3,404 matches
-
chirurgicale în antecedente, ce desființează planurile fasciale; - existenței unui cancer tiroidian cu invazie de mediastin anterior;- existenței unei guși cervico-mediastinale antero-laterale la dreapta traheei, ce poate fi în regiunea superioară în compartimentul visceral, iar în regiunea inferioară anterior de aorta ascendentă [81]. În mod normal, gușa coboară în mediastin în planul traheal, în spatele marilor vase, poate fi situată între trahee și esofag sau posterior de esofag, sau poate coborî până la diafragm. Coborârea în mediastin se produce cel mai frecvent în partea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
III) și sunt situate pe fața posterioară a polului inferior tiroidian. Topografia paratiroidei mediastinale Glandele paratiroide se găsesc cel mai frecvent în următoarele teritorii [12, 13, 15, 38]:- mediastinul anterior, în relație cu timusul;- mediastinul visceral, superior, la nivelul aortei ascendente, arcului aortic și ramurilor sale;- mediastinul posterior, în relație cu esofagul;- mediastinul visceral, în regiunea mijlocie. Paratiroidele III pot fi găsite ectopic în ligamentul tiro-timic, polul superior timic, în lobii timici, în spațiul dintre timus și marile vase, pe pericard
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
formă și apariția deschisă în Poezia lui Petru Creția / 271 • Mircea Ivănescu sau imaginea absenței de imagine / 278 • Aurel Pantea. Poemul ca developare în negativ / 287 Partea a II-a Chipul de sub imagine. Microanalize Realitatea irealului (Camil Baltazar) / 299 • Dinamica ascendentă a imaginii (Iulian Vesper) / 301 • Paradoxul sublimării pure (Al. Philippide) / 303 • Imaginea neînțelesului (Emil Botta) / 306 • Revelarea dispariției (Dan Laurențiu) / 309 • Forma prin care se vede (Gabriela Melinescu) / 311 • Imaginea în albia formei (Ileana Mălăncioiu) / 313 • O clipă de vedere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a unei armonii reale. Viziune de o clipă care nu se împlinește decât în întredeschisul poemului, dincoace de care "neîmplinita armonie" măsoară sărăcia și uscăciunea, iluzia dezimaginării: Și-n sbuciumul de clopote adânci,/ Scutură-te jale, usucă-te, creangă". Dinamica ascendentă a imaginii (Iulian Vesper) Un poem care ne înfățișează pe viu - în chiar devenirea imaginii - cinetica ce definește acțiunea imaginantă este cel intitulat Fluvii de Iulian Vesper 3. Poem alcătuit, binar, din "scene" ce se ating în linia mediană, care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
noului răsărit de deasupra oricărui orizont: " Vom aștepta răsăritul tuturor înțelesurilor,/ Drum viu între solstiții și norme;/ Cu viața în adevăratele piscuri ale soarelui/ Și nu în trecătoarele forme". În lumina înțelesului absolut, înțelegerea e în așteptare, înscrisă în dinamica ascendentă a imaginii. Căci imaginea se naște în chiar nașterea sensului; dacă ea e orientată pe drumul viu "între solstiții și norme", înseamnă că numește mișcarea - planul instabil, înclinat - între maximul dezechilibru și aducerea la identic. Aici însă disproporția solstițială - posibilul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de zbor, căci - spune poetul - "căderea din înalturi e tot zbor" (Zbor, 1956, vol. Clepsidra, în op. cit., p. 242). Există o coborâre nesupusă greutății, "o aripă la puterea a doua": "Creația e alcătuită din mișcarea descendentă a greutății, din mișcarea ascendentă a harului și din mișcarea descendentă a harului la puterea a doua" (Simone Weil, Greutatea și harul, Editura Humanitas, București, 2003, p. 40). Această a treia mișcare, guvernată de har, reprezintă coborârea de sine (decreația) până la nimicul din care am
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
proteina reglatoare și devine activă plenar (186). Cinetica glucokinazei are proprietăți ideale pentru funcția de „biosenzor glicemic”: aspect sigmoidal al activității dependente de glucoză (punctul de inflexiune al curbei la circa 80 mg/dl și punctul S 0,5, partea ascendentă maximă, la 190 mg/dl) îi conferă o sensibilitate maximă la modificările glicemice apropiate de pragul fiziologic de stimulare al secreției de insulină (142). Gena glucokinazei, situată pe cromozomul 7, conține două situsuri separate de control al transcripției sale. Una
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
Bowman și glomerul (ghemul capilar); tubul proximal, format din o parte contortă și o parte dreaptă, ce pătrunde în banda externă a medularei externe; tubul intermediar, format dintr-un segment descendent subțire, ce pătrunde adânc în medulară și un segment ascendent subțire; tubul distal, format din segmentul distal drept, care începe în medulară și urcă spre corticală; în corticală devine tub distal contort; tubii distali se deschid în lumenul tubului colector printr-un segment de conexiune; tubul colector își are originea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
colector își are originea în corticală (în piramidele Ferrein) și coboară pe un traiect rectiliniu, străbate medulara și se deschise la nivelul papilei. Conform acestei nomenclaturi, ansa Henle tradițională conține: segmentul descendent gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul ascendent gros al tubului distal. în rinichi se întâlnesc: nefroni cu ansă lungă (situată în medulara internă); nefroni cu ansă scurtă (situată în medulara externă); nefroni corticali (a căror ansă nu depășește corticala). S-a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în piramidele Ferrein) și coboară pe un traiect rectiliniu, străbate medulara și se deschise la nivelul papilei. Conform acestei nomenclaturi, ansa Henle tradițională conține: segmentul descendent gros al tubului proximal, segmentul subțire descendent și ascendent al tubului intermediar și segmentul ascendent gros al tubului distal. în rinichi se întâlnesc: nefroni cu ansă lungă (situată în medulara internă); nefroni cu ansă scurtă (situată în medulara externă); nefroni corticali (a căror ansă nu depășește corticala). S-a stabilit mai recent că nu există
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
numeroase interdigitații și joncțiuni ocludente și aderente (fig. 2.8 b). Acest segment este responsabil pentru crearea unui gradient de presiune osmotică cortico-medulară, în mare parte responsabilă de hipertonicizarea urinei. Segmentul descendent este permeabil pentru apă și sodiu, în timp ce segmentul ascendent este impermeabil pentru apă, dar posedă pompe de sodiu (fig. 2.9). La acest mecanism participă osmolaritatea interstițiului și vascularizația medularei (vasa recta). E) TUBUL DISTAL Continuă tubul intermediar, realizând o trecere bruscă la un epiteliu simplu cubic, cu un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
funcției renale. Prezența infecției urinare per se nu constituie un factor de prognostic negativ, atât timp cât frecvența episoadelor infecțioase este redusă prin tratament. Oricum, profilaxia ITU joase la toți pacienții cu ADPKD este extrem de importantă, date fiind riscul major de infecție ascendentă și afectarea parenchimului renal. Toate manevrele instrumentare vor fi evitate sau efectuate, în caz de necesitate, sub acoperire de antibioterapie profilactică (fluoroquinolone) cu 24 ore înainte de procedură. 4. Calculii renali Calculii renali reprezintă o complicație frecventă în ADPKD, afectând aproximativ
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
agravare rapidă a bolii, va fi necesară o Îngrijire intensivă, cu supraveghere permanentă. Durerile violente vor fi calmate cu pungi de gheață pe epigastru și prin intermediul unor analgezice narcotice (meperidină). În fiecare seară se recomandă să se facă o baie ascendentă de șezut și pe abdomen, după care urmează o compresă rece cu alcool sau cu plante și o cataplasmă cu parafină caldă, cu rol În asigurarea unui scaun regulat. Pe toată durata bolii se impune evitarea obezității și se vor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În sine va contribui, substanțial, la vindecarea afecțiunilor grave de colon. Îmbrăcămintea va fi confortabilă pentru a nu crea o presiune pe abdomen. Seara este binevenită o masare abdominală, timp de câteva minute, În direcția acelor de ceasornic, de la colonul ascendent spre cel orizontal și descendent. În mod obligatoriu se va evita fumatul Întrucât nicotina se depune ca impuritate În colon, contribuind la formarea plăcii mucoide iar inspirarea fumului va fi Însoțită de Înghițirea aerului ce stă la originea gazelor intestinale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În alte localități, nerespectarea unui program regulat al scaunului și consumul În exces al unor medicamente (diuretice, hipotensoare, antidepresive, antiacide, produse cu fier). Tulburările de motilitate ale colonului sunt produse fie prin spasme, fie prin atonie, cu localizări pe partea ascendentă a colonului din dreapta, pe partea descendentă din stânga sau pe toată lungimea colonului. Dacă durerea apare pe partea dreaptă se poate confunda cu apendicita sau colita și are o formă toxică și dureroasă, cu o abundentă floră microbiană. Pe partea stângă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare necesită CEC. Protecția miocardică este esențială la pacienții cu IC care necesită clampare îndelungată a aortei datorită gradului de complexitate a tehnicilor chirurgicale. Pacienții care prezintă un perete subțire, anevrismal, al aortei ascendente și ateroscleroză aortică severă și calcificări, au un risc crescut de disecție de aortă și embolizare. Plăcile ateromatoase trebuie evaluate atent deoarece pot constitui surse de embolizare cerebrală și periferică în timpul canulării arteriale, decanulării, clampării aortei și manevrelor de declampare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
un risc crescut de disecție de aortă și embolizare. Plăcile ateromatoase trebuie evaluate atent deoarece pot constitui surse de embolizare cerebrală și periferică în timpul canulării arteriale, decanulării, clampării aortei și manevrelor de declampare. În cazul plăcilor ateromatoase semnificative pe aorta ascendentă, influxul de canulare se aplică direct pe artera axilară, cu risc < 1% (12). Pacienții cu SA severă și HVS au risc crescut de ischemie miocardică în timpul CEC. b) Procedee de revascularizare BAC rămâne standardul în revascularizarea coronariană, mai ales în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
prin tomografie computerizată (CT), ecografie abdominală și ecocardiografie (1). Riscul de dilatare anevrismală a aortei crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi și sunt descoperite incidental la examenul fizic (masă pulsatilă) sau explorarea imagistică pentru alte afecțiuni. Anevrismele localizate la nivelul sinusurilor Valsalva și aortei ascendente și ectazia anuloaortică determină regurgitare aortică secundară prin dilatarea inelului valvular. Se decelează murmur diastolic sau, mai rar, semne de insuficiență cardiacă congestivă. La dimensiuni mari, anevrismele exercită efecte de compresiune asupra traheei, bronhiilor mari, esofagului, nervului laringeu recurent sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
intervenției chirurgicale este de a rezeca zona anevrismală și a reface continuitatea aortei cu ajutorul unei proteze tubulare, pentru a preveni ruptura anevrismului și decesul pacientului (7) (tabelul 36.4). Abordul chirurgical este condiționat de localizarea anevrismului: în localizările pe aorta ascendentă și arcul aortic se indică sternotomie mediană, iar în caz de anevrisme ale aortei toracice descendente, toracotomie stângă. Tehnica chirurgicală variază în funcție de localizarea, extensia anevrismului și preferința chirurgului. Anevrismele aortei ascendente Indicația de chirurgie în urgență se pune în caz
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
este condiționat de localizarea anevrismului: în localizările pe aorta ascendentă și arcul aortic se indică sternotomie mediană, iar în caz de anevrisme ale aortei toracice descendente, toracotomie stângă. Tehnica chirurgicală variază în funcție de localizarea, extensia anevrismului și preferința chirurgului. Anevrismele aortei ascendente Indicația de chirurgie în urgență se pune în caz de disecție acută sau ruptură. Ruptura anevrismelor de aortă ascendentă în cavitatea pericardică determină deces prin tamponadă pericardică. Disecția de aortă poate fi însoțită de ruptură sau compromis coronarian sau cerebral
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
caz de anevrisme ale aortei toracice descendente, toracotomie stângă. Tehnica chirurgicală variază în funcție de localizarea, extensia anevrismului și preferința chirurgului. Anevrismele aortei ascendente Indicația de chirurgie în urgență se pune în caz de disecție acută sau ruptură. Ruptura anevrismelor de aortă ascendentă în cavitatea pericardică determină deces prin tamponadă pericardică. Disecția de aortă poate fi însoțită de ruptură sau compromis coronarian sau cerebral cu mortalitate operatorie semnificativă (25 50% în caz de anevrism rupt) (9). Insuficiența aortică simptomatică sau stenoza constituie indicațiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
anevrismului se corelează cu riscul de ruptură sau disecție, dimensiunea constituie un criteriu al evaluării chirurgicale, factor predictiv important al riscului de ruptură. Ruptura se produce în medie la un diametru al anevrismului de 5,9 cm la nivelul aortei ascendente și 7,2 cm la nivelul aortei descendente (4). Rata expansiunii anevrismale de 0,1 0,42 cm/an constituie un criteriu suplimentar de evaluare a momentului operator. Pacienții cu sindrom Marfan, istoric de disecție precoce sau ruptură trebuie considerați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
internare și diagnosticare Tehnica chirurgicală Procedeul chirurgical depinde de extensia distală a afectării aortice, condiția anatomică a rădăcinii aortei și valva aortică, cuantificate în funcție de patologia subsecventă, speranța de viață, statusul anticoagulant, preferința chirurgului (caseta 36.1). Anevrismele localizate pe aorta ascendentă, fără afectarea valvei aortice, reprezintă forma cea mai simplă care se rezolvă sub CEC, prin rezecția segmentului dilatat și înlocuirea cu proteză tubulară de Dacron. Dacă anevrismul se dezvoltă deasupra joncțiunii sinotubulare, se practică interpoziția supracoronară a graftului. Dacă dilatarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]