10,418 matches
-
celui ce a fost acad. Marcu Botzan sub auspiciile generoase ale câtorva versuri așezate într-una din scrierile lui, „Neizbutita parabolă a lui Marcus Aurelius”, singurele, de altfel, rămase de la împăratul Hadrian și prinse în mult discutata „Historia Augusta”: „Suflețel blând și rătăcitor oaspe și prieten al corpului vei pleca acum în locuri palide, uscate și pustii și nu vei mai face glume ca de obicei!” P.S.: Îmi propusesem ca împreună cu domnul inginer Nicolae Moraru să mergem și anul acesta la
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
Eu îmi mai pun speranța în zarurile sorții Frumoasă ești ca luna care încet apune Cînd zarea ne inundă cu mîngîieri caline Cînd o să fii tu gata te rog din timp a-mi spune Ca să-mi înnozi cravata cu gesturi blînde, fine Și amîndoi spre ceruri să ostenim urcînd Tu, blîndă și frumoasă, eu, taciturn și greu - Pe-același drum, iubito, ce ne-a trecut prin gînd, Momindu-ne cu clipe de voluptăți mereu Ioan LILĂ 14 Februarie 2011 Franța Referință
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
ca luna care încet apune Cînd zarea ne inundă cu mîngîieri caline Cînd o să fii tu gata te rog din timp a-mi spune Ca să-mi înnozi cravata cu gesturi blînde, fine Și amîndoi spre ceruri să ostenim urcînd Tu, blîndă și frumoasă, eu, taciturn și greu - Pe-același drum, iubito, ce ne-a trecut prin gînd, Momindu-ne cu clipe de voluptăți mereu Ioan LILĂ 14 Februarie 2011 Franța Referință Bibliografică: Poeme de dragoste / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
de fericire, puritate, frumusețe și omenesc, Eminescu a realizat o adevarată monografie lirica a dragostei și a peisajului românesc. Poetul simte o permanentă și irezistibila chemare a codrului, a apelor, a decorului străjuit de lumină amețitoare a lunii și de blândă adiere a vântului, stabilind între om și natura o comuniune tainica și inalterabila, similară aceleia existente în folclor. Poezia este o ipostază a muzicii. Au spus-o în felul lor, printre alții, mai demult Paul Verlaine, programatic, si mai de
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
s-a rugat și-a plâns Într-o zi se vor umplea de rouă și de roade doar de strâns. Munții lui Israel, munți de fericire și ’nălțare, lupte și izbânzi Moștenirea celor care-n luptă și-ncercare au fost blânzi... Domnul vine, pașii Lui se-aud cum sfarmă pietrele-arzând Fericit va fi poporul ce veghează și trăiește așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea și ura Și spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
să „glăsuiască” și el, chemând-o pe mamă-sa, dar puterile îi erau încă slabe. O parte a mieilor din turma celor doi ciobani urmau să fie crescuți spre a fi puși în vânzare și sacrificați de Sfintele Paști. Viața blândelor ființe devine efemeră, precum e zăpada care le poartă numele. Mi-a revenit în minte imaginea mielului fătat pe câmp, zilele acestea, când din nou se nasc mieii care vor fi sacrificați și a căror existență e atât de scurtă
MIEII ŞI ZĂPADA LOR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349047_a_350376]
-
la Ateneul Român - la conferința (de fapt, întâlnirea de suflet și comuniune) și la prezentarea ori lansarea cărții despre “Omul Frumos”. Și acolo, în întâlnirea respectivă precum și în cartea pe care am cititt-o de-a lungul unei nopți, așezate și blânde de februarie 2009, am găsit răspunsul, precum și într-o declarație a sa de suflet, în care își asuma o identificare a lui cu harul pe care i l-a oferit Dumnezeu, acea scânteie divină ce arde în el, purururea, și
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
multe nații, câte mi-a fost dat să cunosc, am observat că absolut toți îi înțeleg semnificația și își înclină cugetele cu reverență în fața lui. Nu ți-am spus până azi, dar să știi că tocmai felul tău măreț și blând de a fi, a turnat în mine la un moment dat acea ancestrală dorință și ambiția de a fi și eu, la rândul meu, mamă! Doar atâta regret, că nu am putut fi și eu o mamă exact ca tine
SCRISOARE PENTRU MAMA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349065_a_350394]
-
cer din poeme de Baudelaire trupul tău din scăldătoare sună ca luna pe mare dezgropată din cuvinte cu aura ta fierbinte în cochilie de vis unde gândurile mi-s doar ghitare ațipite pline toate de ispite eden blond cu miere blândă ești făcută din osândă coapsele tale solare dorm în golfuri selenare în dezmăț și în orgie descântate-n apă vie ai în mânecă doi ași fiică hoață de ocnaș te invit la bal mascat dintr-un secol demodat să-ți
BALADĂ PROFANĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349106_a_350435]
-
trimis de Dumnezeu pe Pământ, pentru a asigura omenirea că datorită acestui fenomen divin, sfârșitul lumii va fi amânat cu încă 1000 de ani. Este o energie spirituală care poate anihila de mai multe ori pe cea nucleară. Este la fel de blândă ca plutirea unui înger și la fel de curată și mirositoare ca florile de măr, iar un gram din acest reactiv poetic poate asigura pacea și înțelegerea între planete pentru toate Constelațiile plăcute lui Dumnezeu. Fiecare poet român deține cantități enorme din
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
mă apostrofează: “Există, la Real, la sectorul de animale, tot felul de cutii, lădițe...pentru transportul pisicii. De ce o chinuiți așa? În țări mai civilizate, încasați o amendă pe chestia asta.” Înghit în sec...mă uit cu jenă la motănelul blând, care privește cu interes automobilele care ne depășesc. Uneori, dă și el cu lăbuța în geam, când vreun pasager știrb ori cu dinții de lapte îi face semn, de pe bancheta din spate a mașinii învecinate. “Au copiii ăștia un limbaj
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
ale dimineților, au ceva real, au ceva trăit aproape material. Mă trezeam mereu ori liniștită, ca un copil după ce și-a rotunjit, împlinit jocul, ori ca un sugar când încă are între buzele fragile sânul mamei și trage hulpav hrana blândă, laptele iubirii și al curățeniei ființei care l-a purtat în pântec sau alteori, mă trezeam ca o pradă a unor vânători cruzi, abia suflând, după o alergare de câteva fracțiuni de timp biologic. Călătoream, călătoresc la margine de timp
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]
-
rădăcini întinse prezentului ca un colac de salvare în desăvârșirea mea ca ființă de lumină. Adesea visez că zbor. Nu am aripi. Zbor sau mă scurg prin aer ca o figurină ciudată printre bulgări fini, albi, alteori printre razele mai blânde ale soarelui și trupul acela în plutire primește culorile ariilor prin care mișcarea lui mângâie particulele de lumină. Așa am ajuns de multe ori într-un oraș în care clădirile au mereu ganguri la fiecare bloc sau clădire, sau tuneluri
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]
-
crede, într-un mod inedit: nu se doarme deloc, decât pe apucate, la schimb, printre picături, în puținele răstimpuri dintre asurzitoarele parade și focuri de artificii, care oricum ne mențin „alerți”. Un factor important în reușita nebuniei generale rămâne clima blândă a Mediteranei, aptă să primească generos masele de entuziaști fără frică de îngheț. Ghidurile turistice respectabile somează amatorii să nu subestimeze zgomotul infernal al pocnitorilor de toate calibrele, îndemnând la purtarea obligatorie de dopuri în urechi. Proba de rezistență maximă
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
acum nu se mai punea problema cazării. Așa că prin iulie, luna lor de concediu, ne-am urcat în avion cu destinația Stockholm. Imediat după aterizare ne-am dat seama că vom beneficia de un avantaj neplanificat la plecare: un soare blând, alternând cu scurte burnițe, în locul caniculei insuportabile din România. Am avut parte chiar de o grindină, fenomen neîntâlnit pe acolo. Noi stăteam la adăpost și îi priveam amuzați pe cei câțiva suedezi entuziaști, care culegeau și studiau boabele de gheață
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
teritoriale suedeze, băutura este Tax free. Când merge cineva la medic, prima întrebare este dacă face sport. Lipsa de mișcare este considerată prima cauză a bolilor. Drept care vezi peste tot persoane în aer liber, mișcându-se sau profitând de soarele blând. Vezi oameni pe bănci, pe iarbă, pe pietre, pe scări, pe parapete, peste tot unde se poate face un pic de plajă. Am văzut câteva persoane în costume de baie pe gazonul din fața Parlamentului. În multe locuri publice, inclusiv pe
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
prin lungime, ci este mare tocmai prin importantă să deosebită. Postul, în această perioadă, ne oferă bucuria de a trăi împreună cu Hristos, pornind întâi de la căința ta, pentru că Postul Mare trezește în noi acea tristețe evlavioasa, acea tristețe potolita, acea blândă tristețe. Postul de bucate cu postul de păcate este o luptă împotriva diavolului, împotriva satanei, lupta care aduce biruința. Cel mai important lucru este ca să simțim o izbândă, să simțim că într-adevăr postul este pentru noi o jertfă plină
POSTUL PASTELUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348525_a_349854]
-
jumătate jucate, pasajele encomiastice sunt contrabalansate de un constant efort analitic și de un (prim) impuls polemic al cărții. Nu numai oamenii sunt cei care trezesc glasul memorialistului, ci și locurile. Petru Poantă știe să întoarcă subtil evocarea apreciativă în (blândă sau tăioasă) ironie. Ne rămâne în minte după lectură evocarea Clujului intelectual, dar ea capătă contrast și adâncime dacă o suprapunem atmosferei din Facultatea de Filologie, cu foarte mulți studenți - peste 400 într-un singur an, apreciază autorul: „veniseră în
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Simți tu ce boare tandra că un poem șoptit Ne mângâie pe gene că într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
din munți: „Eu cu cuțitul nu tai / Numai mă apăr de bai." Baiul însemnând tot ceea ce ar fi putut să-i spulbere liniștea vieții sale, actul necugetat al unei firi ce căuta să-l rupă pe oșean de natura lui blândă. 3. Brâul, legătura dintre trup, suflet și umbră Brâul simboliza trăinicia, legătura dintre trup, suflet și umbră, umbra care făcea ca brâul să dispară în noapte, când se căuta odihna, făcându-l pe voinic vulnerabil. Umbra nu însemna moarte, încheierea
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
plecau ușor cu coamele involte și senine, păduri de foc veneau încet spre mine în trenul meu c-un unic călător. Era atâta soare-n univers și mângâierea i-o simțeam pe frunte, izvoare mă-nsoțeau pe vârf de munte cu blândă murmurare dintr-un vers. Aș fi dorit să fii în tren cu mine, dar tu călătoreai pe-un alt macaz și lacrimi mici prelinse pe obraz, se risipeau încet pe negre șine. În dimineața asta trenul meu pornise fluierând cu
ÎN DIMINEAŢA ASTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348594_a_349923]
-
Să știm cu toții, că-i durere, / Când Basarabia-i iubire / În gândul său, de re-nviere. // La groapă, muc de lumânare / Ne-om pune inima, să știe / Că el a ars în întristare, / Să ne-nfioare-n bucurie. // La tine sui, Luceafăr blând, / Să stăm în doi în nemurire, / Să-ți spun, de câte am în gând, / Ca la un frate-n pătimire. // Străluminând de-acol', de sus, / Să cernem vise și iubire, / Ca să-ndulcim amarul pus / Pe astă viață de robie”. Dar nu
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Nu plânge ogor, Nu-nchide tu, cer Ploaia de vară, Nu veni târziu Iubire, să doară, Nu cerne cu moarte Tu, zi de mâine, Doamne ajută, Să avem pâine! Nu plânge tu, iarbă, Nu umbla, tu, vânt, Prin inimi prea blânde Prin geană de gând, Mă iartă, tu, mamă, Și tată, vă rog! Tu, soră de sânge Și toți la un loc! Mă iartă, tu, piatră Și tu viu izvor, Că vreau să fiu iară Frântură de dor. Mă iartă, tu
MĂ IARTĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348617_a_349946]
-
închisori, aziluri de copii orfani sau aziluri de bătrâni. Domnul Marian Malciu scoate în evidență și niște aspecte de viață, a familiei domnitorului, pe care nu le găsești în cărțile de istorie. Astfel, soarta a fost nemiloasă cu buna și blânda Elena Cuza, care după ce i-a înfiat și i-a crescut pe cei doi fii nelegitimi ai soțului ei, Alexandru și Dimitrie, după ce A.I. Cuza a decedat, unul din fiii lui, Alexandru i-a trecut în testament întreaga avere soției
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
poetul este dator să se întrebe, căutând permanent: - Dincolo de principii, emoții și reprezentări, ce se află? Și, căutând, dă peste viața tainică a cititorului afectiv în care se relevă și umbra poetului. Ajuns în această taină, poetul simte, cu o blândă și profundă durere, că între principiile, emoțiile și reprezentările realitații, luate împreună, și el, se statornicesc relații de comunicare spirituală ce inspiră starea de satisfacție atât pentru el, cât și pentru cititorul afectiv. Dar această stare de satisfacție își are
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]