2,386 matches
-
enunță faptul că modul în care trecutul este gestionat în conștiința istorică a unei comunități sociale este condiționat de o serie de cadre societale (cum ar fi regimul și organizarea politică, gradul de dezvoltare și centralizare a statului, nivelul de articulare instituțională a sistemului de învățământ public de masă, ideologia prevalentă în conștiința publică etc.). Memoria colectivă este supusă efectelor sculptative ale acestor cadre societale, conținutul său luând forma pe care o permite natura acestora. Premisa teoretică a abordării noastre, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de școli publice primare și gimnaziale s-a produs cu o întârziere de o jumătate de secol. Dacă în Transilvania, inclusă în sfera geopolitică a Europei Centrale, instituirea statală a învățământului public a debutat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Europe nord-vestică. Până în momentul revoluționar de la 1848, atât în Transilvania, sub impulsul reformativ inițiat de Curtea vieneză, cât și în principatele danubiene, s-au pus bazele unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și acceptarea status quo-ului social prin intermediul unei "pedagogii a obedienței" centrate pe ideea de patriotism civic, în care fiecare trebuia să își accepte cu recunoștință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politicum, i.e., un instrument politic pus în slujba statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea patria, definită în termeni teritoriali-politici, și nu etnici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalism etnic herderian-fichtean-humboldtian" este justificată, dincolo de motivele pragmatice deja expuse, și de dorința de a evita construcții lingvistice rebarbative. Simplitate estetică aceasta este esența idealului de parcimonie expresivă pe care îl profesăm și în cazul de față. În paralel cu articularea progresivă a infrastructurii instituționale prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este încurajată publicarea de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității române, trecând prin epoca Slavismului și mai apoi a Grecismului, sfârșind, în cele din urmă, în Epoca Românismului (deschisă de revoluția de eliberare națională din 1821). Putem conclude că odată cu articularea statului național, întregul trecut românesc a fost turnat în matrițe naționaliste, în timp ce identitatea națională, anterior definită aproape în întregime de originea romană, a fost pe deplin românizată. Fără să renunțe la romanitatea originară (vezi secțiunea în care se discută chestiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
5), iar I. Floru (1923) a identificat un "instinct național" ca forța propulsantă a istoriei românilor, D.D. Patrașcanu (1937) izolează un "instinct al neatârnării" ca principiul motor al istoriei naționale. După cum am arătat în secțiunile anterioare în care am urmărit articularea și evoluția ideii de independență în memoria națională românească, aceasta este intim sudată de întemeierea statalității. Basarab, devenit ulterior demontării mitului lui Negru Vodă, dintr-un succesor al acestuia în Basarab I Întemeietorul și izvor dinastic, este învestit ca figură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei românești (1848-1947), ideea națională a suferit o serie de torsiuni concepționale, toate în sensul unic al radicalizării progresive a naționalismului românesc. Astfel, de la concepția primă a unui patriotism civic și a unui naționalism inclusiv, s-a trecut gradual către articularea din ce în ce mai strânsă a unui naționalism etnic exclusivist, fundamentat pe sânge și sol (Blut und Boden), cu puternice accente xenofobice. Expresia supremă a acestui "fanaticism naționalistic" îl reprezintă, desigur, antisemitismul devenit ideologie oficială a "Statului Național-Legionar" (1940-1941). Cariera seculară a ideii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic cărturarii Școlii Ardelene nu mai era suficientă. Simpla afirmare a continuității populaționale în epoca post-aureliană nu mai putea satisface imaginarul politic al românilor, din ce în ce mai revendicativ în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este detectabilă configurarea tezei continuității statale a românilor. Motivat de același desideratum politic, N. Iorga a elaborat teza "Romaniilor populare", iar Programul... din 1975 a decretat existența paradoxalului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată simbolic pentru a fi pusă în circulație în forumul public. Simbolul oficializării noii ortodoxii discursive a anticomunismului este exprimat de comandarea și asumarea publică, de către Președinția României, a Raportului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând o viață mai bună. Paradoxul memoriei colective românești cu privire la trecutul comunist este că, în timp ce elitele politice democratice și intelectualitatea liberală se zbat în arena publică pentru a criminaliza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești. Intensificat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, procesul de fuzionare a concepțiilor particulare provincial asupra trecuturilor românești într-o unică viziune națională asupra trecutului românesc este complet finalizat până la facerea României Mari în 1918; iii) săvârșirea României
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența la comuniunea de valori democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
l-a îngrijit de atâtea ori... propoziții - Mă gândii să-i zic - că mai bine nu i-aș zice - să pună legume în loc de nimic. fraze - Eu sper - și ți-o spun asta ca să mă ții minte - că m-ai înțeles! „Articularea” celor două enunțuri implicate în relația de incidență se realizează prin două modalități: 1. prin pauză: „Era o voce depărtată, obosită și, i se părea, amară.” 2. prin elemente de relație: „Aci vrând - nevrând trebuie să mă urmezi și aceasta
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
asociază flexiunii(orientată de acord) în fixarea identității sintactice a subordonatului cu dublu regent simultan. Acesta urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent”: Mihaela s-a întors obosită acasă. Însușirea(acțiunea) exprimată este simultană cu acțiunea verbului. Articularea are rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a subordonatului cu dublu regent simultan. Substantivul nu primește articol hotărât nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: După doi ani s-a întors doctor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a văzut și s-a bucurat. Pe acela, fericitul etc. Atributul predicativ (adjectivul adverbial) se raportează la subiectul sau obiectul propoziției fără condiția articulării: El (acela) a privit fericit. Pe el (acela) l-am văzut fericit. Aceeași diferență morfologică se marchează și când, prin inversarea topicii (în poezie), adjectivul adverbial stă înaintea predicatului: Eu, desculță și flămândă limba mi-o iubesc și mi-o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o perioadă limitată, până la un an, pentru acomodare la noua situație. Scăderea de auz este apreciată ca reprezentând circa 40% din capacitatea globală adaptativă, astfel: ┌────────────┬─────────────────────┬────────────┬───────────┬────────────────┐ │ Pierderea Nu se încadrează B. Tulburările de vorbire Cuprind tulburările de limbaj vorbit, tulburările de articulare și tulburările de pronunție. Gradul de incapacitate generat de tulburarea de vorbire se adaugă celui determinat de deficiența de auz. În situația persoanelor afectate de surdomutitate, însumarea deficienței grave de auz cu deficiență gravă de vorbire ar determina o evaluare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
articulare. Explorări suplimentare: - ecografie articulară; - R.M.N.; - tomografie computerizată. Distrofia simpatică reflexă (DSR) Explorări obligatorii: - VSH; - examen radiologic; - testări articulare. BAREM DE INVESTIGAȚII PENTRU EVALUAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ ÎN AFECȚIUNILE LOCOMOTORII SECHELELE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR (postfracturi, luxații, distrugeri părți moi) Redori articulare Explorări obligatorii: - radiografia articulației afectate (față + profil) - la pensionare și în caz de agravare; - testări articulare - la fiecare revizuire. Explorări suplimentare - utile, dar nu obligatorii (costisitoare sau greu accesibile): - ecografie articulară. Anchiloze Explorări obligatorii: - radiografia articulației afectate (față + profil) - la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
ale coatelor sau umerilor; - pseudartroze (gambă, coapsă, antebraț, braț - neoperabile). 2. Hemofilia A și B, boală congenitală care apare la sexul masculin prin deficit de factor VIII (Hemofilia A) și factor IX (Hemofilia B), în formele cu modificări ale mecanicii articulare sau în formele cu anchiloze în poziții vicioase și amiotrofii care împiedică mobilizarea (locomoția) sau/și autoservirea. 3. Colagenoze: a) poliartrită reumatoidă (PR); ... b) sclerodermia: cu tulburări cutanate specifice, care reduc gestualitatea datorită sclerodactiliei; ... c) dermatomiozita; ... d) lupusul eritematos sistemic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261646_a_262975]
-
Diagnosticul clinic ... Criteriile de diagnostic clinic ale sindromului Prader-Willi au fost stabilite în 1993 (Holm și colab., 1993) și s-au dovedit a fi corecte (Gunay-Aygun și colab. 2001). Tabelul 3. Criteriile de diagnostic ale lui Holm (1993) Dificultăți în articularea cuvintelor. 11. Ciupire compulsivă a pielii. Semne adiționale a) Prag crescut la durere; b) Reflex de vomă diminuat; c) Scolioză sau cifoză; d) Adrenarhă precoce; Criteriile majore sunt notate cu un punct, iar cele minore cu jumătate de punct. b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261646_a_262975]
-
ale coatelor sau umerilor; - pseudartroze (gambă, coapsă, antebraț, braț - neoperabile). 2. Hemofilia A și B, boală congenitală care apare la sexul masculin prin deficit de factor VIII (Hemofilia A) și factor IX (Hemofilia B), în formele cu modificări ale mecanicii articulare sau în formele cu anchiloze în poziții vicioase și amiotrofii care împiedică mobilizarea (locomoția) sau/și autoservirea. 3. Colagenoze: a) poliartrită reumatoidă (PR); ... b) sclerodermia: cu tulburări cutanate specifice, care reduc gestualitatea datorită sclerodactiliei; ... c) dermatomiozita; ... d) lupusul eritematos sistemic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261645_a_262974]
-
Diagnosticul clinic ... Criteriile de diagnostic clinic ale sindromului Prader-Willi au fost stabilite în 1993 (Holm și colab., 1993) și s-au dovedit a fi corecte (Gunay-Aygun și colab. 2001). Tabelul 3. Criteriile de diagnostic ale lui Holm (1993) Dificultăți în articularea cuvintelor. 11. Ciupire compulsivă a pielii. Semne adiționale a) Prag crescut la durere; b) Reflex de vomă diminuat; c) Scolioză sau cifoză; d) Adrenarhă precoce; Criteriile majore sunt notate cu un punct, iar cele minore cu jumătate de punct. b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261645_a_262974]
-
când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în vedere și: - specificul profesiei (profesioniști ai vocii), - efectul terapiei, - eventualele recidive (nodului corzi vocale, polipi - recidive tumorale benigne sau malignă). NB Funcțiile mentale ale limbajului, de articulare, tulburările de limbaj vorbit - mutitatea, limbaj slab cu toate încercările de reeducare (labiolectura) sunt prevăzute la capitolele respective. ┌─────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂȚI - LIMITĂRI*) │ PARTICIPARE - NECESITĂȚI*) │ ├─────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────��───────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională Asigurarea unui loc de muncă cu *) În principiu, afectarea vocii pentru anumite profesii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
pumnului , coatelor sau umerilor; - pseudartroze (gambă, coapsă, antebraț, braț - neoperabile) 2. Hemofilia A și B, boală congenitală care apare la sexul masculin prin deficit de factor VIII (Hemofilia A ) și factor IX (Hemofilia B), în formele cu modficări ale mecanicii articulare sau în formele cu anchiloze în poziții vicioase și amiotrofii care impiedică mobilizarea (locomoția) sau/și autoservirea. 3. Colagenoze: a. poliartrită reumatoidă (PR): boală imunoinflamatorie cronică progresivă care afectează, cu predilecție, articulațiile mici ale membreleor, simetric și distructiv; b. sclerodermia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
când este vorba de afonie. În stabilirea gradului de handicap se vor avea în vedere și: - specificul profesiei (profesioniști ai vocii), - efectul terapiei, - eventualele recidive (nodului corzi vocale, polipi - recidive tumorale benigne sau malignă). NB Funcțiile mentale ale limbajului, de articulare, tulburările de limbaj vorbit - mutitatea, limbaj slab cu toate încercările de reeducare (labiolectura) sunt prevăzute la capitolele respective. ┌─────────┬─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │ │ ACTIVITĂȚI - LIMITĂRI*) │ PARTICIPARE - NECESITĂȚI*) │ ├─────────┼─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │HANDICAP │Orice activitate profesională Asigurarea unui loc de muncă cu *) În principiu, afectarea vocii pentru anumite profesii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]