2,634 matches
-
semănătoare, ziua-n amiaza mare, de frică și teroare. Ieșite de sub marginea societății, aceste bande gălăgioase dotate cu pistoale și repede puse pe jaf și omor, l-au luat în obiectiv și pe ofițerul Gheorghiță Savel încercând repetat să-l asasineze așa cum a fost asasinat în Iași medicinistul Iacovlov. Precizăm că acest student, fruntaș la Medicina din Iași era șef la Organizația de tineret a Partidului Țărănist și care venind de la o ședință din str. Păcurari a fost urmărit, fugărit și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mare, de frică și teroare. Ieșite de sub marginea societății, aceste bande gălăgioase dotate cu pistoale și repede puse pe jaf și omor, l-au luat în obiectiv și pe ofițerul Gheorghiță Savel încercând repetat să-l asasineze așa cum a fost asasinat în Iași medicinistul Iacovlov. Precizăm că acest student, fruntaș la Medicina din Iași era șef la Organizația de tineret a Partidului Țărănist și care venind de la o ședință din str. Păcurari a fost urmărit, fugărit și, refugiindu-se în pasajul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
România, regele refuzându-i în scris Ordinul Mihai Viteazu pe care trebuia să-l primească, fapt care l-a uluit și nu-l mai poate uita, și-a schimbat mereu unitățile militare, în cele din urmă scăpând de a fi asasinat, a fost scos din armată. În această situație vine la Iași, dă examen la Drept și rămâne student foarte atent la desfășurarea evenimentelor din țară. Și-a stabilit un fel de a trece mai modest, oarecum estompat, neguraliv, în așa
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
etc. Statistici care îngrozesc istoria Desigur executanții nu se pot abstrage crimelor, dar la centrul acțiunii trebuiesc numiți decizionarii și aceștia, în mare parte, erau alogeni (în general evrei, ș.a.), cum în Basarabia, când la retragerea din 1940, au fost asasinați prin surprindere 42.000 de ostași români, cifră rezultată din cercetările și înscrisurile în acte; de asemenea, se știe că după 23 august 1944, 95% din comuniști erau tot străini. Iar în p.c.r., poliție, securitate, servicii de supraveghere
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ceea ce acoperă teoretic procesele fabricate prin care au căzut victime și comuniști: la noi Lucrețiu Pătrășcanu, Foriș, ș.a., iar în U.R.S.S, de exemplu, numai în 1937- 1938, din 198 membri supleanți ai CC ales, 98 = 70 % au fost asasinați; din 1967 delegați la Congresul partidului, în 1934, au fost uciși 1108, deci 2/3. Tiranul susținut cu vârf și îndesat de viperioasa consoartă, a făcut din partid un mit: oricine poate greși, greșeala se plătește. Partidul niciodată nu greșește
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Syria. Poate spera că Maștera avea să se îndure de el. Numai că scrisoarea a ajuns după moartea lui. Avea douăzeci și trei de ani. La funeraliile lui, poporul de la Roma și toți soldații din legiuni au strigat că fusese asasinat, că Maștera înlăturase primele două obstacole din drumul spre domnie al fiului ei Tiberius. Spuneau adevărul: trei luni mai târziu, Augustus l-a adoptat pe Tiberius, deschizându-i larg porțile imperiului. Gajus nu făcu nici un comentariu. Întrebă doar: — Și mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lege le-a interzis oamenilor să însoțească un condamnat în exil. Mergând acum prin Roma, după o lungă și tăcută absență, bărbatul acela, de nerecunoscut la prima vedere, le aducea aminte oamenilor în chip primejdios de felul în care fusese asasinat tatăl său. — Am vorbit cu el, le spuse Drusus puținilor prieteni care le rămăseseră. Mi-a povestit cum a murit tatăl său. Pe neașteptate a debarcat pe insulă un ofițer, unul dintre cei care săvârșesc ticăloșii, cu oamenii lui. Gracchus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Articolul de fond, semnat de același Nichita Stănescu („Urmuz în toate culorile lacrimei”), amestecă, într-un lirism confuz, poncife comunizante cu citate foarte aproximative din Bacovia: „Urmuz a fost o culme a inteligenței ironice românești, tocmai de aceea a fost asasinat cu propria sa mînă de către mizera lui epocă, sau cum ar spune contemporanul său Bacovia, «Sînt mai mulți morți în oraș, iubito/ Tocmai de aceea am venit să-ți spun»” (corect „Sînt cîțiva morți în oraș, iubito/ Chiar pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
neuron, dar acela tot timpul stă țonțoroi, gata de a lua măsuri în acest gingaș domeniu, pentru viitorul unei națiuni, cum este Educația. După ce a stabilit, la indicațiile superioare, că nu mai este pe viitor cazul, ca elevii să fie asasinați cu tot felul de chestii cum ar fi, calcule integrale și diferențiale, legile fizicii, chimie organică și anorganică, să învețe despre Eminescu sau alți poeți, ci este bine ca să învețe perfect, îndoirea și dezdoirea tablei, sau mai pe scurt spus
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pricepea. Și simplul fapt că el, Christian, nici măcar nu-i ceruse părerea cu privire la data plecării o făcea să simtă o mînie rece. El Începu să se Înfurie. - Doar am prevăzut că plecăm Împreună la Plymouth! - Și că Gildas va fi asasinat, și asta am prevăzut? Văzînd cum chipul lui Christian se schimonosește, Marie se simți Înciudată de lovitura asta sub centură, pe care nici măcar o mînie puternică n-o putea scuza. El nu-i dădu timp să-și găsească vorbele potrivite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spre ei. Pricepu că nu mai avea timp să-l contrazică. Își apropie gura de urechea lui Loïc. - Îl voi regăsi pe Nico, dragostea mea, Îți făgăduiesc. Îi atinse ușor obrazul Într-o sărutare rapidă și Îi aruncă o privire asasină lui Stéphane, care-l trăgea pe Loïc spre ieșire. - Dacă ai fi avut atîta bărbăție Încît să conduci ancheta la moartea lui Gildas, n-am fi ajuns aici! Și ieși la rîndul ei, chinuită de Îndoiala pe care Loïc i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Întrebă direct unde era Mésadrolul destinat lui Arthus de Kersaint. Ea se mulțumi să-i Întoarcă spatele și să-și reia treaba. - Mamă, comandantul Fersen nu-și face decît datoria. Yves Pérec a fost drogat cu Mésadrol Înainte de a fi asasinat. - Iar fiica dumneavoastră a fost pe punctul să aibă aceeași soartă nu mai departe decît ieri, nu vă pasă? i-o trînti Lucas. - I-am spus să plece, murmură Jeanne. Mésadrolul este În dulăpiorul de farmacie, spuse ea laconic Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
zîmbet Mariei, pe drumul Jefuitorilor de corăbii. Se Întoarse spre Stéphane care se uita la ei stupefiat. - Ei, care e vestea, Morineau? Bună sau rea? - Bună. Jandarmul Îi Întinse un mic dosar. - Legistul e categoric, Loïc Kermeur n-a fost asasinat: s-a sinucis. Abia cînd o văzu pe tînăra polițistă devenind lividă pricepu ce gafă făcuse. - Îmi pare rău, Marie, Îngăimă el făcîndu-se iar roșu la față, credeam doar că o să-ți facă plăcere... Roșeața din obraji i se accentuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
da, insula asta care mi-a luat totul Îmi dădea totuși ceva Înapoi... CÎnd am ieșit din Închisoare, nu puteam merge să trăiesc nicăieri În altă parte decît la Lands’en. - Ca să te poți În sfîrșit răzbuna. Dumneata l-ai asasinat pe fratele meu Gildas, apoi... - Nu, Marie. M-am mulțumit să-i trimit o copie a articolului despre necunoscuta din Molène... Iar asta a aprins pulberea... El a fost ucis, apoi Yves, apoi... - Responsabil, dar nu vinovat? ironiză ea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
că voiam ca ei să plătească pentru moartea celor trei prieteni ai mei, pentru ca viața lor să fie la fel de distrusă cum a fost a mea! Dar, de fiecare dată cînd am luat contact cu unul din ei, ea l-a asasinat! - Ea? Cine, ea? - Gwenaëlle Le Bihan. Ea și cu mine știm că lingourile sînt pe insulă. Ea e cea care s-a debarasat de ceilalți jefuitori. Iar acum, făcîndu-mă pe mine responsabil de crime, se debarasează de mine. O Înfrunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
putea căpăta poate niște răspunsuri dacă juca după cum voia el să conducă jocul: cum de avea Ryan certitudinea că de naufragiu erau răspunzători copiii? Nu fuseseră decît aceia patru? Cum ajunsese el la concluzia că Gwen și eventual familia ei asasinaseră... Un strigăt scos de Ryan Îi Întrerupse șirul gîndurilor, țîșni dintr-odată afară, Înnebunit. - Gwen a pus explozibil În barcă, totul o să sară În aer! Sări! - Ce? - Sări, Îți spun! Văzînd că Marie nu-și dădea seama de iminența pericolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
violență necontrolată. - Știai că o va ucide! Știai că PM a detestat-o dintotdeauna! Știați cu toții și n-ați făcut nimic! A amenințat-o cu moartea, a lovit-o În fața oamenilor voștri, iar voi l-ați lăsat În pace! A asasinat-o din cauza voastră! Lucas se interpuse nu fără trudă și se văzu nevoit să strige pentru a se face auzit. - Gwen a fost supravegheată de patru oameni! Ea e cea care și-a semnat singură sfîrșitul! Le-a trimis jandarmilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
asupra marelui mozaic aflat În spatele celui ucis. Ridică torța, plin de curiozitate. Lumina alunecă peste un pumn de pietre de mozaic multicolore, căzute sub schelă. Pe perete se zăreau urme din aceeași tencuială din care fusese făcută masca. — A fost asasinat cu materia operei sale, murmură. Se dădu câțiva pași Îndărăt, pentru a surprinde mai bine ansamblul. Pe perete trona figura maiestuoasă o unui bătrân, cu o musculatură puternică. Era Înalt de vreo șase brațe, cu chipul Întors spre dreapta sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
apropiase de locul lor. De la acea distanță, părea cu neputință să le fi putut asculta spusele, și totuși nu exista nici o Îndoială că Îi urmărea cu luare aminte. — În biserica În care Își va avea sediul viitorul Studium, a fost asasinat un om, cu o cruzime nemaipomenită. Meșterul Ambrogio, mozaicarul. Nici o reacție nu urmă vorbelor sale. Dante trecu În revistă acele fețe inexpresive, de care părea să se fi lipit o mască a indiferenței. S-ar fi așteptat la un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mijloace de a-i face să vorbească pe cei care nu vor. — Umbla un zvon prin bazilica San Paolo, unde am lucrat noi... un zvon pe seama morții lui Celestin al V-lea... papa sihastru, bâigui Iacopo. — Firește, Îl știe toată lumea. Asasinat la ordinul lui Bonifaciu. Arhitectul părea sincer uimit. — Nu, messer Durante. Cu siguranță, nu la ordinul lui. La Roma se șușotea că, atunci când a aflat vestea, Bonifaciu ar fi reacționat cu o izbucnire de mânie furibundă și că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dintr-o gaură În zid. În minte Îi Încolți Îndoiala că ar fi putut fi vorba de o Înșelătorie. Poate că omul Îi istorisea povestea aceea pentru a-i hrăni fantezia. Poate că nu existase nici o ceremonie, iar meșterul fusese asasinat pur și simplu de unul din falșii leproși, care ieșise din cavernă ca să-l jefuiască. Meșterii din Como erau renumiți În toată Europa și se știa prea bine cât de bine erau remunerați. Nici măcar Giotto nu primise niciodată o răsplată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la fel de mare te poate opri. Dacă așa stau lucrurile, atunci Ambrogio a fost ucis fie de o ființă slabă, fie dintr-o cauză foarte puternică. — Cred că așa e. — Cum ai socoti ipoteza că meșterul din Como ar fi fost asasinat de tovarășii săi de breaslă? — Care să fi fost cauza? — Una foarte puternică, fără Îndoială. Mândria artei lor, de care meșterul voia să-și râdă. Ai văzut mozaicul și cele cinci părți ale sale, În valoare descrescătoare. Sunt sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ce elemente Îți Întemeiezi ipoteza? Întrebă Dante prudent. În sinea lui, se Îndoia că acea teorie ar fi avut vreun temei, dar, Încurajând discuția, poate că ar fi surprins vreun indiciu ulterior. — Gândiți-vă la felul În care a fost asasinat mozaicarul, răspunse Ammannati. Recurgându-se la materia primă a meseriei sale, varul, ca și când asasinul ar fi vrut să ateste că pricina crimei trebuia căutată tocmai În meseria victimei. — Dar crezi cu adevărat că rivalitatea În breaslă ar putea satisface necesitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ce să repete gestul de recunoaștere, dar se abținu de Îndată, ascunzându-și mâna. Nu vreau să răspunzi sub jurământul Artei, ci dinaintea autorității Florenței. — Nu știu, ți-o jur! Ambrogio mi l-a dat, cu puțin Înainte să fie asasinat. Dar nu mi-a spus nimic despre originea lui. Părea răvășit, ca și când numele mortului i-ar fi invocat și spectrul. — Acest secret nu Îmi aparține. Eu Însumi sunt În căutarea lui, adăugă el mai apoi, parcă vorbind cu sine. Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ales-o pe Venus și nu pe Minerva ca muză a consfătuirilor voastre. Iubirea este forța iluminatoare, dar, dacă nu e cârmuită, duce spre pierzanie. Sub semnul Venerei v-ați Împărtășit din pâinea științei. Dar sub același semn a fost asasinat Ambrogio. Dante luă din nou cupa, pe care Între timp cineva avusese grijă să i-o umple la loc, sorbind o dușcă zdravănă de vin. Simțea cum arsura Îi crește, ca și când măruntaiele i-ar fi fost În flăcări. Văzu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]