2,573 matches
-
februarie 1915, primind la naștere numele de Nikolaos. A absolvit Facultatea de Teologie din Atena în 1936, după care a fost hirotonit diacon (1940) și preot (1944). A îndeplinit funcțiile de arhidiacon al arhiepiscopului Hrisanthos Filippidis (1939-1941) și secretar al Arhiepiscopiei Atenei și a întregii Elade (1941-1954), ieromonah și stareț al Mănăstirii Petraki și director al Facultății de Teologie Ortodoxă Greacă "Sfânta Cruce" din Boston (1961-1962). La 22 noiembrie 1965 a fost hirotonit ca episcop și numit ca mitropolit de Zihni
Nikodimos Vallindras () [Corola-website/Science/322464_a_323793]
-
și Bucovinei, mitropolitul Nicodim al Patrasului a adus pentru prima dată în România, la Iași, capul Sfântului Apostol Andrei. După acest eveniment, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat cererea mitropolitului Daniel Ciobotea de înscriere în calendarul creștin-ortodox al Arhiepiscopiei Iașilor a Aducerii la Iași a moaștelor Sfântului Apostol Andrei, cu data de pomenire în 13 octombrie. El a murit la Atena, unde a locuit în ultimii trei ani, pe 16 noiembrie 2008 , la vârsta de 93 de ani.
Nikodimos Vallindras () [Corola-website/Science/322464_a_323793]
-
Zainea al Sucevei și Rădăuților; la acest eveniment au participat Vasile Ilie (subprefectul județului Suceava), Viorel Seredenciuc (viceprimarul municipiului Suceava), Emil Ursu (directorul Complexului Muzeal Bucovina), pr. Vasile Irimia (protoiereu al Protoieriei Suceava I), pr. consilier cultural Dragoș Buta de la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, precum și numeroși credincioși. Din punct de vedere structural și decorativ, Biserica Mirăuți se încadrează în perioada de dezvoltare a artei moldovenești sub influența artei muntenești, perioadă deschisă de construirea Bisericii Galata. Elementele caracteristice acestei perioade care se
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
de către pictorul Bumb Constantin din localitatea Cășeiu, prin contribuția credincioșilor din localitate, sub îndrumarea preotului paroh Ciui Gheorghe. La data de 19 septembrie 1993, s-a sfințit acest lăcaș de închinare de către Prea Sfințitul Irineu Pop Bistrițeanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi în prezența unui mare număr de credincioși din localitate și împrejurimi. Începând cu data de 1 februarie 2001, conform Ordinului Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj Nr. 330
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
Bistrițeanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi în prezența unui mare număr de credincioși din localitate și împrejurimi. Începând cu data de 1 februarie 2001, conform Ordinului Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj Nr. 330/2001, filia Mănăstirea s-a desprins de Parohia Mica, devenind parohie de sine stătătoare, având ca preot paroh pe Coroian Marcel-Daniel.
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
este o mănăstire de călugări din Arhiepiscopia Craiovei, așezată în satul Crasna-Ungureni, comuna Crasna, Gorj, județul Gorj, la poalele munților Parângului. Este situat la 30 km est de Târgu-Jiu pe șoseaua care duce la Novaci. În august 2010 avea o obște de 8 călugări. Ansamblul schitului Crasna
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
și s-a raliat restului trupelor împăratului Henric al II-lea. Împăratul era tocmai pe punctul de a-l executa pe Pandulf al IV-lea, însă arhiepiscopul a intervenit la timp pentru a salva viața principelui. Pilgrim a obținut pentru arhiepiscopia sa dreptul de a bate monedă pentru Köln și Andernach. Este înmormântat în Bazilica Sfinții Apostoli din Köln, una din cele 12 bazilici romanice din Köln.
Pilgrim de Köln () [Corola-website/Science/324498_a_325827]
-
(denumită și Frauenwörth) este o mănăstire benedictină de pe insula Frauenchiemsee din Bavaria, care aparține de Arhiepiscopia de München și Freising. Mănăstirea a fost fondată în 782 de către ducele Tassilo al III-lea al Bavariei. În 788 a devenit abație imperială carolingiană. Regele Ludovic Germanul, care a domnit și în Bavaria începând din 826, a numit-o
Mănăstirea Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327443_a_328772]
-
Monseniorul (n. 11 mai 1923, Italia - d. 20 septembrie 2008, Roma, Italia) a fost un teolog romano-catolic din Curia Vaticanului, un prieten apropiat al Papei, exorcist pentru o lungă perioadă de timp la Arhiepiscopia din Roma și prelat al Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor și al Societății pentru propagarea credinței. El a scris mai multe cărți despre mesajele subliminale din muzica rock și metal, posesiunile diabolice și despre extratereștrii. Monseniorul Balducci a apărut de multe
Corrado Balducci () [Corola-website/Science/326907_a_328236]
-
Câmpulung Moldovenesc îi avea în îngrijirea spirituală și pe credincioșii din localitățile apropiate: Dorna Candrenilor, Iacobeni, Moldovița, Poiana Stampei, Pojorâta, Stulpicani și Vatra Dornei. La 1 noiembrie 1786, printr-o dispoziție imperială, parohiile romano-catolice din Bucovina sunt încadrate în jurisdicția Arhiepiscopiei de Lemberg. La 1 aprilie 1796, Sfântul Scaun a aprobat această rearondare a parohiilor din Bucovina, iar la 11 aprilie 1796 aceste parohii au fost scoase din jurisdicția Episcopiei de Bacău. În 1801, Ignatius Kajetan Kicki, arhiepiscop de Lemberg (1797-1812
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. La 1 noiembrie 1786, printr-o dispoziție imperială, parohiile romano-catolice din Bucovina sunt încadrate în jurisdicția Arhiepiscopiei de Lemberg. La 1 aprilie 1796, Sfântul Scaun a aprobat această rearondare a parohiilor din Bucovina, iar la 11 aprilie 1796 aceste parohii au fost scoase din jurisdicția Episcopiei de Bacău. În primii ani de după anexare, s-au stabilit câteva
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
a continuat scăderea. Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: Din lipsă de preot, Parohia Cârlibaba, aparținând de Arhiepiscopia de Alba Iulia, a intrat sub administrarea Parohiei Vatra Dornei. În perioada 5-7 august 2005 au fost organizate o serie de festivități ce au marcat centenarul bisericii "Schimbarea la Față a Domnului" din Vatra Dornei. Începând din 5 august au sosit grupuri
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
au fost pictați în tehnica frescă de către o echipă de pictori condusă de pictorul Corneliu Pașcanu din București. Biserica a fost sfințită la 17 octombrie 1999 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, împreună cu episcopul-vicar Teodosie Petrescu "Snagoveanul" al Arhiepiscopiei Bucureștilor (originar din zona Dornelor) și cu un sobor de preoți și diaconi. Pe peretele vestic al pronaosului s-a pictat următoarea pisanie: ""PISANIE Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu harul Sfîntului Duh ziditu-s-a acest sfînt lăcaș
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
sfințire a acestui sfînt lăcaș a avut loc în ziua de 17 oct. Anul Mîntuirii 1999, în duminica a 21-a după Rusalii, oficiată de Î.P.S. Pimen arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, împreună cu P.S. Episcop Teodosie Snagoveanul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, fiu al acestor meleaguri, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi și de un mare număr de credincioși din zona Dornelor. Primește Doamne jertfa binecredincioșilor Tăi!"". În prezent (anul 2011), la această biserică slujesc preotul paroh Constantin Vârlan
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
osteneala preotului Gavril Cîrstean (paroh de Vatra Dornei) și cu sprijinul credincioșilor dorneni (printre care s-au evidențiat credincioșii Ungureanu, Savin și Rahila Jusca). Lăcașul de cult a fost resfințit la 26 octombrie 1980 de către Adrian Hrițcu "Botoșăneanul", episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. În cuvântul de învățătură rostit cu acel prilej episcopul a afirmat următoarele: "„Am sfințit multe lăcașuri de închinare, însă o asemenea atmosferă ca la Vatra Dornei nu am întâlnit - lume multă adunată, costume naționale alese, oameni chipeși, ceea ce denotă
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
construită integral de către Ștefan cel Mare pe malul stâng al râului Siret. În perioada comunistă, în zona cetății vechi a Romanului a funcționat grădina zoologică a orașului. Din păcate, în prezent locul primei cetăți a orașului Roman, aflat în interiorul proprietății Arhiepiscopiei Romanului, nici nu este cel puțin marcat.
Cetatea Veche a Romanului () [Corola-website/Science/323618_a_324947]
-
s-a calculat un deviz de 42.640 lei, dar acestea nu s-au mai efectuat din lipsă de fonduri. După finalizarea tuturor aceste lucrări, Biserica "Sf. Nicolae" a fost resfințită în 1969 de către PS Irineu Crăciunaș "Suceveanul", episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un sobor de preoți format din Eusebie Șerban, George Antonescu, Valerian Ghenghea, Nicolae Pentelescu ș.a. Autoritățile comuniste au impus cedarea a 2/3 din grădina casei parohiale în folosul amenajării unui parc, apoi și a treimii rămase
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
(n. 19 iulie 1906, Lucăcești, județul Suceava - d. 27 noiembrie 1983, București) a fost un preot, deținut politic, cleric romano-catolic și Ordinarius Substitutus al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București (1959- 27 noiembrie 1983) Monsenior care a condus și Dieceza de Iași cât și Arhidieceza de București îndeplinind în fața autorităților comuniste funcția de conducător al Arhiepiscopiei de București. Monseniorul a condus din această demnitate Episcopia Romano-Catolică de
Francisc Augustin () [Corola-website/Science/323872_a_325201]
-
fost un preot, deținut politic, cleric romano-catolic și Ordinarius Substitutus al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București (1959- 27 noiembrie 1983) Monsenior care a condus și Dieceza de Iași cât și Arhidieceza de București îndeplinind în fața autorităților comuniste funcția de conducător al Arhiepiscopiei de București. Monseniorul a condus din această demnitate Episcopia Romano-Catolică de București până la alegerea arhiepiscopului Ioan Robu și, chiar dacă din punct de vedere canonic, episcopul Petru Pleșca deținea o funcție mai mare, potrivit normelor canonice, preotul Francisc Augustin fiind agreat
Francisc Augustin () [Corola-website/Science/323872_a_325201]
-
un document al Marii Adunări Naționale, care prevedea că toate diecezele catolice care nu aveau un număr de 750.000 de credincioși vor fi desființate iar toți conducătorii acestor dieceze să îndeplinească funcța de pro-vicari. ""Francisc Augustin (...)care a condus Arhiepiscopia Catolică de București după ce episcopul clandestin Joseph Schubert fusese întemnițat,iar apoi ținut cu domiciliul obligatoriu într-o comună rurală, reușind spre finele anilor 60 să plece definitiv din România. Deținut între anii 1951 și 1955, Augustin a preluat, ca
Francisc Augustin () [Corola-website/Science/323872_a_325201]
-
19 martie 1977, Sfântul Scaun a inițiat un proces de amplă analiză și a căutat o soluție viabilă pentru reglementarea jurisdicției canonice pentru Dieceza de Iași, chiar dacă în acel timp autoritățile statale nu o recunoșteau oficial, ea fiind inclusă în cadrul Arhiepiscopiei de București. După multe căutări, discuții cu preoții și cu responsabilii din cadrul Departamentului Cultelor, organismul responsabil cu raporturile statului cu cultele din România, s-a convenit să se găsească o formulă canonică pentru o numire a unui administrator apostolic, cu
Francisc Augustin () [Corola-website/Science/323872_a_325201]
-
ad nutum Sanctae Sedis ("ordinariu la dispoziția Sfântului Scaun"), legat direct de Sfântul Scaun în ceea ce privește administrarea canonică și jurisdicția bisericească. În același timp, se impunea obligația de a respecta formalitățile civile care admiteau pentru Iași titlul de provicar general al Arhiepiscopiei de București. Bucureștiul nu avea la acea dată un episcop, ci un Monsenior cu titulatura de vicar general, care obișnuia să se intituleze și să fie recunoscut drept conducătorul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București." Până la arestarea sa și învinuirea în cadrul unui
Francisc Augustin () [Corola-website/Science/323872_a_325201]
-
civile care admiteau pentru Iași titlul de provicar general al Arhiepiscopiei de București. Bucureștiul nu avea la acea dată un episcop, ci un Monsenior cu titulatura de vicar general, care obișnuia să se intituleze și să fie recunoscut drept conducătorul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București." Până la arestarea sa și învinuirea în cadrul unui proces penal, autoritățile comuniste au format o rețea informativă în care era amintit și numele preotului Francisc Augustin. Această rețea urmărea decapitarea Bisericii catolice din România, precum și arestarea unui număr
Francisc Augustin () [Corola-website/Science/323872_a_325201]
-
a amplasat o pisanie pe care s-au înscris următoarele: Pereții exteriori au fost căptușiți ulterior cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Inițiativa înființării unui schit la Buciumeni i-a aparținut în 1993 preotului Gheorghe Brădățeanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Prin hotărârea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, s-a înființat la 18 mai 1994 un schit de maici la Buciumeni. La 1 septembrie 1998, Arhiepiscopia a ridicat Schitul Buciumeni la rang de mănăstire, aceasta având în prezent o
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
s-au înscris următoarele: Pereții exteriori au fost căptușiți ulterior cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Inițiativa înființării unui schit la Buciumeni i-a aparținut în 1993 preotului Gheorghe Brădățeanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Prin hotărârea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, s-a înființat la 18 mai 1994 un schit de maici la Buciumeni. La 1 septembrie 1998, Arhiepiscopia a ridicat Schitul Buciumeni la rang de mănăstire, aceasta având în prezent o obște formată din 20 de călugărițe
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]