3,148 matches
-
fabrici diferite, prezenta decizie se referă doar la ansamblul final pentru livrare, și nu la diversele componente. pentru utilizare în lucrări de construcții.- ANEXA II ATESTAREA CONFORMITĂȚII CATEGORIA DE PRODUSE ANSAMBLURI PENTRU CONSTRUCȚII PREFABRICATE CU SCHELET DIN LEMN ȘI DIN BÂRNE Sisteme de atestare a conformității Pentru produsul(ele) și utilizarea(ările) proiectată(e) enumerate în continuare, este necesar ca Organizația Europeană de Certificare a Conformității (EOTA) să specifice, în linia directoare relevantă pentru certificatul european de conformitate, următorul(oarele) sistem
jrc3987as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89150_a_89937]
-
de conformitate, următorul(oarele) sistem(e) de atestare a conformității: Produsul(ele) Utilizarea(ările) proiectată(e) Nivelul(ele) sau clasa(ele) (comportarea la incendii) Sistemul(ele) de atestare a conformității Ansambluri pentru construcții prefabricate cu schelet din lemn și din bârne (definite în Anexa I) În lucrări de construcții nici unul 1 Sistemul 1: Vezi Directiva 89/106/CEE anexa III pct.(2) subpct.(i), fără încercarea mostrelor pentru audit. Precizarea sistemului ar trebui să facă posibilă aplicarea acestuia chiar și în
jrc3987as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89150_a_89937]
-
calea ferata Dorohoi-Iași. În 1959 orașul este alimentat cu energie electrică furnizată de uzina proprie iar în 1962 apă a fost adusă cu sacalele. Dintre monumentele istorice se remarcă: biserică Sf.Nicolae din 1495, biserica "Adormirea Maicii Domnului" construită din bârne de stejar pe temelie de piatră în zilele lui Constantin Moruzi Voevod. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Dorohoi. În anul 1968, după împărțirea administrativ-teritorială a țării a devenit oraș în cadrul județului Botoșani și din decembrie
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
o arie considerabilă, cuprinzând comune aflate astăzi în proximitatea Dorohoiului. Imaginea de mai sus reda înfățișarea actuala a bisericii, dobândită, parțial, în urma restaurărilor întreprinse în primul deceniu al celui de-al treilea mileniu creștin. Bisericuța de lemn este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, având formă de corabie, cu panțe repezi la acoperiș și având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de corabie. Monumentul istoric este construit în anul 1779, în timpul domnitorului Constantin Moruzi; așa cum
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
restaurărilor întreprinse în primul deceniu al celui de-al treilea mileniu creștin. Bisericuța de lemn este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, având formă de corabie, cu panțe repezi la acoperiș și având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de corabie. Monumentul istoric este construit în anul 1779, în timpul domnitorului Constantin Moruzi; așa cum se menționează în pisania aflată deasupra intrării, fiind a doua biserică construită în oraș. O altă ipoteză referitoare la anul construcției face
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
familia sa. Inscripția de pe o piatră funerară, aflată în curtea biserici, îl numește ctitor al bisericii pe diaconul Vasile, iar cea de pe catapeteasma face referire la pr. Vasile, ca și donator al acesteia. Se pare că el însuși a cioplit bârnele de stejar, din copacii care se aflau în curtea bisericii, din care au fost făcuți pereții bisericii. Formă lăcașului de cult este simplă, de navă, cu absida altarului haxagonală, la fel și cea a pronaosului, cu acoperiș înalt; bârnele care
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
cioplit bârnele de stejar, din copacii care se aflau în curtea bisericii, din care au fost făcuți pereții bisericii. Formă lăcașului de cult este simplă, de navă, cu absida altarului haxagonală, la fel și cea a pronaosului, cu acoperiș înalt; bârnele care alcătuiesc pereții sunt încheiate până la bolta, cu cheotori bisericești, netede, si brâu median. Fiecare bolta din naos, pronaos, altar este octogonala și are în partea superioară o trapa acționata pe scripeți de lemn, folosită pentru aerisire. În altar există
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
deviat parțial cursul Dunării folosind albia unui afluent sudic care poate fi văzut încă și azi, în Serbia, la est de orașul Cladova. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicați pe uscat. Pentru construcția celorlalți s-au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate și sisteme de pompe. Apolodor din Damasc a folosit baza a 20 de stâlpi din piatră, aflați la o distanță de circa 50 de metri unul de altul, aceștia fiind legați prin arcade arcuite impetuos din lemn
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
autentic document de istorie și arhitectură, anii 1737 și 1746. Pisania bisericii, rescrisă în anul 2000 când aceasta a fost strămutată la Slobozia, menționează ca an al înălțării 1737, "ctitor fiind boier Răducan Târcă cu familia sa". Este construită din bârne de stejar (surprinzător pentru această zonă, unde bisericile se făceau la acea vreme din nuiele împletite), acestea fiind suprapuse orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În urma săpăturilor arheologice efectuate încă din anul 1933 pe platoul Podei-Tisești , au fost descoperite primele așezări de pe aceste meleaguri datând din epoca neolitică. Locuințele erau construite pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor așezări erau cultivatori și crescători de vite, dovadă fiind numărul mare de oase de animale , râșnițe și vase de provizii. În această perioadă (neolitic) își are începutul exploatarea sării din această
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
perpendicular pe ulițe, numite "troiane". În mod obișnuit o casă cu grădină (plaț) ocupă . Pârâul străbate satul prin mijloc, trecerea peste apă se face pe trei poduri de beton și două punți pietonale. Casele construite în jurul anului 1900 erau din bârne de lemn, pe fundație de piatră, tencuite și văruite. Majoritatea erau alcătuite dintr-un hol numit "tindă", unde se afla vatra focului, și două camere de locuit de o parte și de alta În perioada interbelică a început construcția de
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
probabil pe locul unde a fost Sfântă Masă a bisericii vechi. În anul 2003 s-a ridicat aici un monument care să amintească peste veacuri de existența acestui schit. Biserică este construită în formă de corabie, în plan basilical, din bârne, cu pereții căptușiți cu scândura pe ambele părți, pe temelie de piatră și acoperită cu tablă zincata. Pereții în exterior sunt fără ornamentații. Pe partea centrală a pronausului se înalță o turla patrulatera 3,50m x 3,50m, ce se
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
nevoie de brațe de muncă, iar tinerii au fost îndemnați să rămână permanent în aceste locuri, oferindu-li-se locuri pentru a-și face case. Astfel au apărut primele gospodării ale actualului sat Hândrești. Primele clădiri au fost construite din bârne de lemn, cu acoperiș din stuf și din paie. Aceste construcții s-au păstrat până în anul 1940, când în satul Hândrești mai existau patru case de acest fel. Tinerii care au venit din Bucovina s-au așezat în partea de
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
față de municipiul Lugoj 90 km de municipiul Timișoara și de asemenea, la aproximativ 30 km de Făget. Altitudinea în localitate este între 230 - 350 m. În partea de răsărit, localitatea se învecinează cu Obreja, spre vest cu satul Drinova - comuna Bîrna, la sud - vest cu satele Tincova - Jdioara - Criciova, la nord - vest cu satul Hauzești - comuna Fârdea, cu Gladna și Tomești - satul Luncani. Așezarea e străbătută de pârâul Padeș, ce primește afluenți micile cursuri de apă Cornet, în apropierea centrului localității
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
era să transforme Țara Românească în pașalâc, Satîrgi Mehmed Pașa a fost numit beilerbei și a primit sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni, care trebuia să construiască șanțuri de apărare și valuri din pământ întărit cu bârne și cu căptușeală din lemn. După acest moment, Sinan Pașa s-a îndreptat către Târgoviște, unde a ajuns în primele zile ale lui septembrie. Și aici a ordonat construirea unor întăriri din pământ, apărate de 1.500 de oameni și
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
o grosime de aproximativ 2 metri, fiind construite din piatră nefasonată, între pietre aflându-se umplutură de piatră legată cu mortar, în care s-a mai pus piatră și cărămidă sfărâmată. Au mai fost întrebuințate în masa de zidărie și bârne din lemn de stejar pentru a evita fisurarea zidurilor în urma tasării. Pe latura de est, la o distanță de aproximativ 4 metri de ziduri, a fost săpat un șanț de apărare cu o adâncime variabilă, în jur de 10 metri
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
să se fi găsit de fapt pe dealul "Schanzberg", situat la nord-vest de sat, având o diferență de nivel de 5 m față de câmpia înconjurătoare. Aici se pot bine distinge șanțurile de odinioară, care străjuiau o construcție pătrată din pământ, bârne și piatră, cu lațurile de cca 60 m. La colțuri se poate bănui că existau bastioane. Săpăturile recente efectuate în acest loc, au scos la iveală obiecte de ceramică și vârfuri de sulița aparținând secolelor anterioare stăpânirii otomane care se
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
la 5-6 km de sat la Meterg, sau După Stână ori în Fața Natului, teren în hotar cu Brăzăștenii la 8 /9 km. În aceste spații de câteva sute de hectare ieșeau vălenii cu oile la colibă. Coliba, o constucție-adăpost din bârne acoperită cu paie, cu o suprafață ce varia între 9 și 16 mp, cu o vartă de foc și polițe pe pereți, eventual cu un pătucean, devenea peste vară un adevărat centru de procesare a produselor lactate: caș, unt, jântiță
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
din țarină la colibă se făcea de obicei după sfinții Constantin și Elena și era însoțit de un adevărat ritual. Mai înâi se ducea acolo la colibă bărbatul, care repara coliba, refăcea vatra, punea polițe, băga mușchi printre crăpaturile dintre bârne, ducea acolo lemne și punea în fața colibei armindenul, semnul prezenței vieții. Imediat se ducea staulul pentru oi și cramba, celelalte lucruri trebuitoare la stână, de care avea grijă femeia. Tot în sarcina femeii, dar și a copiilor, era dusul oilor
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
11. popa Vasiliu Mihalca - paroh în Cuhe(filie);<br> -1851: 12. popa Baziliu Kiss - 9 luni;<br> -1852: popa Vasiliu Mihalca - paroh în Dragomirești, mutat din Cuhe, a cumpărat o casă parohiala din lemn(filie);<br> -1853: 13. popa Georgiu Bârnă(a stat 4 ani) - fost vice-rector la seminarul „Sf. Varvară”-Viena; din Bocicoel pleacă la seminarul din Ungvar; <br> -1858: 14. popa Iurca Mihail - construiește școală; se mută la Rozavlea și devine protopop al Izei;<br> -1865: 15. popa Baziliu
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
stejar din Baia Sprie și în 3 săptămâni, în luna octombrie, ridică biserică „Sfanțul Iosif Mărturisitorul” până la acoperiș, procurând și 32000 buc șindrila din Dragomirești, iar în 11 septembrie 2001 dărâma un perete dintre două săli de clasă, așează o bârnă de stejar de pe un perete pe altul în locul peretelui dărâmat, finisează pereții, vopsește caloriferele și geamurile, zugrăvește în lavabil alb interiorul, dotează Sfanțul Altar și strana cu toate cărțile de cult necesare, așează icoane, cumpăra covoare și amenajează capelă seminarului
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
o lățime mică. În galerie se păstrează mai multe trunchiuri, parțial retezate și decorate, care au servit, foarte probabil, pentru poziționarea sursei de iluminat (opaiț, lampă). În peretele minei Apaffi se observă resturile unui sistem de coborâre semicircular, amenajat din bârne, în momentul de față neutilizabil. În cadrul cercetării s-a stabilit și faptul că între mina Appafi și lacul Francisc (lac format prin surparea vechii mine Ferencz-Francisc) nu a existat nici o legătură, ceea ce înseamnă că mina Appafi este stabilă. În cadrul cercetării
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
din căciulă, gubă, cioareci- pantaloni de lână și opinci (iarna), iar vara pantaloni lungi, destul de largi, cămăși albe și pălărie. Femeile purtau pe cap maramă neagră, iar fetele de diverse culori, rochii de pânză și opinci. Casele rusenilor, clădite din bârne de lemn și acoperiș de șindrilă erau formate din câte trei odăi încăpătoare: una în care își duceau traiul zilnic, o altă cameră pentru oaspeți și tindă. Școala din sat a fost edificată în anul 1910, fiind inițial tot din
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]