2,357 matches
-
25245200-2 Pălării din cauciuc sau din plastic ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 66 Umbrele,parasolare, bastoane pentru 4201+6602+6603[.1 19210000-1 Șelărie mers, bastoane- +.9] scaun, bice,cravase 4201+6602+6603[.1 19212000-5 Cravase și părți ale +.9] acestora 4201+6602+6603[.1 19213000-2 Bice +.9] 6601-6603 36650000-2 Umbrele de ploaie și paraso- lare; bastoane pentru mers și bastoane-scaun 6601 36651000-9 Parasolare 6601 36652000-6 Umbrele de ploaie 6602 36653000-3 Bastoane-scaun 6602 36654000-0 Bastoane pentru mers 6603 36655000-7 Piese, garnituri și accesorii pentru umbrele de ploaie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
general ale noului proiect răspund din toate punctele de vedere acestei cerințe: 1. suprimarea literei â - vestigiu al etimologismului - și înlocuirea ei peste lot cu î; 2. Suprimarea literei u final la substantivele, adjectivele și formele verbale terminale în i; bici, gălbui, întâi, atribui, îndoi, lăsai, voi (verb auxiliar) etc., deci atunci când e parazitară, necorespunzând realității fonetice; 3. întrebuințarea trăsăturii de unire și în cazurile unde se folosește - fără să mai fie nevoie de el - apostroful”. *** Liviu ONU65: „De bunăseamă că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Pitlear. A. Mihale, de pildă, notează întotdeauna cu deosebită precizie tot felul de amănunte cu privire la condițiile materiale. Așa procedează în Ogoare noi, în Judecata etc. În această din urmă lucrare, de pildă, ajunge la un moment dat să precizeze numărul bicelor din legăturile aduse de chiabur acasă. La ce folosește așa ceva? Mai cu seamă că, în situația dată, precizarea e ciudată, neverosimilă deoarece cu puțin mai înainte ni se spusese că nici măcar chiaburul nu știa cîte bice sunt acolo, le luase
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dat să precizeze numărul bicelor din legăturile aduse de chiabur acasă. La ce folosește așa ceva? Mai cu seamă că, în situația dată, precizarea e ciudată, neverosimilă deoarece cu puțin mai înainte ni se spusese că nici măcar chiaburul nu știa cîte bice sunt acolo, le luase așa, cu grămada, ca să-și plaseze banii” (...). În articolul său, acad. G. Călinescu menționa faptul că noțiunea de caracter nu trebuie înțeleasă metafizic, ci ca niște «valori sociale, în raport strâns cu influența mediului». Totuși - așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poemele sălbatice Cuvintele-mi zboară de foc și de plumb Ca gloanțele de flintă. Profesiile de credință combatante sunt numeroase. (...) Așadar poezia lui M. Beniuc este în tonul just atunci când vine cu zgomot de coase, de securi, de bardă, de bici, de izbituri, de furtuni, de prăvălituri de arbori, transcriind situarea poetului pe poziția luptei de clasă. Străbat singur pădurea, O vijelie grea A prăbușit un uriaș stejar în calea mea. Poetul s-a simbolizat însuși într-un Sânt-Ilie vijelios: Așa
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e dator s-o cânte cum dealtfel o și face. (...) Meritul ideologic remarcabil al lui M. Beniuc cel de azi este de a nu se fi lăsat ispitit de idilism și vulgarism edulcorat și de a fi păstrat sfârcul de bici cu care pleznește și acum nemilos ca Iorgu Iorgovan «șarpele» încă primejdios fiindcă «puie» adică plodește: Ne știm de mult, e lupta veche Din veac în veac, din an în an: E șarpele ce puie streche Lovit de Iorgu Iorgovan
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nicolae LABIȘ - Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și fulgerări de bici În fundul căruțelor stăteau uitându-se în urmă Țiganii cei mici. Cel mai mic întreba pentru ce-și strâng gospodinele Rufele din funii și din ogrăzi găinile. Se gândeau că găinile zboară slobode-n copaci prin pădure Și nimănui nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nu-i pasă că unii suferă... e un monstru ascuns într-o bunăciune de femeie înaltă, slabă și brunetă (www.utilecopii.ro/forum, 2007) Dar ea, amazoana, vexată că mizeria mea de Passat "secandhendî" cerșește un loc în fața-i, dă bice la caii-putere (AC, 14, 9-15 aprilie 2008). Dacă N2 este un nume propriu de persoană, adjectivul calificativ și adjectivele deictice însoțesc automat elementul din prima poziție: Oare dobitocul ăsta bețivan de Voronin a auzit de Pactul Ribbentrop Molotov? Un nemerinic
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
oboseală, adormit și sforăind pe un pat nenorocit: jelania acestui tată nu va fi întreruptă nicicum prin vorbele copilului care, cu ochii în continuare închiși și cu mâinile așezate ca și cum ar ține frâiele a doi cai năvalnici, îi îndeamnă cu biciul și cu vocea, și visează că încă îi mână. Aceste situații sunt inspirate de verva specifică lui Molière și Aristofan. Terențiu nu este posedat de un asemenea demon. El poartă în sinea lui o muză mai calmă și mai blândă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
natură complexă, Amonxe "Ammon", care o are ca soție pe Mutxe " Mut" și ca fiu pe Khonsuxe "Khonsu", un zeu selenar. Vecin cu Teba și Koptos, zeul străvechi Minxe "Min" este reprezentat și el cu două pene pe cap, un bici rezemat de mâna dreaptă și - așa cum i se cuvine unui zeu generator - cu falus. La Dendera este stăpână Hathorxe "Hathor", o zeiță celestă cu trăsături de junincă; puțin mai la nord, la Abydos, un „stăpân al apusenilor” (adică al defuncților
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
instrument dacă zidul este drept este un asiatic pentru că poartă barba caracteristică. Ceilalți doi sclavi sunt și ei foarte probabil asiatici. Tenul lor este mai alb, forma nasului este tipică sau poartă barbă. Supraveghetorii sunt prevăzuți cu toiag sau cu bici. Partea inferioară reprezintă un fel de construcție, mai sofisticată, cu un plan înclinat. Este construită cu piatră șlefuită, cărămidă și probabil un tip special de mortar. Sunt cunoscute cetățile Pitom și Ramses despre care vorbește textul biblic din Exod (1
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
dedicîndu-și viața celor doi copii ai ei. Aceasta însemna practic muncă din greu, cosînd acasă rochii pentru doamnele din înalta societate. Ceea ce însemna sărăcie și privațiuni și totodată mutarea dintr-un loc în altul, așa cum își amintea Iorga, "mînați de biciul nevoii", încercînd să găsească o chirie mai mică și luînd în chirie ca să o poată scoate la capăt 12. Doamna Zulnia s-a străduit tot timpul să-și păstreze demnitatea și statutul și să nu ajungă la un nivel și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Gore. Acesta s-a impus începînd din 1905 ca un fel de erou modest, ca un luptător nonviolent. În 1927, cînd Gore a murit, Iorga i-a dedicat o evocare emoționantă, amintindu-și cum acesta își mărturisise sub loviturile de bici (groaznicele nagaici ale poliției rusești) credința în nația sa164. Nu există nici urmă de ură în corespondența lui Gore față de celelalte naționalități din Basarabia, nici măcar față de ruși. După ce Basarabia s-a întors la "Patria mumă", un Gore pocăit i-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
morală. Dar au Înțeles și faptul că nazismul nu era doar o farsă jucată nevinovatului proletariat german. Clasa muncitoare germană, ca și burghezia, Își neglijase fatal Îndatoririle. Tocmai din acest motiv, ea putea fi determinată să adopte obiectivele comuniste, dacă biciul și zăhărelul erau dozate corect. și În orice caz, autoritățile din estul Germaniei, ca și cele din vest, nu aveau de ales: cu cine să conducă țara, dacă nu cu foștii naziști? Astfel, pe de o parte, forțele de ocupație
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
autosubjugarea unei societăți răzvrătite. Mesajul propagat era că țara suferise În 1968 o psihoză În masă, că „falși profeți” exploataseră isteria aferentă și că națiunea trebuia readusă fără preget pe calea cea dreaptă, cu zăhărelul bunurilor de consum și cu biciul supravegherii permanente. Desigur, recursul la violență era o amenințare neexplicită, dar faptul că era rar menționat nu făcea decât să contribuie la umilința colectivă. Ca și În 1938 și 1948, Cehoslovacia era transformată din nou În complice la propria ei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
21. Spre deosebire de memorie, care se confirmă și consolidează pe sine, istoria contribuie la dezvrăjirea lumii. Mai tot ce are ea de oferit este incomod, chiar distructiv - de aceea, În politică nu este Întotdeauna Înțelept să folosești trecutul ca pe un bici moral cu care Îndemni un popor și Îl faci de ocară pentru păcatele lui trecute. Dar istoria trebuie Învățată - și, periodic, reînvățată. Într-un banc celebru din perioada comunistă, un ascultător sună la Radio Erevan și Întreabă: „E posibil să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe poale, Păzând În piscul datoriei tale. Durerea noastră surdă și amară O grămădii pe-o singură vioară, Pe care ascultând-o a jucat Stăpânul, ca un țap Înjunghiat. Din bube, mucegaiuri și noroi Iscat-am frumuseți și prețuri noi. Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte Si izbăvește-ncet pedesitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptățirea ramurei obscure Ieșită la lumină din pădure Și dând În vârf, ca un ciorchin de negi, Rodul durerii de vecii Întregi. Întinsă leneșă pe canapea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cântecul nu e de fapt, după cum versurile o arată fără echivoc, decât expresia cea mai directă a „durerii surde și amare” și de aici cu siguranță mișcarea convulsivă cu care e Întâmpinată. Câteva versuri pot alcătui premisele unei dileme interpretative: „Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte / Și izbăvește-ncet pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor”. Aici trebuie insistat asupra asocierii bizare dintre izbăvire și pedeapsă, privită ca o fină subliniere a paradoxului arteificțiune a spiritului, dar În același timp, o modalitate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cam de vreo treizeci și șase de ani, Înalt uscățiv la față, cu mustața lungă, ochii verzi, sprâncenele dese și Împreunate. Lică era porcar din cei ce poartă „camașă subțire și albă cu floricele, pieptar cu bumbi de argint și bici de carmajin... cu codoriștea de os Împodobit cu flori tăiate și cu ghintulețe de aur”. După ce s-a uitat la cele două femei, Lică a aruncat o privire În jur și a Întrebat autoritar, cine e cârciumarul. Ana Îl privea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
i-a spus despre popasul văduvei la han, l-a acuzat că el și Lică Îl jefuiseră pe arendaș. Spre miezul nopții, Pintea a găsit trupul neînsuflețit al unei femei tinere, Îmbracată În negru și și mâinile legate cu un bici. Lae s-a speriat că fusese lăsat singur lângă copilul mort. A alergat Într-un suflet la han și le-a spus jandarmilor ce a văzut. Aceștia au plecat repede În ajutorul lui Pintea. Acolo s-au tras focuri de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Pintea. Acolo s-au tras focuri de armă și un jandarm, Hanțl, a fost Împușcat În umăr, avea și un cuțit Înfipt prin gât Înspre inimă. Mai ținea În mână o cârpă vânătă, smucită de pe fața celui ce-1 Înjunghiase. Biciul era al lui Lică, Pintea Îl cunoștea bine, dar jandarmul era mort si nu mai putea să spună cine era vinovatul de crimă. La Buză-Ruptă acasă, Pintea a găsit o parte din argintăria furată de la arendaș, iar unii au recunoscut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
eu ceafa cu ochii, atunci să știi că Încep a crede În hărnicia voastră și a mă teme de voi”. Sămădăul știe cu cine are de-a face. Ajuns În fața comisarului, Lică recunoaște că văzuse cuțitul la Săilă și că biciul este al lui, presupunând că Îl uitase la Moara cu noroc. Lică era grăbit să plece la treburile lui, iar comisarul n-a Îndrăznit să-1 rețină știind cine erau stăpânii lui. Între timp, jandarmii l-au adus pe Ghiță la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mărturiile fiecărui bănuit. Lică a negat tot ce declaraseră ceilalți la ancheta precedentă, spunând ca poate fi adevarat, dar el nu-și aduce aminte, că argintăria arendașului fusese pusă de altcineva, În mod intenționat, În casa lui Buză-Ruptă, iar despre biciul și cuțitul găsite la locul omorului, a dat din umeri, aștepta ca acest lucru să fie lămurit de alții. Spre surprinderea tuturor, Pintea a repetat declarațiile lui Lică privind nevinovăția celorlalți, cu intenția de a-1 acuza pe Sămădău, dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi dascăl, pentru acelaș cuvênt care face că în biserică nu se pot ține lecțiuni de matematicĭ, quăcĭ însușĭ Christ aŭ alungat din biserică cu biciul pe Fariseiiĭ calculatorĭ. [...] Româniĭ [nu se pot apăra] numai cu icónele ca Bisantinĭĭ. [Ei trebuie să înțeleagă] că precum nu pot trăi fără biserica, tot ast-fel nu pot trăi fără scólă" (Melidon, 1874, p. 12). Educația morală a tineretului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se vor maĭ putea rescumpăra în veciĭ vecilor de românĭ, și atuncĭ, finis Romaniæ" (Melidon, 1874, p. 130). Sfârșitul României, apocalipsa românismului, vin prin alterarea spiritualității ortodoxe, prin coruperea purității etnice, și se desăvârșește prin înstrăinarea pământului strămoșesc românesc. Sub biciul evenimentelor succedate pe scena geopolitică a Europei, care au constituit amorsa pentru prima conflagrație mondială, discursul naționalist și-a accelerat evoluția pe calea patetizării sale graduale. Din mijlocul unui cazan de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]