3,939 matches
-
și zîmbind. Apoi Îi oferiră ciocolată. — Am grijă de siluetă, spuse ea În cele din urmă, trăgîndu-se la o parte. — Și noi! strigară În urma ei. E frumoasă! Coridorul următor era mai liniștit, iar cel de după el și mai liniștit; unele becuri se defectaseră, așa că-l traversă aproape pe Întuneric. Erau mai mulți soldați aici, dar probabil că se urcaseră Înaintea celorlalți; nu aveau chef de glume și stăteau cu genunchii retrași, cu mantalele cenușii strînse În curea, cu capetele coborîte, Încercînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
eventualitatea unei explozii; Duncan le Închise cu multă grijă. Își auzea tatăl gata să-și dea duhul de-atîta sforăit. — Taică-tău parcă-i Messerschmitt! șopti Alec. Asta Îi făcu să se pună din nou pe rîs. Aprinseră lumina În bucătărie. Becul fără abajur era destul de slab, și readucea Încăperea la viață În culori Întunecate, murdare și plate: albul pătat al chiuvetei, cenușiul și galbenul linoleumului, maroniul ca de sos de friptură al lemnăriei. Cada era lîngă masa de bucătărie, lipită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de la mijlocul trimestrului când/ce? Invitat prieteni la prânz duminică. Cumpărat semințe de pin și busuioc ca să fac pesto, curs gătit pentru petreceri (al lui Leith sau ceva asemănător). Broșuri vacanță de vară. Cumpărat mingiuță pentru Jesus. Ofertă pentru traversă? Becuri, lalele, balsam buze, injecții cu Botox pentru Îndepărtarea ridurilor? 9tc "9" Prima dată când l-am Întâlnit pe Jacktc " Prima dată când l‑am Întâlnit pe Jack" 07.03: Stau ascunsă În baia de jos cu valiză cu tot ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sosit. Mă furișez afară din propria casă ca un hoț, când se aude un claxon acuzator de la Volvo-ul parcat peste stradă. Angela Brunt, capul Lojei Șorțurilor locale. Fața ei Îmi amintește de un Ford Anglia. Cu ochii bulbucați ca niște becuri, plasați Într-un craniu triunghiular, Angela este tragic de banală. E de-abia ora 7, ce-o fi cu ea afară din casă? Probabil doar ce a dus-o pe Davina la cursurile de japoneză de dinainte de răsăritul soarelui. Dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Sunt tentată să-i spun că ne gândim s-o Înscriem la școala primară de stat. Cu puțin noroc, i-aș produce un atac de cord instantaneu considerabil. Cred că mai putem Încă s-o Înscriem la St Stephen. —Zău? Becurile se rotesc În fasunguri. Dar cum aveți de gând s-o mai Înscrieți la o școală decentă la unsprezece ani? Ai citit ultimul raport Ofsted despre St Stephen? —Nu, nu am... —Ești conștientă că elevii de la școlile de stat sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ceva inevitabil. Totul părea atât de pătruns de spiritul teuton. „Tu o să fii Germania de Est și eu o să fiu Germania de Vest“, mi-l amintesc pe Richard spunând pe când stăteam fiecare Întinși În jumătatea lui de pat, sub lumina becului de pe stâlpul de-afară. Am râs atunci, dar În timp am ajuns să mă Întreb dacă nu cumva patul din München era adevăratul pat conjugal: practic, lipsit de pasiune, având ca scop să toropească ceea ce Dumnezeu a unit. 07.41
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
terminat hârtia igienică, s-ar fi ales praful de proiect. Femeile au În cap puzzle-ul vieții de familie, e un dat. În fiecare seară În drum spre casă, venind din centru, urmăresc femeile grăbindu-se, În lumina portocalie a becurilor de pe stâlpi, cu sacoșe de cumpărături, echilibrând serviete sau tresărind În stațiile de autobuz ca niște jucării cu cheie care au fost Întoarse prea mult. Nu demult, prietena mea Philippa mi-a zis că ea și soțul ei au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
au făcut ca relația noastră profesională să fie greu de gestionat. Tonul mesajului meu a fost prietenos, dar hotărât. Timp de câteva ore după, am resimțit senzația aceea dulce, constantă, dată de faptul că am acționat responsabil, cel mai strălucitor bec de pe firmamentul maternității. De atunci Însă becul s-a ars. Sau asta, sau m-am Împiedicat de fir și l-am deconectat de la rețeaua de electricitate: nici un fel de sevă, de influx de energie și cu siguranță nici un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fie greu de gestionat. Tonul mesajului meu a fost prietenos, dar hotărât. Timp de câteva ore după, am resimțit senzația aceea dulce, constantă, dată de faptul că am acționat responsabil, cel mai strălucitor bec de pe firmamentul maternității. De atunci Însă becul s-a ars. Sau asta, sau m-am Împiedicat de fir și l-am deconectat de la rețeaua de electricitate: nici un fel de sevă, de influx de energie și cu siguranță nici un fel de legătură. Mi-am verificat inbox-ul de cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
raportat că poligonul este liber, personalul de serviciu a fost instalat la locurile stabilite (ordonate), iar dispozitivele, instalațiile și aparatura funcționează normal; începerea efectivă a tragerii în poligon se permite numai după ce mai întâi se ridică fanionul roșu (se aprinde becul cu lumină roșie pe timp de noapte) pe catargul de la punctele de conducere-observare central, de sector și din adâncimea poligonului, iar gornistul (când nu există semnalul se dă prin voce) dă semnalele „Atențiune“ și apoi „Foc“. CUNOAȘTEREA ȘI FOLOSIREA MIJLOACELOR
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
trafic pare c-o să dureze o veșnicie. — Calmați-vă, domnule Prentice. Se poate rezolva În orice clipă, cînd ăștia din Guardia o să-și dea seama cît sînt de plictisiți. Toate reglementările astea... (Am dat din cap spre contractul de Închiriere.) Becuri de rezervă, trusă de prim ajutor, extinctoare? Renault-ul ăsta e mai bine echipat decît avionul cu care am zburat Încoace. — Pe Cádiz ar trebui să dați vina. Noul guvernator civil e obsedat de La Linea. Planurile lui de ajutor social contra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Financial Times. În fața apartamentului lui Frank, covorul gros, arat de o cameristă cu aspiratorul În dimineața aceea, purta urme de tocuri. Deschizînd ușa, mi s-a părut că undeva dincolo de dormitor tocmai murea o lumină, slaba lucire remanentă a unui bec abia stins. Apoi raza farului din Marbella mătură peninsula, Înflăcărînd acoperișurile din Estrella de Mar. Am intrat cu valizele, am Închis ușor ușa În spatele meu și am pus lanțul. Lumina lunii acoperea mobila din jur ca un strat de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
tot calmul pe care mi l-am putut aduna. — Cu siguranță că nu Frank, domnule inspector. Chestia asta cu dezmembrarea sistemului de aer condiționat și transformarea lui Într-o armă incendiară... Frank abia dacă s-ar pricepe să schimbe un bec. Ăla care-a Întreprins atacul avea niște abilități pe care le găsești doar la oamenii cu antrenament militar de sabotori. Poate, domnule Prentice..., spuse Cabrera, urmărind-o pe Paula cu vădită Îngrijorare și oferindu-i batista lui. Dar abilitățile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
stinge lumina pe scară. - Hai, Adi, bate mai tare! Leac râde de mine. - Bate, mă, bate, că-i acasă. Tot nu răspunde nimeni. A dracului lumină, iar se stinge. - Cine-i? - Pizza! răspunde Leac hohotind. Nu mai apuc să aprind becul pe scară, se deschide ușa și lumina vine acum dinăuntrul apartamentului. În prag, un puștan, cred că n-are nici douăzeci de ani, În pantaloni scurți și maieu, blonziu și simpatic. Slăbănog, Într-adevăr. - Ce vreți? Întreabă el. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
gangul din apropiere. Oprit din fugă, Marius ridică în brațe femeia aproape leșinată. Aplecat de spate, începe să alerge pe strada dreaptă și lungă, parcă fără de sfârșit, către intrarea în adăpostul antiaerian. În sfârșit, ajunge. Interiorul luminat doar de un bec minuscul, roșiatic, este populat cu fețe crispate, încordate în așteptarea a ceea ce se pregătea să vină. În hruba veche și afumată, care în nici un caz nu-și merita numele de adăpost antiaerian, persistă un miros greu de igrasie și mucegai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
explodează deasupra lor, violența impactului făcând ca adăpostul să se clatine asemeni unei corăbii rămasă fără cârmaci pe o mare vijelioasă. Suflul sparge în bucăți ușa din lemn. Un nor de fum și cenușă năvălește înăuntru. Cu un pocnet sec, becul se sparge lăsând încăperea într-un întuneric rece și dușmănos. "Îngrădește-ne și păzește-ne Doamne, cu puterea Ta cea mare... Bucăți mari de cărămidă spartă încep să cadă din tavan. Dintr-un colț al beciului se ridică un geamăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
aud pași grăbiți si tonurile ridicate ale unor femei bete. La mijlocul coridorului, o scară din lemn, în spirală, urcă spre etaj. Sub pașii lor, treptele scârțâie agasant la fiecare atingere. Sus, se opresc să scruteze cu ochi vigilenți palierul. Un bec chior, aflat undeva la mijlocul tavanului jos, încearcă fără succes să lumineze pereții crăpați. Duhoarea de urină și tescovină fermentată te poate lăsa fără aer în plămâni. Cu o dezinvoltură ce trădează obișnuința, Manfred se oprește în fața unei uși cu vopsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Este într-o stare foarte gravă. Ceva în legătură cu niște complicații după naștere. Maiorul von Streinitz a dat-o în grija unei infirmiere. Sunetul unor pași grei pe coridor le întrerupe discuția. În cameră intră Mâțu. Lumina zgârcită provenită de la un bec minuscul montat pe tavanul holului pătrunde odată cu el în cameră. "Au reparat băieții generatorul" gândește Marius. Dom' locotenent, avem doi prizonieri. O infirmieră pe care am trimis-o sub escortă la magazie pentru niște cutii cu lapte praf, precum și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Foarte repede, veți avea nevoie de toate forțele. Din holul parterului, Marius și Lazăr aud la etaj zgomot de ferestre trântite și sunet de voci. Intră pe un coridor mic, strâmt și ușor curb. Și aici se văd urmele luptei. Becul din tavan este făcut țăndări, globul de cristal care-l proteja este smuls cu tot cu o bucată de zidărie. Pășesc peste cadavrul unui militar neamț și deschid o ușă pe care scrie cu vopsea verde, scorojită, ceva în cehă. Intră, urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ea mă sărută. „Dacă nu ne Întîlneam atunci”, spusei. - „Trebuia să ne Întîlnim!” preciza pentru a nu știu cîta oară. Unghiul literei nu se mai văzu, amîndoi formam acum o linie dreaptă În cenușiul camerei ce era abia luminată de becul de afară. Deodată, așa cum ne aflam furăm cuprinși În unghiul stelei ce trecu peste noi prin fereastră odată cu rotirea pămîntului, și-n clipa aceea devenirăm nesfîrșit de frumoși. Acum, la data scrierii acestei cărți, au trecut aproape cinci decenii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cum bine știi, e numai mirajul a ceea ce aș fi fost eu dacă trăiam, deci Înșelarea ideii.” Și mă sărută iar, prelung, ne rostogolirăm pe canapeaua cuprinsă la dunga dintre Înserare și noapte, În fascicolul palid al luminii stinghere a becului abia aprins al felinarului din stradă, aflat În dreptul ferestrei. - „Cum e dincolo, Keti?” Întrebai fără teamă. Ea deschise ochii mari: „Nu e adevărat, nu există moarte, decît pentru neștiutori ca tine, sau ca noi amîndoi altădată, așa numim noi toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
un semn de plictiseală, ori nerăbdare, și cînd ieșirăm, amurgul tocmai căzuse peste oraș, venit din Întinderea fără sfîrșit a cîmpiei. Doamna și domnul Pavel ne așteptau În curte, la masa rotundă cu fotolii de răchită, deasupra cărora bătea un bec, balansîndu-se de un fir adus de improvizația domnului Pavel, cimentul curții udat, Într-o curățenie perfectă, era spre lăsarea serii, iar vara pe sfîrșite. - Bine ați venit! ne Întîmpină el, sincer vesel de aglomerarea tinerească a curții lui. Ce v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Trec anii, domnule judecător, (rosti ultimele două cuvinte ca mîngîiere pe o catifea), și n-am uitat. N-am răspuns, nu puteam, nu știam ce să răspund. Între mine și ea stăruia, ca o interdicție, veselia, petrecerea aceea gălăgioasă și becurile orbitor luminoase din noaptea nunții ei. Mai stăruia și zîmbetul, din aceeași noapte, nedeslușit ca și acum sau poate cu o anume deslușire secretă pe care mă făceam a n-o Înțelege. - Dacă atunci, reluă ea, descătușîndu-mi mîna din palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Pavel, la restaurantul din Grădina publică aflat În apropierea malului Înalt ce domina fluviul ce curgea În vale cu puținele ambarcațiuni locale și un șlep sub pavilion egiptean - Înainte de război era o nebunie, acum luminat În Înserarea crescîndă de cîteva becuri singuratice. Toți cinci ne aflam la o masă dreptunghiulară (rezultat a două mese pătrate puse una În prelungirea celeilalte, anume pentru noi) de către unul din cei doi băieți care efectuau diverse servicii pentru clientela veselă a serii, ei erau Îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
terminarea căreia se croise albia fluviului izvorît din apusul continentului, curgînd liniștit spre răsărit. Apele se bănuiau lucind, era o noapte de imperii, ea prinse brațul drept și-i simții căldura transmițînd emoția de care era cuprinsă, și În lumina becurilor dinspre restaurant, lucind pieziș, Îi văzui ochii Înmărmuriți de spectacolul acela rar ce venea din măreția milioanelor de ani, la care nici nu gîndise pînă atunci. Întoarse capul și-și chemă fiica spre a Împărtăși alături bolțile acelui ceas. Soții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]