3,051 matches
-
de ani de izolare stalinistă. Am stat chiar lângă primul pilon al podului, pe aceeași parte cu cantonul C.F.R., așteptând cu mare emoție întâlnirea cu primii români ai Basarabiei. Am văzut scene de-a dreptul cutremurătoare, pe mulți dintre românii basarabeni i-am văzut pur și simplu căzând în genunchi, pe obrajii lor curgeau șiroae de lacrimi și sărutând pământul Țării. Pe câțiva români ai Basarabiei furate i-am văzut luând câte o mână de pământ și după ce o sărutau o
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și în jurul căsuței, unde am ascuns în una vesela, în alta conservele, în alta butelia de aragaz, în alta aragazul, frigiderul și așa mai departe. în timp ce făceam gropile și ascundeam aceste lucruri de mare preț pentru bietul român, sărmanul român basarabean, bătrâna plângea, își aducea aminte de 1944 și mereu tresărea la fiecare bubuitură de tun, rafale de mitralieră, împușcături ce nu conteneau să se audă în acele momente, dinspre Tighina, Gura Bâcului, Cocieri, Dubăsari, Varnița, dar și de mai aproape
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
iulie 1998, Iași În vara anului 1998 s-a luat inițiativa să se organizeze la Iași un simpozion dedicat lui Ilie Ilașcu și camarazilor săi. M-am angajat eu să iau legătura cu familia celui deținut, precum și cu alți români basarabeni. Au fost invitați la Iași Nina Ilașcu, soția eroului de la Tiraspol, Alexandru Moșanu, Nicolae Dabija-care, fiind bolnav, a anunțat că nu poate veni-Gheorghe Ghimpu, Valeriu Matei, Grigore Vieru-în acea perioadă l-am văzut într-o emisiune TV la București și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
fără ca să-și mai poate vedea fiul vreodată. La data de 14 august 1998, împreună cu doamna Elvira Opran și prof. Ioan Alexa, tatăl domniei-sale, pentru care simțeam o atracție deosebită, am așteptat sosirea la Iași a unui autocar cu români basarabeni, veniți să viziteze țara. întâlnirea a avut loc în fața Palatului Culturii, unde Ioan Alexa, cu profunda sa înțelepciune și cu amintirea momentelor trăite în Cernăuți, de unde a fost obligat să fugă din calea ocupanților ruși în 1940, refugiindu-se în
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Dacă ar trăi măicuța Natalia să vadă ce graniță s-a făcut acuma la Prut, și ce greu mai poate trece bietul român din Basarabia ca să și vadă țara, dar ce piedici imense și la ce umilințe este supus românul basarabean ca săși recapete fireasca cetățănia de român, ar crede că la București se află guvernanții lui Voronin... I-am propus măicuței Natalia Ilașcu să vină la Iași de Sfânta Parascheva, la 14 octombrie 1998, dar nu a fost de acord
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
doi moșnegi bătrâni, sărmanii, el nu auzea de urechi și baba la fel. Bătrâni, bătrâni sărmanii, așa i-au luat și duși la moarte în Siberia, așa a fost în <raiul rusesc>.” Studentul o întreabă dacă s-au bucurat românii basarabeni când au venit rușii. “Nimeni nu s-a bucurat. Nimeni, și nici astăzi nu se bucură. Da’ așa am auzit astă-noapte la radio, că să se voteze secera și ciocanul. Apoi cine s-o mai duce să voteze, să iasă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
scrise cu grafie chirilică, scrise în rusește. M-am chinuit să descifrez prin litere chirilice nume ca: Neculai, Vasile, Gheorghe, Ion... Cred că cimitirul vorbește cel mai bine despre drama românilor basarabeni. Este mare păcat ca să se spună despre românii basarabeni că sunt analfabeți, că nu știu să scrie, că nu știu să citească românește. Românii basarabeni nu sunt proști. Nu sunt analfabeți. Sunt eroi. Dacă și-au păstrat ființa națională după cincizeci de ani de ocupație stalinistă, după cincizeci de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ca: Neculai, Vasile, Gheorghe, Ion... Cred că cimitirul vorbește cel mai bine despre drama românilor basarabeni. Este mare păcat ca să se spună despre românii basarabeni că sunt analfabeți, că nu știu să scrie, că nu știu să citească românește. Românii basarabeni nu sunt proști. Nu sunt analfabeți. Sunt eroi. Dacă și-au păstrat ființa națională după cincizeci de ani de ocupație stalinistă, după cincizeci de ani de ocupație rusească, după ce jumătate din populația Basarabiei din anul 1940 a fost fie omorâtă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sute de ani ne-au călcat în picioare și cred că nici acum nu și-au schimbat obiceiurile.” Din păcate, speranțele studientului Mihăilescu Manole sunt astăzi spulberate. Speranțe frânte, trecerea de acasă, acasă a devenit și mai grea. Sărmanul român basarabean, nu mai poate trece ușor granița nedreaptă de la Prut, granița dintre români ca să-și vadă țara. Guvernanții de la București au clădit vămi solide, parcă pentru veșnicie să ne despartă. Trist, cumplit de trist!!!... Am revenit la Iași după câteva peripeții
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ne-mai apucând să și revadă locurile natale. Siberia este împânzită de morminte ale românilor basarabeni. Astăzi Siberia, a venit în Basarabia. Foamete, frig, disperare, întuneric e în casele bunilor români ai Basarabiei. V-ați întrebat câți din bunii români basarabeni și au putut realiza visul de a trece Prutul? Măicuța Natalia Ilașcu, mama lui Ilie Ilașcu, a putut ajunge la mănăstirile din Moldova, pentru prima dată zilele acestea. între timp, avem legătura la Iași. Bună ziua domnule Constantin Chirilă !” „Bună ziua !” „Corespondentul
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
-mă va la dânsul Dumnezeu Te implor să spui că sunt al tău. Acest strigăt de disperare „Te implor să spui că sunt al tău”, rostit în versul lui Nicolae Dabija , din păcate nu prea se aude la București... Românii basarabeni au fost aduși într-o mare sărăcie—din păcate și în dreapta Prutului guvernanții au făcut același lucru—Nu au bani nici de mâncare, de haine pentru copii, de cărți, de caiete, manuale. Părinții n-au cu ce-și încălța copii
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de mâncare, de haine pentru copii, de cărți, de caiete, manuale. Părinții n-au cu ce-și încălța copii, să-i trimită la școală. Pe dreapta Prutului, la țară, este la fel. Guvernanții de la București au blocat pe bietul român basarabean, care trecea Prutul în disperarea sa, venind în orașele apropiate, unde putea să-și vândă din produsele sale, fructe, legume, lapte, brânzeturi. Dar strategii de la București i-au interzis să-și mai vadă țara, împingându-l, criminal, către Moscova. Dacă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cel ce nu-și cunoaște istoria neamului, nu merită să trăiască. și acesta este un adevăr de care fiecare suflet de român să țină cont. Nimeni nu-i în stare să admire sacrificiul și efortul pe care îl fac luptătorii basarabeni pentru a menține această conștiință națională. Noi, din dreapta Prutului, nu știu ce merităm, poate chiar dispreț, pentru că nu suntem în măsură să înțelegem sacrificiul celor din Basarabia, 125 103 măcar să-i susținem moral și material. îi considerăm aproape români părăsiți. Aceasta este
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
n-am fost și din păcate nu suntem la înălțimea jertfei lor... Tot în acele zile am vizitat muzeul „Memoria Neamului”, unde am fost așteptași de dl. Pirogan, Iurie Ilașcu, Boris Movilă, Anatol Corj, Mihai Leancă și multe alte personalități basarabene. De multe ori când mergeam la Chișinău, am dormit în casa domnului Vadim Pirogan. O casă modestă la bloc la ultimul etaj, când ploua afară ploua și în casă, la 300—400 de metrii de mijlocul de transport. Așa au
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
soției Dumneavoastră cele mai sincere urări de bine, cele mai amicale salutări copiilor, Oanei și Dinei, pe care o cunosc mai puțin. Al Dumneavoastră, Pierre Între timp, pe cerul meu apăruse încă o stea amenințătoare: toți cei de origine ruso basarabeană trebuiau să dovedească prin acte că nu fuseseră în Basarabia în perioada celei dintâi ocupații sovietice. În caz contrar, erau considerați supuși sovietici și urmau să fie repatriați. Or, eu și cu Mama fuseserăm acolo... Numai ideea de a mă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
până acum. Beau vin și nu mă gândesc la nimic. Nostalgia anilor de cămin, la Galați, când nu posedam nimic, dar împărțeam totul, începând cu mâncarea și terminând cu veioza albastră, ieftină, cumpărată cu 30 de lei de la vânzătorii ambulanți basarabeni, pe care mi-o cereau "băieții" cu împrumut pentru o seară petrecută împreună cu "prietena". Vânzători care, în treacăt spus, comercializau printre altele costum de scafandru militar sovietic și AK 47, vândut mai cu fereală. Veioza, foarte necesară printre altele pentru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
care l-au avut, pentru devotamentul, generozitatea și perseverența cu care au lucrat, pot fi socotiți ca părinții socializmului român. Prezența la Iași, în acel timp, adică pe la 1878, a unui însemnat număr de refugiați politici ruși, în mare parte basarabeni, ca Zubcu Codreanu, doctorul Russel și Dobrogeanu-Gherea, a făcut ca influențele revoluționare apusene să se întâlnească acolo, în cea mai bună armonie cu cele venite din Orientul apropiat. Faza aceasta, de entuziasm, de energie, de propagandă activă, a provocat fatal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în Comitetul Consultativ, a doua Conferință panortodoxă presinodală (Chambesy, 1982), la lucrările Prezidiului și Comitetului Consultativ de la Oxford (1983), Consiliul Mondial al Bisericilor, Conferința Bisericilor Europene. Cu deosebită dragoste i-a îndemnat și i-a întărit în credință pe românii basarabeni, îngrijinduse de reactivarea Mitropoliei Autonome a Basarabiei (20 decembrie 1992). Ca recunoaștere a prestigioasei și îndelungatei sale activități în slujba țării și a Bisericii a fost decorat cu ordine și medalii de stat și ecleziastice, românești și străine. Este singurul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
numeroase ziare și reviste: „Ramuri“, „Convorbiri literare“, „Adevărul literar și artistic“, „România literară“, „Luceafărul“, „Freamăt“, „Opinia“, „Cetatea Moldovei“ etc. În răstimpul petrecut în Basarabia a scris și la alte periodice din zonă („Răsăritul“, „Glasul Bucovinei“, „Viața Basarabiei“, „Gazeta Basarabiei“, „Pagini basarabene“) sau din vechiul Regat („Țara noastră“, „Universul“, „Gorjanul“, „Curentul magazin“ etc.). În 1940 a fost silit să revină la București, unde, ca redactor-șef al „Gazetei refugiaților“, apoi ca director al revistei „Îndrumătorul nostru“ (1941-1943), dar mai ales ca asiduu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Checea, Arad) și, firește, în spitale și lazarete. Din lista scrierilor editate de Dimitrie Iov, amintim: Moartea regelui Carol. Scrisori către un nepot (Craiova, 1915); În lunca Trotușului (București, 1923); Amintiri și lacrimi (București, 1932); Duduia Adela (București, 1932); Priveliști basarabene (București, 1941 - Premiul Academiei Române); Gospodarul din Orhei (București, 1942); D-aia n-are ursul coadă... (București, 1943); Moldova de la Nistru (București, 1943). În Biruitorii de la Țiganca (București, 1943) ne prezintă vitejia și eroismul ostașilor români în luptele pentru eliberarea Basarabiei
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
-i facă cunoscută știință“, urma a răspunde „situației fericite“ în care, „din margine de țară“, orașul Huși devenea „centrul vechii Moldove“, adică „cel mai apropiat oraș din țară în regiunea cuprinsă între orașele Chișinău, Bender și Cahul“. Prin reunirea elevilor basarabeni cu cei din partea apuseana a Prutului, structura de învățămînt al carei centenar urmează a-l sărbători curînd ducea mai departe „unirea-n cuget și-n simțiri“ pentru care se zbătuse domnitorul Cuza și sfetnicul sau apropiat, Mihail Kogălniceanu, legați și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de a fi, din margine de țară, centrul vechei Moldave care cuprindea întreaga regiune a centrului Basarabiei. Cel mai apropiat oraș din țară în regiunea cuprinsă între orașele Chișinău, Bender și Cahul este Huși. El trebuie să servească întreaga populație basarabeana cuprinsă în aceste limite ca centru de cultură. / în acest scop, hușenii, gândindu-se să vină în sprijinul fraților lor din Basarabia, au pregătit un internat pentru elevii basarabeni”. Decretul de înființare a Liceului de băieți „Cuza Vodă” va fi
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Bender și Cahul este Huși. El trebuie să servească întreaga populație basarabeana cuprinsă în aceste limite ca centru de cultură. / în acest scop, hușenii, gândindu-se să vină în sprijinul fraților lor din Basarabia, au pregătit un internat pentru elevii basarabeni”. Decretul de înființare a Liceului de băieți „Cuza Vodă” va fi promulgat de regele Ferdinand I întregitorul (1914-1927) la 22 septembrie 1918. Numele unionistului Anastasie Panu revine Școlii primare de băieți nr. 1 din Huși, situată în aceeași curte cu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un baci bătrân, care fusese jidov În tinereță, și binevoise Dumnezeu a-l face să cunoască credința cea adevărată”. În unele colinde românești se vorbește de „fânețe jidovești” <endnote id="(15, p. 104 ; 181, p. 198)"/>, iar Într-o colindă basarabeană, o „jâdaucă” are puteri magice asupra fecundi tății oilor <endnote id="(222, p. 82)"/>. În fine, cea mai spectaculoasă reminiscență a fenomenului socio-economic În discuție este o variantă a baladei Miorița, culeasă În ținutul Vrancei : „Iată vini-n cali,/ Tri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1918. Ecouri În mentalitatea tradițională Dar cel mai cunoscut proces de „omor ritual” din spațiul românesc a fost cel desfășurat În Moldova În 1726. Totul a pornit de la un presupus delict de infanticid, care s-ar fi petrecut În târgul basarabean Onițcani (ținutul Orhei). S-a spus atunci că „bezzaconicii jidovi” (= „evrei fără de lege”, cum i-a numit Ion Neculce În Letopiseț) ar fi „furat În ziua Paștilor un copil [creștin], cam de cinci ani” (Cronica Ghiculeștilor) și l-ar fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]