4,300 matches
-
appétit. Jetée dans le monde du Second Empire, abandonnée à șes imaginations, entretenue d'argent, encouragée dans șes excentricités leș plus tapageuses, elle se livra, le regretta, puis réussit enfin à tuer son honnêteté expirante, toujours fouettée, toujours poussée en avânt par son insatiable besoin de savoir et de sentir" [Zola, La Сurée, p.162]. 124 Cum arata Robert Muchembled în Societatea rafinată, codul de politețe ia naștere nu la Curtea lui Ludovic XIV, cum se vehiculează de obicei, în mod
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o cunoaște pe Michèle de Burne până în intimitate, o poate caracteriza destul de amplu: "Que savait-il d'elle? Qu'elle était jolie à ravir, élégante plus qu'aucune autre, intelligente, fine, spirituelle, mais changeante, vite lassée, fatiguée, dégoûtée, éprise d'elle-même avânt tout et insatiablement coquette" [Maupassant, Notre coeur, p.167]. Calificativul "mais changeante", intercalat în seria determinativelor, relativizează înțelegerea celorlalte trăsături surprinse. 133 "C'était plus qu'une femme, c'était un roman. Oui, ces richesses féminines, l'ensemble harmonieux des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nus, la gorge nue, toute nue, l'air tranquille (...) Attendez, voici autre chose. Et, brusquement, elle ne fut plus Diane. Elle laissa tomber son arc, elle fut Vénus"; "Elle se gonfla, se rengorgea, en soufflant, en lançant leș poings en avânt, avec une mimique și drôle, si vraie dans la charge, que tout le monde se pama" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.85, 87]. 187 În Le Paradoxe de l'artiste, Diderot susține că talentul actorului nu constă în a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fini par aboutir à une influence réelle, indiscutable. Elle lâchait encore des choses énormes, des projets fous, des espoirs extravagants, lorsqu'elle causait sérieusement; (...) Pourtant, on la consultait, on la craignait même" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346]. 213 "Avânt leș ambassades, sans qu'on devinat par quelle voie, elle recevait leș nouvelles, des rapports détaillés, dans lesquels se trouvaient annoncées leș moindres pulsations de la vie des gouvernements. Aussi avait-elle une cour, des banquiers, des diplomates, des intimes, qui venaient
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
maîtresse, ainsi que șes autres caprices, le caprice d'être amoureuse" [ibidem, p.174]. 299 "J'entends par là que pour nous rendre compréhensives au même degré que vous, îl faut toujours faire un appel à notre nature de femme avânt de s'adresser à notre intelligence. Nous ne nous intéressons guère à ce qu'un homme ne nous rend pas d'abord sympathique, car nous regardons tout à travers le sentiment. Je ne dis pas à travers l'amour non
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu precizie sursă și fără a putea acționa împotriva lor. Leopardi, pe de altă parte, conștientiza izvorul durerii și al suferinței umane. De-a lungul unui dialog perpetuu cu Natura el împingea dubiul și interogația până la extrem, cu puterea și avântul celui care înțelesese că forța oamenilor constă în capacitatea lor de a investiga misterele universului. Poetul crepuscular, deși avea în spate epoca dinamică a cuceririlor științei și în ciuda faptului că era conștient de condiția umană sortită nefericirii și morții, rămânea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
hotărâtor pentru succesul efortului de a turna realitatea în vers. Întreruperea acestuia este strâns legată de tonul nemângâiat din versurile finale. Coordonatele geometrice trasate de poet transmit stabilitate și ciclicitate: mișcarea ascendentă dată de verbul inițial mă ridic, interpretabila că avânt al vieții și inspirației, este întreruptă și inversata de epitetul (țării) îngropate, viziune tranșantă ce retează curgerea vieții printr-o nouă linie verticală, de data aceasta descendentă. Schematismul și concentrarea austera a ideilor anunță parcă intensitatea versurilor din Și pe
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și protest, după cum era de așteptat, nu s-a transmis în poezia lui Quasimodo și, în general, în versurile ermeticilor, ce dovedesc prin această absența că au asimilat, parțial, lecția crepusculara și decadenta a inerției. Cu toate acestea, ecouri ale avântului trecut par să reziste în strigatul întunecat, de lamentație și rugăciune ce se înalță din adâncurile ființei: Și atunci când la pământ m-arunc / și urlu în înalturi numele tăcerii (Nicicând te-nvinse noapte-așa senina). Versurile amintesc de cuvintele prin
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de la Casa Albă avea zelul unor proaspăt convertiți, a unor creștini born-again (născuți din nou, aleși), specific multor secte neoprotestante (președintele Bush este metodist), pentru care rebotezarea este echivalentă cu o a doua naștere, și care au luat un mare avînt, în special în sudul Americii, mai conservator-tradiționalist, autoproclamîndu-se ca "religia secolului XXI". Această retorică fatalistă, aceasta gîndire binară (bine-rău), această mentalitate de cruciat bigot aflat în campanie pentru apărarea "lumii civilizate", a "libertății" și pentru împlinirea "destinului istoric" sub "grația
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
inegalități sociale și regionale importante, în special între sat și oraș, dependență energetică, poluare, replici protecționiste din întreaga lume și, cel mai periculos, tensiuni politice. Sindicatele sunt mai mult decorative, iar guvernul pare puțin pregătit să stăpînească un astfel de avînt, mai cu seamă în ce privește asigurarea necesarului de energie, poluarea, inegalitățile crescînde și presiunile internaționale. Analiștii apreciază că în China tensiunea e acum mai mare decît în 1989. China este actualul "atelier al lumii", ce primește 60 miliarde dolari pe an
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Aici e dezbaterea ideologică cea mai aprinsă. Din acest punct d vedere, viitorul țării rămîne incert. Începînd din 2007, proprietatea privată este protejată de Constituție, ca și cea de stat. Este un fapt cu consecințe enorme, ce oferă un nou avînt investițiilor, un nou boom, ce spulberă totul în cale. Cum spunea Deng Xiaoping, inițiatorul reformelor, "socialismul înseamnă eliminarea sărăciei". Anul acesta, China împlinește 3o de ani de creștere neîntreruptă, cu o rată medie de 9% pe an, devenind a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dictaturi militare naționale ar fi astfel înlocuite cu o dictatură monetară supranațională, cu sediul pe Wall Street. Pe acest fond a venit la putere actualul președinte de stînga, Lulla da Silva, reformele au reușit, iar Brazilia și-a luat un avînt care a adus-o printre principalele puteri emergente, chiar în contextul crizei globale actuale. Sigur, la bază stă potențialul uman și natural uriaș al țării, bogăția resurselor de hidrocarburi, lemn, alimente etc., dar și participarea tot mai susținută la schimburile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Statul îți oferă însă o indemnizație suplimentară dacă ai un cățel în îngrijire. Multe idealuri comuniste, rămase în Est doar pe hîrtie datorită lipsei de solidaritate la baza societății, aici au devenit realități. În ultimii ani, liberalismul a luat un avînt deosebit în Danemarca, mulți așteptîndu-se la un transfer de putere, pentru a infuza un sînge proaspăt în primul rînd economiei. Cu toate acestea, tot social-democrații au ieșit învingători, demonstrînd perenitatea modelului corabiei vikinge și neîncrederea în formulele integraționiste europene, gen
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ca pe o simplă coincidență. Cine va citi atent exegeza asupra romanului de după 1995 va observa că Procopiu nici nu mai apare măcar în observațiile comentatorilor. Un subiect critic ce se anunța fascinant s-a stins înainte de a-și lua avînt analitic cu adevărat. Nu-mi permit să reactualizez aici această direcție interpretativă, pentru care există, admit la rîndul meu, prea puține argumente în The Secret History, dar voi preciza, chiar pasager, că, metodologic vorbind, avem o conexiune inexpugnabilă (poate neintenționată
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
MONDIALĂ / 295 19.1. INTERNAȚIONALIZAREA SCHIMBURILOR / 295 19.1.1. Liber schimb contra protecționism / 295 19.1.2. Expansiunea comerțului internațional / 298 19.1.3. Expansiunea comerțului internațional / 299 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR / 300 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale / 300 19.2.2. Strategiile firmelor multinaționale / 304 19.2.3. Efectele internaționalizării producției / 304 Capitolul 20. SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL / 307 20.1 REGIMUL DE PARITĂȚI FIXE (1945-1971) / 308 20.2 REGIMUL RATELOR DE SCHIMB FLOTANTE / 309 20
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
semnat între salariat și angajator. Mărimea lui depinde de factori precum: a) prețul muncii, stabilit pe piața muncii prin mecanismul cererii și ofertei; b) evoluția situației economice mărimea salariului evoluează diferit, în situații de criză sau recesiune, față de cele de avînt economic; c) politica de salarizare practicată constă într-un ansamblu de măsuri, luate de întreprinderi sau de stat, cu privire la nivelul salarizării pe categorii socio-profesionale, pe domenii sau pe regiuni, la formele de salarizare practicate; 2) salariul real reprezintă cantitatea de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
să achiziționeze muniții, așa că industriile producătoare de armament și muncitorii angajați în acestea sînt cei dintîi care vor căpăta banii nou-creați. Aceste grupuri se bucură acum de o poziție deosebit de favorabilă. Profiturile și salariile lor cresc; industria lor cunoaște un avînt. De ce? Fiindcă acești oameni au căpătat primii banii cei noi. Și cu mai mulți bani la dispoziție, ei fac acum cumpărături. Producătorii de muniții cumpără de la alte persoane, care produc și vînd mărfurile de care au ei nevoie. Aceștia formează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ultimul timp, contextul politicii macroeconomice a cunoscut două evoluții majore : internaționalizarea crescîndă a economiilor și dificultățile accentuate ale aparatului productiv. Deschiderea economiilor a progresat foarte mult în ultimele decenii. Creșterea schimburilor comerciale a fost mai puternică decît cea a producției, avîntul investițiilor directe internaționale a fost încă și mai rapid, dar mai ales globalizarea financiară a dat naștere unor mișcări financiare de o amploare considerabilă. Toate aceste tendințe au întărit constrîngerea externă, accentuată pentru țările OECD de șocurile petroliere și de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
multiplicat cu 100, în vreme ce al țărilor subdezvoltate a crescut doar de 10 ori. Numim revoluție industrială un proces de transformare a structurilor productive caracterizat prin emergența industriei sau dezvoltarea unui nou tip de industrii. O explicație mai profundă a acestui avînt economic deosebit o dă Max Weber în Etica protestantă și spiritul capitalismului și rezidă în descătușarea spiritului liber întreprinzător, ca și în reconsiderarea semnificației unor categorii economice esențiale ca: bani, dobîndă, avuție, comerț, respectul față de muncă, rigoarea și raționalitatea economică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
una actuală: a) societatea tradițională. Este un regim al subzistenței și al economiei agrare (naturale); b) reunirea condițiilor prealabile. O serie de transformări operate pregătesc etapa următoare, decisivă pentru dezvoltare. Aceste transformări sînt: configurarea unui stat-națiune, apariția unei culturi științifice, avîntul comerțului, al sistemelor și instrumentelor bancare și mai ales revoluția agricolă; c) demarajul (take off) se caracterizează printr-o creștere a ratelor de investiții, prin crearea unei industrii motrice și prin apariția unei politici economice; d) drumul către maturitatea tehnologică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
măcar după 1989: de la 14,2% din PIB în 2000 la 57,2% din PIB în 2008! Acest lucru a permis adîncirea deficitelor comerciale (importuri mai mari decît exporturi), mult peste cota de avarie din teoria economică: 6% din PIB. Avîntul creditării și goana după cumpărături vrute și nevrute (a se vedea piața imobiliară, cea auto și de bunuri de folosință îndelungată) au permis băncilor comerciale să dea credite "fără număr", în mare parte bani economisiți de alte țări. În același timp, rata
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de diviziunea mondială a muncii, precum și mecanismele, normele juridice și instituțiile cu caracter național, regional sau cu vocație universală pe baza cărora aceste relații se desfășoară. Această economie mondială este rezultatul unui proces ce a început în secolul trecut o dată cu avîntul luat de schimburile internaționale. Acestei internaționalizări a schimburilor i s-a adăugat internaționalizarea producției, al cărei vector îl constituie firmele multinaționale. Noua strategie a firmelor, desfășurată la scară mondială, s-a însoțit de o internaționalizare a capitalurilor și monedelor. 19
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
captiv", în sensul că o parte tot mai mare a schimburilor internaționale se efectuează între filiale ale firmelor multinaționale, comerțul internațional devenind astfel, parțial, o "problemă internă" a marilor firme. 19.2. INTERNAȚIONALIZAREA PRODUCȚIEI ȘI A CAPITALURILOR 19.2.1. Avîntul firmelor multinaționale Toate marile întreprinderi sînt astăzi firme multinaționale sau transnaționale, altfel spus firme compuse dintr-o societate mamă, localizată în țara de origine sau într-un "paradis fiscal", și mai multe filiale implantate în diferite țări. Strategia grupului este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
corporații pot chiar modifica dimensiunea culturală a unui spațiu, deoarece vînd bunuri și servicii emoționale și nu doar materiale. Rolul lor este esențial în vremurile pe care le trăim, fiind vehiculul cel mai flexibil al globalizării. Un rol important în avîntul firmelor multinaționale îl joacă teoria costurilor de tranzacție pentru care economistul Ronald Coase a primit premiul Nobel. Potrivit acestei teorii, cheltuielile bănești ale indivizilor care realizează diverse tranzacții în vederea obținerii unor bunuri și servicii se numesc costuri de tranzacție. Deoarece
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de firme se încheie contracte pentru derularea opțiunilor, acestea presupun costuri. Ronald Coase arată cum, datorită existenței organizațiilor sau firmelor, costurile de tranzacție sînt mult diminuate față de alte forme de organizare. O altă paradigmă care oferă explicații pentru existența și avîntul multinaționalelor îi aparține lui John Dunning (1977). Potrivit acestuia, în condițiile unei competiții imperfecte, firmele acționează în direcția producției pe o piață internațională oligopolistă atunci cînd dețin avantaje privind drepturile de proprietate. Aceste capabilități specifice presupun o serie de elemente
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]