52,493 matches
-
baierele lungi, de pus la gît", Muzeul Național de Artă și-a abandonat sine die funcția sa esențială, aceea de MUZEU, adică de instituție publică sau, în condițiile noastre, de stat, care păstrează, conservă, cercetează și valorifică specific un patrimoniu artistic complex, valori excepționale din cultura universală și națională, pentru a deveni o simplă galerie pentru expoziții curente. Poate că în spatele ușilor închise depozitarea și conservarea se fac la cel mai înalt nivel al muzeografiei contemporane, poate că tot acolo cercetătorii
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
de artă medievală românească, vol. I, întocmit de Liana Tugearu, ambele mai mult decît onorabile ca realizări științifice și indispensabile ca instrumente de lucru. Dar și acestea au apărut aproape conspirativ, n-au avut nici un fel de promovare în mediile artistice și n-au intrat în alt circuit de difuzare în afara celui autist al muzeului însuși. în timp ce marele eveniment al Muzeului Național de Artă a fost un opulent spectacol al unei cunoscute case de modă care avea pînă atunci totul, de la
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
unui compresor ruginit: Tescani. Cartea care a rezultat este o operă colectivă fantezistă, dar nu mai fantezistă decât "experimentele" făcute de avangardiști înainte de război. Ea te duce cu gândul mai curând la un joc de societate decât la o aventură artistică. Procedeele de epatare a eventualului burghez sunt ieftine, miza spirituală rămâne aproape mereu minoră, iar obsesiile sexuale care răzbat din texte par ale unor studenți eternizați în condiția de studenți. Dacă o femeie de serviciu de la Facultatea de Litere ar
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
ori se întîlneau, cu Laudetur, Monseniore. Dar nu pur și simplu apartenența la această familie spirituală o intuiam în eseurile lui, noi, tinerii, care-l citeam pe atunci, ci tensiunea dintre spiritul religios ori chiar mistic și acela filosofic și artistic. Generația mea a pariat, pînă la un punct, pe estetic împotriva filosoficului (sperietoarea marxistă pîndea) și pe rațional contra religiosului (aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde, preferam să
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
solicitantă sub raportul exigențelor culturii stilistice. Iar rezultatele nu au întârziat a se ivi. Dintre laureații distincțiilor de vârf, marea majoritate a acestora sunt deja plasați în circuitul vieții muzicale internaționale sau studiază, în continuare, în prestigioase instituții de învățământ artistic în Europa și pe continentul nord-american; mă refer la basul Sorin Coliban ce poate fi întâlnit pe afișele operelor din San Francisco și Paris, la Cvartetul de coarde "Contempo" ce studiază la Londra sub îndrumarea membrilor celebrului cvartet "Amadeus", la
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
totul special, anume tânărul Ilian Gârneț, de nici 17 ani, elev al Liceului de Muzică din Chișinău. Cu câteva săptămâni în urmă, Fundația Culturală Română i-a conferit, de asemenea, Premiul pentru "Afirmare de Excepție", pentru cel mai notabil debut artistic al anului 1999, în spațiul cultural-artistic basarabean. Mulți dintre tinerii a căror evoluție am evocat-o în rândurile anterioare se află deja antrenați în dinamica valorilor circuitului artistic vest-european. Să nu ne pară rău. Să nu considerăm că îi vom
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
de asemenea, Premiul pentru "Afirmare de Excepție", pentru cel mai notabil debut artistic al anului 1999, în spațiul cultural-artistic basarabean. Mulți dintre tinerii a căror evoluție am evocat-o în rândurile anterioare se află deja antrenați în dinamica valorilor circuitului artistic vest-european. Să nu ne pară rău. Să nu considerăm că îi vom pierde. Vor fi câștigați atât pentru ei cât și pentru noi. Pe un nivel mai înalt al evoluției profesionale, întremați de spiritul competiției dure ce reglează circuitele cele
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
care oferă o materie extraordinară în amestecul lor de cruzime și picanterie. E drept că nici cu anii '40 nu ne e rușine. În '44, în "organul" România liberă, Jean Georgescu e numit "un fost actoraș de la periferia vieții noastre artistice(...) ale cărui sentimente de admirație pentru regimul din Germania și le-a manifestat (sic) zgomotos prin localurile capitalei!" Articolașul "dat anonim", inaugurează, fără să o știe, lungul drum al turnătoriei și al mediocrației în cinematografia românească. În publicistica de gen
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
Cînd memoria fostului secretar general și a familiei sale va intra în dizgrație, Erupția va fi pus sub obroc de cenzura ceaușistă, dirijată cu gelozie de la cabinetul II împotriva tuturor celorlalte femeie pendinte de nomenclatură și cu veleități ori vocații artistice"... Printre rînduri se insinuează, ca un curent rece, ideea că, inevitabil, istoria se repetă; constați cum, halucinant, arhivele par să atace, uneori, direct, actualitatea. Dar, despre actualitatea Istoriei, în numărul viitor.
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
susține - aș spune, chiar, se împlinește - cu participarea tinerilor muzicieni. Absolvenți de ultime promoții ai conservatoarelor, studenți și chiar elevi ai liceelor de muzică, aceștia pot fi întâlniți pe afișele instituțiilor noastre de concert. Unele apariții dispun de autentică consistență artistică. În alte situații, lipsa de experiență este compensată de o cuceritoare prospețime a adresării. Criteriile de selecție? Sunt variate. Evident, competițiile naționale și cele internaționale oferă oportunități celor care își asumă riscul de a lupta. Cîștigă cei care realizează mai
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
cea mare a vieții de concert. Este drept, nu este unica. Dar este cea mai importantă. Astfel - mă voi referi doar la cazurile cunoscute publicului bucureștean - au apărut pe firmamentul vieții de concert, în acest ultim deceniu al secolului, personalități artistice pe cât de captivante pe atât de diferite cum sunt pianiștii Nelson Goerner, laureat al concursului de la Geneva, Mihaela Ursuleasa, laureată a concursului "Clara Haskil", tot din Elveția, mezzosoprana Elina Garanca, recent laureată a concursului de la Helsinki; am menționat doar distincțiile
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
de învățământ. Competiția a căzut în derizoriu minată fiind de dezinteresul funcționăresc al angajaților Ministerului Culturii, de nepriceperea acestora în a pregăti, în a organiza asemenea manifestări. Atât "Artexim" în calitate de agenție ministerială organizatoare, cât și domnul Lawrence Foster, în calitate de director artistic, s-au aflat la prima încercare. Ministerul Culturii, însă, nu! "Perseverare diabolicum", grăiește un vechi dicton. Căci șeful suprem al administrației culturale a fost avizat asupra faptului că o competiție de atare anvergură nu putea fi lansată doar cu nouă
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
cu Premiul I al concursului, ar fi păstrat aceeași poziționare de vârf inclusiv în competițiile internaționale importante la ora actuală pe mapamond; cele desfășurate în condiții - să le numim - de normalitate. Or, tocmai conjunctura puțin normală (era acuzată de directorul artistic al competiției atunci când domnia-sa explica slaba participare a concurenților; dată fiind - după părerea domniei-sale - pretinsa situație de risc sporit pe care o prezintă România, situație de marginalizare a acesteia în plan internațional. Nu se cunoștea, oare, că mai la
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
aprecierea lui Dumitru Stăniloae, "poetul nostru religios prin excelență", așa cum este Rainer Maria Rilke în poezia germană sau Paul Claudel în cea franceză. Poezia românească, de la Grigore Alexandrescu la Lucian Blaga este examinată de Nichifor Crainic din perspectivă teologică și artistică, reflex al personalității sale creatoare în care se îngemănau teologul și poetul. Preponderentă este perspectiva teologică și acolo unde autorul descoperă în stihuri adevărul dogmei, aprecierea este de-a dreptul patetică și entuziastă. Fără să aducă interpretări originale, Nichifor Crainic
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
din generațiile mai vechi, Ion Musceleanu, Ion Popescu-Negreni, Ion Irimescu, cît și artiști în plină putere de creație, precum Ion Pacea, Virgil Almășanu, Ion Sălișteanu, Vasile Grigore etc. Cel de-al treilea segment reprezintă, într-un anumit fel, o atitudine artistică alternativă, dar alternativă nu atît prin tehnici și materiale, deși, în anumite cazuri, și în felul acesta, cît prin poziția morală, prin iconografie și prin aspirațiile estetice și doctrinare, ultimele mai degrabă implicite. Această categorie era reprezentată de gruparea din jurul
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
dar unul difuz și cu puține șanse de coagulare din pricina suspiciunii și a ostilității oficiale, acela care privea expresiile și atitudinile neconvenționale în accepțiunea strictă a cuvîntului. Exprimat mai curînd individual decît ca o tendință largă și explicită, acest comportament artistic îi avea ca protagoniști de frunte pe Geta Brătescu, Ion Bitzan, Ion Grigorescu etc., în timp ce unii dintre pionierii săi, Paul Neagu, de pildă, sau Ștefan Bertalan, erau plecați deja de mai mulți ani din țară. O astfel de imagine, fie
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
un anume conservatorism doctrinar cu o reală deschidere către experimentul tehnic, materialele neconvenționale și către diversitatea limbajelor. Cea de-a doua mare tendință coagulată în acești ani, este cea experimentală propriu-zisă, aceea a formelor alternative de gîndire și de exprimare artistică. Palid și aleatoriu înainte de '90, acest segment a devenit tot mai coerent în anii din urmă, atît datorită noilor posibilități de informare de care artiștii au beneficiat fără restricții, cît și datorită sprijinului financiar și logistic pe care Centrul Soros
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
pentru Artă Contemporană, înființa în 1993, l-a acordat acestei tendințe. Artiști din București și din țară, în majoritatea lor tineri, au reușit, grație unei politici culturale bine articulate a C.S.A.C. și în consecința unei mari așteptări a mediului artistic însuși, să participe la nenumărate manifestări internaționale și să organizeze și în România - la București, Cluj, Timișoara, Arad, Oradea, Iași etc.- festivaluri de performance, expoziții de artă video, de instalații, intervenții în spațiul natural și urban. În rest, lucrurile au
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
repede că metamorfozele răului sînt inepuizabile. Problema definirii identității face obiectul unei alte secțiuni și este studiată diacronic în cazul pavilioanelor României la expozițiile universale de la Paris (1867, 1889, 1900 și 1937), evoluția însemnînd abandonarea treptată a reproducerii unei tradiții artistice specifice și trecerea la o inteligentă interpretare a acesteia. Mai stingher în structura lucrării se dovedește a fi studiul, de altfel propunînd interesante nuanțări, despre tipul clasic în arhitectură. "Iluminarea teoretică a chestiunii", de care vorbește coordonatorul volumului pentru a
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
Dacă am adopta limbajul celor care prezintă filme în ziare, am putea spune, despre romanul Barbarius al lui Constantin Țoiu, că este un "roman de artă". în cele 280 de pagini ale sale, nu există aproape nimic prozaic. Autorul povestește artistic fiecare episod, astfel încât până și stoarcerea unei lămâi deasupra unor felii de somon afumat se transformă într-un ceremonial. Constantin Țoiu nu se află la prima carte de acest fel. Romanele sale Galeria cu viță sălbatică, 1976, însoțitorul, 1981, Obligado
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
despre romanul său s-ar putea spune că este un vis liber al senzualității. În mod surprinzător, în episoadele desprinse parcă din Boccaccio, sexualitatea este la fel de elegant reprezentată ca în cele de o desăvârșită decență. își spune cuvântul aici simțul artistic al prozatorului, care nu lasă nimic netransfigurat. O adevărată capodoperă a genului este, de exemplu, istoria dezvirginării tânărului Cezar Zdrăfculescu de către o angajată a bordelului Femina, Elisaveta. încântată de anatomia clientului ei, Elisaveta își face datoria cu pasiune și le
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
vâslaș la galere, în presă. Astăzi, dacă ne punem întrebarea în ce măsură lumea personajelor caragialești - sau eminesciene - reprezintă un defect de optică a privitorului sau doar un unghi de privire, încă n-am avea curajul să opinăm că, prin purul efect artistic, acea lume era, totuși, mai frumoasă decât în realitate. Ceea ce nu înseamnă că ne-am pronunța pentru o definiție a istoriei ca lanț de crime, ticăloșii, compromisuri, iar a umanității sub dictatul biblic al văii plângerii, ca expresie a unei
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
celor două tendințe se dovedește o preocupare importantă pentru observatorul care se ia în serios. Mi-am dat mai bine seama de actualitatea acestui tip de discurs atunci când, îndată după cartea lui Funeriu, am început să citesc Budapesta literară și artistică, "caiet european" apărut la Editura Univers în 1998. M-am oprit mai îndelung la textul intitulat Flux și convulsie al lui Konrad György, în care cunoscutul disident maghiar meditează la ceea ce ar trebui să spună despre politica central-europeană a Ungariei
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
materiale bune și tot ceea ce, prin funcțiile lui temeinic verificate în timp, imaginarul mai putea furniza. Dar de la acel punct încolo, lucrurile s-au schimbat fundamental. Între Uniune și membrii ei, pe de o parte, și între Uniune și acțiunea artistică reală, pe de altă parte, au început să apară diferențieri profunde și grave conflicte de interes. Resimțind tot mai dur impactul cu o economie informă și într-un declin galopant, dispărînd subit cumpărătorii tradiționali, în primul rînd instituțiile de stat
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
de vedere al relațiilor publice și ca prezență mondenă U.A.P.s-a arătat atît de generoasă, de lipsită de inhibiții, de comunicativă și de echidistantă, din punct de vedere al relației cu creația propriu-zisă, cu practicile și cu tendințele artistice contemporane faptele au arătat o schimbare fundamentală de atitudine. Instituția premiului pentru creație, de pildă, unul dintre barometrele cele mai sensibile ale raportului dintre creator și instituție, a ignorat ani de-a rîndul, dar, de fapt, ignoră și acum, ceea ce
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]