2,820 matches
-
curând, Cora. Salutări lui Nae, Bucuța, Nenițescu, Buricescu.“ Din Întreaga corespondență publicată, În cele două ediții au fost eliminate absolut toate pasajele care se refereau la Cos tică Beldie și explicația ne-o furnizează chiar acesta, În iunie 1946: „Scrisorile bănățene au apărut În Ideea Europeană fără intenția și știința scriitoarei, care le scrisese din simplă și afectuoasă prietenie, aflând de apariția lor abia la Întoarcerea din iluminata sa călătorie.“ Într-adevăr, În nr. 99 din 13-20 august 1922, Încep să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
state, de un înalt analist de la NATO, de Jirinovski și de un mahăr de la FMI. Unul să-i procure cartofi de Harghita, altul să pună o pilă la primărie pentru retrocedarea unei case, altul să-l roage de-o rețetă bănățeană de cozonaci. Când SRI-ul îi cere detalii, Vasile B. refuză. „Lăsați-i, mă, fraților, în pace. Ne știm de când eram mici. Și, la urma urmei, Bush și Putin sunt cei care au nevoie de mine. Președinți, președinți, dar cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Karl Brunner Europa Haus (Austria), 2001 - Munca (București), 1988 - Neue Banater Zeitung (Timișoara), 1985 - Neuer Weg (București), 1973, 1988 - Noi Tinerii (Reșița), 1990 - Noul Val (Reșița), 25 octombrie 2004 - Orizont (Timișoara), 1988 - Prima Oră (Timișoara), 2002 - Reflex (Reșița), 2000 - Renaștera bănățeană (Timișoara), 1993, 1994 - Revista noastră (Reșița), 1993 - Revista Artei Naive (Reșița), 1993, 2002 - Scânteia (București), 1972, 1981 - Sud Vestul (Reșița), 2005, 2006 - Timpul (Reșița),1991-1993, 1995, 1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006 - Tinerii (Reșița), 1991 Albume și cataloage
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
București, Reșița, Pitești, Iași, Botoșani și peste premiul II (1985) și III (1986)...... Lucrările poartă aceeași marcă a determinărilor cromatice în tușe vesel-tragice, recuperarea unor tipologii ale tradiției în secvențe dominate de ideea naivă, de exprimarea voluntaristă a vieții satului bănățean de munte." Ionel Bota scriitor și critic „O bijuterie de biserică, suită pe un măr uriaș. Credința însăși pare să se bazeze pe fructul cunoașterii." Nicolae Sârbu scriitor și ziarist Costel Iftinchi Pășind prin artă Artistul Pășind prin artă, călcând
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
loc la Muzeul Satului din Timișoara, vernisajul fiind prezentat de criticul de artă Deliu Petroiu, un ilustru om de cultură și cunoscător al artei naive. Totul era așezat cu grijă într-o casă bătrânească, ce fusese cândva locașul unui țăran bănățean simplu ce clădise cu mâinile și sudoarea frunții cele două camere; încăperi destul de mari, ce aveau să se transforme pentru moment într-o adevărată galerie în care fantezia artistului naiv de a zugrăvii pânzele, a transformat fiecare colțișor în diferite
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Fundațiilor Regale“, „Tribuna“, „Convorbiri literare“, „Răboj năsăudean“ (din 1939 a condus publicația). Din 1953, la sărbătorirea lui Dimitrie Cantemir, prof. dr. Alexandru Husar își reia activitatea publicistică, după zece ani de tăcere. Traduceri de poezie i-au apărut în „Scrisul bănățean“ și „Luceafărul de ziuă“ (1956-1957). Dea lungul timpului a colaborat la diverse reviste de specialitate, literare și culturale: „Limba și literatura română“, „Revista de filosofie“, „Revista de istorie și teorie literară“, „România literară“, „Convorbiri literare“, „Manuscriptum“, „Revista română“, „Dacia literară
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a contrapunctului pare să fie mai degrabă efectul unui hazard de montaj. Imola (Ioana Moldovan, lăcrămoasă) trăiește așadar la Timișoara împreună cu colegele ei de fabrică, șvăboaica Hilde (Mihaela Rădulescu, mămoasă) și Nina (Daniela Nane, irosită), într una dintre acele case bănățene care seamănă cu versiunea locală a locuințelor neorealiste : o clădire aproape neverosimilă, cu o intrare gen turn și cu două șiruri de coridoare exterioare de o parte și de alta, care dau în curtea interioară a imobilului. Această locație este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
răstimpuri în cadru, parcă spre a ne aminti că mai există ceva viu și adevărat în această poveste... Din păcate, nici Sergiu Nicolaescu, nici încercatul său scenarist, prozatorul D.R. Popescu, nu par să și fi dat seama că atât casa bănățeană, cât și animalele domestice prezente în film sunt adevăratele vedete ale filmului și că ar fi meritat o dramă animalier-locativă pe măsură : patrupedele sunt reduse la un rol decorativ (sau simbolic ? e greu de spus), contemplând mute povestea pe cale de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
prezente în film sunt adevăratele vedete ale filmului și că ar fi meritat o dramă animalier-locativă pe măsură : patrupedele sunt reduse la un rol decorativ (sau simbolic ? e greu de spus), contemplând mute povestea pe cale de desfășurare, în timp ce fabuloasa casă bănățeană (care ar trebui să facă imediat obiectul unei restaurări UNESCO !) pare să alunge sistematic personajele filmului... Din fericire, nu același lucru se poate spune despre film : 15 este un film de maturitate una dintre cele mai irezistibile comedii despre Revoluție
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
formă - Satul uitat... - și în legătură cu asta - ai fost acasă? Eu mă duc la sfîrșitul săptămînii ce vine - îți telegrafiez cînd, și voi fi fericit dacă vei putea veni la gară, singur, sau, dacă situația permite, cu duduca din Letea. [...] Scrisul bănățean n-a apărut și mult timp n-o să apară (poate săptămîni), din cauza schimbării titlului. Ei spun că te vor tipări. Toți cei de la Iași, plus Ciopraga , mi-au vorbit de tine foarte frumos. Abia aștept să te văd. Sînt singur
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o poartă și o troiță bucovinene de care mă simt legat! După prima vizită la Rio Negro, la câteva luni, cu prilejul unei deplasări la Curitiba în iulie 1993, am fost oaspete al Coloniei "Entre Rios" de lângă Guarapuava, a șvabilor bănățeni, emigranți în Parana prin anii 1951-52. Asociați în "Cooperativa agraria mixta Entre Rios" (care produce în instalații moderne cca 45% din malțul necesar fabricării berii în Brazilia), cei circa 2000 de șvabi-brazilieni sunt astăzi oameni de afaceri, meseriași și agricultori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să văd Niagara cu ocazia trecerii pe la Buffalo a frontierei dintre SUA și Canada, în 1991. Iguazu aveam s-o văd mulți ani mai târziu și nu o dată, ci de două ori. Prima, cu prilejul vizitei la colonia de șvabi bănățeni de la Guarapuava, statul Parana, stat unde se află și renumita cascadă. Fusese o vizită scurtă , stil "văzut-plăcut", din lipsă de timp. A doua a fost cu ocazia unei excursii organizate de "Partea braziliană". Drumul de circa 1500 de kilometri între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a lăsat copilul în viață aparțineau și colegei noastre. și atât. La cursuri erau mai mult fete. Mi-am făcut prieten un băiat din Bucovina și un altul din Găiceanca, fostul județ Tecuci, Mohora, frate cu actrița. Dintre fete, două bănățene surori, Sandovici, o ardeleancă, Dădărlat și o dobrogeancă, Aurelia Tătaru. Era din Dăieni, Tulcea. Fată blândă, bună. Am mai întâlnit-o în timpul războiului, când mă refugiam din Basarabia pentru a doua oară. În fine, cursurile s-au terminat iar noi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și o cancelarie. Aceasta era școala în care alături de copiii sătenilor învățau și se țineau de trăsnăi și ai noștri. Primii doi. Ca să nu se mai poarte vorbele, oamenii neacceptând moda hainelor “ nemțești”, a trebuit să le confecționez băieților costume bănățene tradiționale. Le-a convenit sau nu, oricum pantalonii, prin lărgimea cracilor, ar mai fi putut găzdui încă o persoană. Cunoștințele mele în domeniul plantelor medicinale m-au făcut și aici utilă. N-am să uit de tânărul preot Dumitru Mereț
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
gata de întoarcere. Înapoi, în Basarabia nu se mai putea, poate și din cauza climei deloc temperate a Siberiei care abia ne aștepta iar aici, în Banat, unii spuneau că Tito ar fi fost dispus să pună pe tortul jugoslav bomboana bănățeană. C-o fi că n-o fi, cum o parte din viața noastră se risipise în pământul Nicoreștilor, acolo trebuia să ajungem mai ales că primisem ordin de utilizare pentru județul Tecuci. Nu aveam nimic bun, doar niște saltele de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Simpozionul din luna august au stabilit amiciții creatoare În serviciul cauzei comune. În "Curierul Ginta Latină" au apărut reportaje despre vizitele de după 1990 ceeace ne-a prilejuit să creionăm câteva medalioane. Prof. Ghigor Popi din Vârșei, membru al Asociației Istoricilor Bănățeni și a altor Asociații culturale, prin studiile și monografiile editate, concepute În contextul istoriografiei românești contemporane, aduce lumini În trecutul românilor din fosta Federație Iugoslavă. Cărțile sale, "Românii din Banatul Sârbiei", "Activitatea Partidului Român (1923 1929) din Regatul Sârbilor, Croaților
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
peisajul natal, Pavel P. Filip scrie poemul "Amintirile ulmilor'' Închinat satului care păstrează "focul darului de neam, de mamă, de tată, de cer senin și libertate". Dealtfel În articolele sale, În calitate de președinte al Filialei "Comunității Românilor din Jugoslavia" introduce cititorul bănățean În miezul evenimentelor culturale și sociale din Provincie. Vasile Barbu (Uzdin) un om cât o instituție. El aduce Uzdinului nu numai faima, dar și funcția unui mic continent prin personalitatea sa vulcanică, multivalentă: Președintele Societății Literare Artistice "Tibiscus", gazetar, scriitor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Nu e mare noutate Important ce știu și pruncii: Aurul din dosul "fruncii". Pe parcursul publicisticei sale am descoperit un poet apăsat de teama Înstrăinării, spirit nostalgic În căutarea satului pierdut pe care Îl cântă cu evlavie adesea În grai duios bănățean. Roman Sfera și Ninoslav Stoislavici, prezenți la manifestările noastre din anul 2001, conducători ai grupului de elevi din Voivodina care ne vizitează Începând cu anul 1992 odată cu descoperitorii de valoare Gligor Popi, Traian Trifa Căta, Vasile Barbu etc. Din Locve
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
I. Ungureanu, ministrul Culturii, ing. I. Amihăiesei, dr. Vlad Bejan. 1-IV conferință de presă cu tema: Situația Învățământului și culturii la românii sud dunăreni. 23-IV Festivalul pe poezie la Uzdin-Voevodina „Drumuri de spice” 25-26-IV Participarea la Simpozionul sub egida Vetrei Bănățene: Totul pentru Patrie. 13-V La școala generală nr. 3, Într-un cadru festiv asigurat de directorul școlii, Prof. E. Maximiuc, s-a Înmânat Diploma de Onoare prințului Dimitrie Sturza (Elveția) și preotului Radu Mironovici (Germania Baden Baden). 12-V
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la festivitățile din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău; dezvelirea bustului lui Tudor Arghezi; inaugurarea Bibliotecii “Târgoviște” din Chișinău; Documentare la Biblioteca “Onisifor Ghibu” din Chișinău. 16-17 septembrie La Uzdin (Voivodina Iugoslavia) s-a desfășurat Festivalul de muzică și folclor bănățean. 28-30 septembrie - a avut loc schimb de experiență la Nisiporeni. Delegația din România a oferit gazdelor cărți de literatură, manuale școlare, casete video (M. Diaconu). 28 septembrie - 1 octombrie D-na Cecilia Oescu și Valentina. Ilaș au participat la Simpozionul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Româno - Ucrainean. 27 septembrie Întâlnire cu Ion Iovcev directorul Școlii nr. 20 din Tiraspol la Inspectoratul Școlar Județean. 11 octombrie Cooperare cu Fundația creată pentru ridicarea unei statui reprezentând pe marele Voievod Mihai Viteazu. 17 - 19 oct. La simpozionul Astrei Bănățene de la Timișoara „Ginta Latină” a participat Împreună cu reprezentanți din Basarabia și Transnistria. 3 noiembrie Un număr de 9 copii de la Tiraspol urmează timp de 10 zile cursuri la Centrul de Informatică din Iași. 16 noiembrie Prin Soc. Ginta Latină se
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
perete se află un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ISTRO ROMÂNII” și volumul „Românii din Bulgaria”, la salonul de carte organizat de biblioteca „Gh. Asachi” În cooperare cu editurile din țară, din Basarabia, Bucovina și Jugoslavia. Apare volumul XLII „Ecologie umană”. 9-11.X. Participare la Simpozionul organizat de „Astra Bănățeană” din Timișoara cu tema: „Formarea poporului român și a limbii române” 17.X. Un grup de 6 membri ai filialei de la Sângeorz Băi, au mers la filiala din Nisporeni, Rep. Moldova, unde au plantat 500 de puieți de molid În jurul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din Țara Românească, unii sunt ortodocși iar alții romano-catolici. Țiganii din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și În vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat În 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material cules În mediul karavlahilor. Expunerea cuprinde culegeri folclorice, descrierea obiceiurilor la botez, nuntă, Înmormântare, de sărbători religioase și reuniuni familiale. Autorul Înlătură
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cimitirul ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei. 27.IX Concurs Cercetașii Naturii Ce știm despre românii de peste hotare. 10.X Simpozion Ecologie Umană cu tema: „Specificul național și integrarea europeană”. 18-20 X Participare la reuniunea anuală de la Timișoara Asociația Astra Bănățeană pentru Românii de pretutindeni. 12.XI Acțiunea: Să păstrăm legăturile cu vatra părintească 22.XI Donații articole de Îmbrăcăminte și cărți pentru elevi din Basarabia și Județul Iași 1.XII Omagiu Sărbătorii Marii Uniri de la Alba Iulia cuvântul profesorilor: Eugenia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]