2,446 matches
-
a drămui destinul: "Fii, pământe, blestemat, / Că feciorii mi-ai luat / Și singură m-ai lăsat. / Să sfârșească n-o apucat, / Pământu s-o tremurat / Și-n două s-o despicat / Și de vie-o îngropat, / Că prea mult o blestemat."99 Alegoria "pământului păcătos" este dezvoltată în cântecele de înstrăinare în care sunt prezentate durerile războiului. Paralelismul semantic conturează hiperbolic ritualul de trecere, pământul supunându-se blestemului, izbăvind, astfel, sufletele celor petrecuți: " Tu, pământe păcătos, / Tare-ai fost nesățios, / C-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aflau toți nobilii împreună cu familia regală, și care a fost descoperit în ultimul moment de către spionii credincioși regelui. Acest act a fost aspru condamnat de către Iacob, care a fost auzit de către ambasadorul venețian declarând:„Nu știu unde au găsit, în dogma lor blestemată, permisiunea de a complota împotriva vieții prinților lor!“(trad. n.) De asemenea, a solicitat Parlamentului să emită o lege, intitulată The Oath of Allegiance. Toți cetățenii, indiferent de religie, trebuiau să-și declare supunerea față de rege. Mai jos vom prezenta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
că împotriva oricărei pedepse cu excomunicarea sau a pierderii drepturilor mele, voi fi dedicat și fidel Maiestății sale &c. &. Și de asemenea jur că din toată inima detest, urăsc și abjur ca fiind necucernică și eretică această doctrină și regulă blestemată, care spune că prinții care sunt excomunicați de către papă pot fi detronați sau uciși de către supușii lor sau de oricare altă persoană. Și cred cu tărie că papa nu are nici un drept să mă scoată de sub puterea acestui jurământ. Jur
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se ocupă cu lucrurile lipsite de valoare); Ars longa, vita brevis (lat., „Arta e lungă, viața e scurtă”); Audiatur et altera pars (lat., „Să fie ascultată și cealaltă parte”); aurea mediocritas (lat., „aurita cale de mijloc”); auri sacra fames (lat., „blestemata sete de aur”); Aut Caesar, aut nihil (lat., „Ori Cezar, ori nimic”); bellum omnium contra omnes (lat., „războiul tuturor contra tuturor”); bene merenti (lat., „celui care merită”); baptatio benevolentiae (lat., „captarea bunăvoinței publicului, a cititorilor etc.”); Carpe diem (lat., „Bucură
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se auziră bătăile funebre ale marelui tambur al lui Huichilobos, înspăimîntător de multe atabales 5, sunet de cochilii marine, de trîmbițe și goarne. Zgomotul era înfricoșător și sinistru (...). Cînd au ajuns pe platforma cu care se termină templul [piramida], refugiul blestemaților de idoli, unii au fost obligați să poarte pe cap coroane din pene și, cu evantaie în mîini, să danseze pentru Huichilobos. După un astfel de exercițiu ridicol erau luați și întinși pe piatra sacrificiilor; acolo, preotul le spinteca pieptul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Bacovia, mai mult decît semnalul său de alarmă. A fi european înseamnă a-l citi, a-l înțelege, a-l revendica pe Bacovia care denunță maladia, iraționalitatea, pietrificarea, viața care se oprește: Și stam împietrit... și de veacuri/ Cetatea părea blestemată. (Panoramă)". Multe, numeroase și mereu fertile și inspiratoare sînt paginile din lucrarea de doctorat a Svetlanei Matta, voce indiscutabil autorizată și de pionierat în concertul exegezelor bacoviene. ["Convorbiri literare", iulie 2013] Vocația și proza democrației În numerele 2, 3 și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aruncă asupră-ne o clasă politică dezbumbată la pamperși. Mă stăpânesc cu greu, ca brav (și simbolic!) urmaș al vechi-lor conspiratori ieșeni împotriva stăpânirii valahe, etern adăpostiți între zidurile Palatului Roznovanu, să nu spun public, fără perdea, ce cred despre blestemata Cetate a lui Bucur și despre soluția simplă a liniștirii viermuielii toxice și gălăgioase de acolo, obraznic aburcată pe nefericirea și exploatarea tuturor celorlalți români. Nu e cazul, în vremurile grele în care ne e dat să trăim, să refacem
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
așa ceva. - Poate că n-ai avut ocazia. Privirea lui Markovic era neobișnuit de răutăcioasă. - Și dumneata ai comis mârșăvii, domnule fotograf. Ai grijă. Aparatul dumitale a fost de multe ori un complice pasiv. Ori activ. Amintește-ți de fluturele dumitale blestemat. Amintește-ți de ce-s eu aici. - Diferența e că eu mi-am comis mârșăviile singur. Camera foto și cu mine. Punct. - E o Înfumurare să spui așa ceva. - Adevărat? - Ai avut noroc. - Nu - Faulques a ridicat un deget. A fost deliberat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
consistență. O rețea precisă, pe care stăteau fiece tușă trasă cu pensula, fiece moment din memoria lui, fiece unghi al existenței. Copilul amintea de trăsăturile soldatului-călău care Îi supraveghea pe fugari. Mama căzută se repeta, rând cu rând, până la infinit. Blestemat fie rodul pântecelui tău. Carmen Elsken avea dreptate. Răutatea ca peisaj. Cine numea toate acestea Oroare cu majusculă - prea multă literatură pe această temă - nu făcea decât să intelectualizeze simplitatea evidenței. - De ce mi-ai vorbit În port? Faulques și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de această natură sunt comunicate uneori și în versuri libere, nerimate. Accente realmente lirice apar doar în câteva poezii răzlețe dedicate celor apropiați: bunicii, părinții, soția. V.-P. a mai publicat un dialog cu regizorul de operă Bob Massini (Epopeea blestemată..., 2000), o culegere de epigrame (Amvonul politic, 2001, în colaborare cu Petru Demetru Popescu), a coordonat Enciclopedia marilor personalități (I-V, 1999-2003) și Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (2000). A editat (singur sau în colaborare) scrieri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
1983; Printre străbuni, București, 1983; Geneza luminii, București, 1984; Elegii din infinit, București, 1985; Aripă nemărginită, București, 1987; Cvadratura sonetgloselor, București, 1991; Elegii pentru mama, București, 1992; Elegii fundamentale, București, 1995; Elegiile Dumnezeirii, București, 1997; Elegiile morții, București, 1997; Epopeea blestemată... În dialog cu regizorul român de operă Bob Massini, București, 2000; Enciclopedia marilor personalități (coordonator), I-V, București, 1999-2003; Enciclopedia marilor descoperiri, invenții, teorii, modele și sisteme (coordonator), București, 2000; Amvonul politic (în colaborare cu Petru Demetru Popescu), cu grafică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
o Înfățișare ciudat de plată. Atât și nimic mai mult. Nimic despre obsesiile ei transsexuale, nimic despre felul disperat În care-și caută un loc printre poeții timpului, nimic despre panica, despre spaima fără cuvinte, ca Într-o sfântă și blestemată muțenie, cu care și contemplă indeterminarea fizică și psihică. Clipele de adevărată liniște sunt puține și se dizolvă ca o picătură Într-un ocean tumultuos de Îndoieli, nehotărâri și frustrări. Își percepe viața ca pe o monotonă, monocordă, inutilă cursă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
tineri ardeleni, împreună cu Ștefan Baciu, Mihai Beniuc, N. Caranica, Ion Th. Ilea ș.a. Alături de N. Carandino, Oscar Lemnaru și alții, la „Facla” semnează - trei. În timpul inițierii sale lirice, Ș. scrie versuri pline de prospețime, dar marcate de amprenta melancoliei poeților „blestemați”. Ulterior sentimentul de anxietate e sporit de ironia amară, preluată de la G. Bacovia, ca în poemele Peisaj mut, Carnet intim. Influențele se resimt și în versurile apărute în ,,Cetatea literară” din 1926 (Flirt, Pierrot, Anonimat). Deși prins în unele tipare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
șarpelui; femeii îi spune: Voi înmulți mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naște copiii; atrasă vei fi de către bărbatul tău și el te va stăpîni" [Facerea, 3:16]; iar lui Adam i-a zis: "...blestemat va fi pămîntul pentru tine! Cu osteneală să te hrănești din el în toate zilele tale! Spini și pălămidă îți va rodi el și te vei hrăni cu iarba cîmpului! În sudoarea feții tale îți vei mînca pîinea, pînă te
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
civilizație și pe aceste plaiuri se aciuaseră fel de fel de albinoi turbați cum spune jupînul mincinoșilor, Herodot. Dacă marele Zamolxe a reușit să înduplece neamul geților să renunțe la podoabele și banii din aur, convingîndu-i că este un metal blestemat trimis de draci pentru ispitirea firii și sufletului omului, reformînd în profunzime mentalitățile religioase și morale ale neamului său, înseamnă că aici era o societate așezată care putea înțelege asemenea mesaje și nu umbla bezmetică numai după hoțit sau mîrlit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ruinată. Și care dintre sentimentele mele sunt reale? Și întrebarea obsesivă: când se va întâmpla din nou? Care parte a mea mă reprezintă cu adevărat? Cea sălbatică, impulsivă, haotică, plină de energie și nebunie? Sau cea timidă, retrasă, disperată, suicidară, blestemată și obosită? Probabil, mă reprezintă un pic din fiecare, sper să nu fie mult din nici una. (Jamison, 1995b., p. 68, apud. Nolen-Hoeksema, 1998)149. Sentimentul că nu pot avea niciodată încredere în emoțiile sau percepțiile lor îi urmăresc tot timpul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Poezii, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1984. Traduceri: Paul Bourget, Contesa de Candale. Simona, București, 1886; Balzac, Liturghia ateului, București, 1911, Neamul Marana, București, 1916, Jupân Cornelius, București, [1943]; Vicente Blasco Ibañez, În pădurea de portocali, București, 1913, Coliba blestemată, București, 1918, Floare de mai, București, 1919, Flămânzii. La Horda, București, 1923, O tragedie de pomină, București, 1930, Don Rafael, București, [1937]; Shakespeare, Hamlet, București, 1913, Macbeth, București, 1936; Guy de Maupassant, Horla, București, 1914, Răzbunarea, București, 1916; D. Merejkovski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
revista rădăuțeană Muguri. Îi apare post-mortem, în 1936, placheta Semne-n scuturi, la Editura Bucovina. 65. Gavril Rotică (1881-1952), poet, învățător la Câmpulung Moldovenesc, colaborează la diferite reviste literare cu creații lirice. Autor al volumelor: Cântarea suferinței (1916-1917), 1920, Paharul blestemat, 1924. 66. Filimon Rusu (1882-1957), istoric, memorialist, folclorist, publicist, învățător la școli primare din Siret și Rădăuți, publică articole de pedagogie în Școala, Voința școalei, Școala și viața, Moldova literară, dar și piese folcloristice în Tudor Pamfile. Este autor al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de economie politică globală, Editura Economică, București, 2010. BarusMichel, Jacqueline, Neculau, Adrianco., Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011. Bastiat, Frédéric, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011. Bataille, Georges, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994. Bataille, Georges, Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. Baudrillard, Jean, Sistemul obiectelor, Editura Echinocțiu, Cluj-Napoca. Bădescu, Ilie, Despre criză în lumina teoriei succesiunilor coexistente, Academia Română, Centrul Român de Economie Comparată și Consens, Editura Centrului de
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
regele Franței, dar și mai mulți papi succesivi. Acest ton certăreț și subiectiv definește o figură poetică ce va marca multă vreme literele franceze; de fapt, despre Rutebeuf s-a spus că a fost, înaintea lui Villon, "primul dintre poeții blestemați"... Curțile medievale erau populate de oameni de litere; regii, papii, prinții se înconjurau de teologi, filosofi, poeți, gramaticieni, ale căror opere și sfaturi influențau adesea în mod substanțial deciziile politice. Și nu puțini erau cei care, printre conducătorii luminați ai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
editura Grasset, unde deja respinsese textul, și-a menținut avizul negativ. Inevitabil, s-a trezit corul santinelelor diversității, care au început să denunțe vehement cabala urzită de capetele pătrate ale corectitudinii politice, vizînd interzicerea unei cărți deranjante, dacă nu chiar "blestemate", tapaj care, evident, nu a făcut decît să trezească atenția cititorilor și să-i facă o publicitate gratuită și în bună măsură nemeritată lui Pierre Mérot. Romanul însă nu e insignifiant, dimpotrivă, construindu-se pe monologul interior al unui scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
G. PALMER INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Prefață la ediția în limba română (Radu Nechita) / 7 Prefață (Friedrich A. Hayek) / 13 Statul / 17 Ce se vede și ce nu se vede / 29 Proprietate și lege / 77 Justiție și fraternitate / 97 Bani blestemați / 121 Protecționism și comunism / 147 Necrolog (Gustave de Molinari) / 181 Postfață: Douăzeci de mituri despre piețe (Tom G. Palmer) / 203 Prefață la ediția în limba română Probabil că prima reacție a cititorului român în fața acestei traduceri conține o mare parte
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
am avut. Cealaltă nu va fi câtuși mai puțin o pierdere seacă. Morala: a violenta nu înseamnă a produce, ci a distruge. Oh! dacă a violenta ar fi însemnat a produce Franța noastră ar fi mai bogată decât este. Mașinile "Blestemate fie mașinile! În fiecare an progresul lor condamnă la Sărăcire milioane de lucrători luându-le munca, și cu munca salariul, și cu salariul Pâinea. Blestemate fie mașinile!" Iată strigătul care se ridică din Prejudecata vulgară și al cărui ecou răsună
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
violenta ar fi însemnat a produce Franța noastră ar fi mai bogată decât este. Mașinile "Blestemate fie mașinile! În fiecare an progresul lor condamnă la Sărăcire milioane de lucrători luându-le munca, și cu munca salariul, și cu salariul Pâinea. Blestemate fie mașinile!" Iată strigătul care se ridică din Prejudecata vulgară și al cărui ecou răsună în jurnale. Dar a blestema mașinile înseamnă a blestema spiritul uman. Ceea ce mă neliniștește este faptul că este cu putință să se întâlnească un om
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
faptul că acest recurs la forță mărturisește că aveți mai multă încredere în voi decât în geniul umanității, este de ajuns, în opinia noastră, să fie alterate înseși natura și esența acestei dogme a cărei realizare o urmăriți 35. Bani blestemați! Bani blestemați! bani blestemați! striga cu un aer dezolat F. economistul, la ieșirea din Comitetul de finanțe unde tocmai discutasem un proiect de bani de hârtie. Ce vi s-a întâmplat? îl întreb. De unde vă vine acest dezgust subit pentru
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]