 Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, p. 121. 530 Alois Moraru, Iosif Răchiteanu, Pastorii Diecezei de Iași și rectorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
decembrie 1913, p. 179. 571 Idem, august 1913, p. 1. 572 Idem, iulie 1913, p. 128. 573 Idem, decembrie 1913, p. 191. 574 Emil Dumea, op. cit., p. 82. 575 N. I. Camilli episcop de Iași (1884-1894 și 1904-1915) și Raymund Netzhammer arhiepiscop de București (1905-1924) au încurajat apariția revistei. 576 Lumina creștinului, noiembrie 1914, p. 1. 577 AERC Iași, dosar 2/1938, f. 14. 578 Idem, ianuarie 1915, p. 28. 579 Ibidem. 580 Idem, mai 1914, p. 145. 581 Idem, octombrie 1914
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
condus decenii de-a rândul cântările bisericești catolice din Moldova. 764 Autorul demonstra în această carte buna cunoaștere a realităților sociale ale țării în perioada interbelică, înțelegând și explicând pericolul comunist. 765 Explicația acestei recomandări o găsim chiar în cuvintele arhiepiscopului: "această lucrare pune la dispoziția multora idei deslușitoare asupra molimei ce cuprinde pe oameni, care nu sunt în stare să pătrundă dedesubturile fanfaronadelor sociale" (Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Iosif Tălmăcel", în Lumina creștinului, martie 2007, p. 11). 766 Ibidem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tot materialul necesar, cât și istoricul diferitelor instituțiuni de presă precum și orice alte date statistice ce vă sunt de folos pentru a reprezenta cu demnitate România romano-catolică, respectiv Presa religioasă la sus numita Expoziție" (Ibidem, f. 230). 860 Ibidem. 861 Arhiepiscopul Cisar a contactat toate diecezele latine pentru ai acorda sprijinul necesar monseniorului Gabor în vederea pregatirii expoziției: "Azi scriu și celorlalte trei Eparhii. Acum va fi timp să tipăriți pe scurt întrebările necesare pe latinește, pe cari trimițându-le la cei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
875 Ibidem. 876 Ibidem. 877 Ibidem, f. 116. 878 Ibidem, f. 117. 879 Ibidem, f. 118. 880 Ibidem, f. 124. 881 Ibidem, f. 124. 882 Ibidem, f. 125. 883 Ibidem, f. 125. 884 Corespondența purtată de mons. Anton Gabor și arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar între anii 1925-1936, arăta că Cisar a rămas implicat în unele probleme ale diecezei de Iași, unde a fost episcop între 1921 și 1924. Atât ca episcop de Iași, cât și ca arhiepscop de București, acesta s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unde a fost episcop între 1921 și 1924. Atât ca episcop de Iași, cât și ca arhiepscop de București, acesta s-a implicat în multe poiecte culturale și a încercat să susțină presa catolică și să o dezvolte (Dănuț Doboș, "Arhiepiscopul Alex. Th. Cisar. Un mare binefăcător al institutului Presa Bună din Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-10). 885 Ibidem, p. 5. 886 AARC București, dosar 126/1925, f. 342. 887 Ibidem. 888 Ibidem, dosar 127/1926-1927
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Moldova, Iași, 2002, p. 123. 977 Ibidem, p. 124. 978 AARC București, dosar 113/1924-1926, 126/1925, 127/1926-1927, 115/1927-1928, 118/1928-1929, 129/1928-1929, 130/1929-1930, 117/1928-1929, 11771928-1933, 131/1930-1932, 132/1932-1933, 134/1934-1936. 979 D. Doboș, "Arhiepiscopul Alex. Th. Cisar. Un mare binefăcător al Institutului "Presa Bună" din Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-18. 980 Proiectul de statut cuprindea 16 puncte, în care se precizau scopul înființării și modul de organizare al societății
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de oracolele benefice (spre deosebire de oracolul oedipian) dar contradictorii. Pentru patriarh, un cerșetor ca un țigan, îngână vorbe fără șir: Da...da...fiul tău!... mult sânge!... multă glorie!... pururi fericit! Neam de împărat." În privința mamei, care visa să-și vadă fiul arhiepiscop, ea aude de la un bătrân în rasă de șiac, ce seamănă cu un pustnic, aceste cuvinte profetice: "Bucură-te, mamă! Fiul tău va fi un sfânt!". Astfel, chiar din copilărie, Iulian este obiectul unor dorințe contradictorii, sfâșiat între îndatoriri religioase
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
amintiri, trofee, fetișuri. Doi părinți absenți lor înșiși și a căror singură dorință este ca Iulian să le urmeze visurile și reveriile, care sunt de altfel de atotputernicie și de cucerire (a fi un sfânt pentru mamă înseamnă a fi arhiepiscop, ceea ce atestă o fervoare religioasă destul de mondenă). Castelul însuși este prezentat într-un spațiu de închidere, de claustrare. Imaginile care îl prezintă sunt agresive: "Cele patru turnuri de la colțuri aveau acoperișuri țuguiate, acoperite cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Vaticanul avea rezerve mai mari față de Francisc Augustin, vicarul Arhidiecezei romano-catolice de București, care, înainte de a colabora cu guvernul comunist, trăise experiența carcerală. El era socotit la Roma ca fiind ordinarius substitutus, fără prea mari șanse de a fi numit arhiepiscop. îndeosebi calitatea sa de deputat în Marea Adunare Națională se pare că stârnea nemulțumiri la Vatican. în discuțiile pe care mons. Giovanni Cheli le-a avut după 1965 cu reprezentanții guvernului român s-a ajuns la un compromis: autoritățile ar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că stârnea nemulțumiri la Vatican. în discuțiile pe care mons. Giovanni Cheli le-a avut după 1965 cu reprezentanții guvernului român s-a ajuns la un compromis: autoritățile ar fi acceptat instalarea mons. Joseph Schubert, abia ieșit din închisoare, ca arhiepiscop, cu condiția ca Francisc Augustin să fie vicar general. Când Giovanni Cheli i-a prezentat această condiție lui Schubert, acesta a respins-o categoric. Francisc Augustin, la fel ca și ceilalți clerici și prelați din fruntea eparhiilor, avea obligația de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Fortino, însărcinat să gestioneze relațiile cu Biserica Ortodoxă Română. Ulterior, în cadrul discuțiilor purtate cu conducătorii Departamentului Cultelor de la București, reprezentanții Sfântului Scaun nu au făcut un secret din faptul că vizita cardinalului Willebrands a fost un eșec. în octombrie 1976, arhiepiscopul Luigi Poggi a subliniat că „vizita [din 1975] nu și-a atins scopul în întregime, deoarece nu a fost înțeles cardinalul Willebrands și nu i-a fost apreciat spiritul său de fraternitate la adevărata valoare”. Despre ce era vorba? Mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în profunzimea mentalităților noastre”. Se pare că un astfel de mesaj nu a fost pe placul ierarhiei ortodoxe și al autorităților politice. Cu toate acestea, tratativele privind reglementarea situației Bisericii Catolice din România comunistă au continuat, Vaticanul fiind reprezentat de arhiepiscopul Luigi Poggi, nunțiu cu însărcinări speciale pentru relațiile cu țările socialiste est-europene. Coroborând informațiile furnizate de literatura de specialitate cu datele provenite din zona documentelor emanate de la organele Ministerului de Interne, rezultă că, în perioada 1972-1980, mons. Luigi Poggi a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pas cu pas, a Episcopiilor romano-catolice din România, cu propuneri pentru numirea (și soluționarea în drept canonic a numirilor) de episcopi. Astfel, au cerut ca mons. Augustin Francisc să primească o demnitate religioasă, urmând a fi înlocuit, cu rang de arhiepiscop, prin ajutorul lui, [Victor] Iacobec. Mons. Pleșca, în același fel, să fie înlocuit (după o primă fază de conducere dublă) la Iași de către preotul Pal de la Galați. La obiecțiunea făcută de tov. președinte [al Departamentului Cultelor] Gh. Nenciu că ar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]