8,305 matches
-
hamal în porturi ca să-și strângă bani, să-și tipărească plachetele de versuri. Era un tip ciudat și interesant. Plachetele de versuri le tipărea în câteva sute de exemplare pe care le împărțea străinilor, în port. "Ei nu înțeleg nici o boabă grecește, dar cărțile mele sânt pe toate meridianele pămîntului"-, zicea el. Nu-i păsa că-și dădea toți banii pentru a tipări niște cărți pe care le oferea unor necunoscuți care nu le citeau, le uitau în primul hotel sau
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ultimul, lui Rieux îi venea greu să se smulgă de la volan. Întârzia privind strada întunecoasă și stelele care apăreau și dispăreau pe cerul negru. Bătrânul astmatic stătea în capul oaselor pe patul lui. Părea să respire mai bine și număra boabele de mazăre pe care le trecea dintr-o oală în alta. L-a primit pe medic cu o înfățișare veselă: ― Va să zică e holeră, domnule doctor ? ― De unde ai scos-o ? ― Din ziar, și s-a spus și la radio. ― Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
om vinovat decât la un om mort. Când Rieux a ajuns la bătrânul lui bolnav, noaptea pusese stăpânire pe tot cerul. Din odaie se putea auzi rumoarea îndepărtată a libertății și bătrânul continua într-o dispoziție neschimbată să-și treacă boabele sale dintr-un vas în altul. ― Au dreptate să se distreze, spunea el, trebuie de toate ca să faci o lume. Și colegul dumneavoastră, domnule doctor, ce e cu el ? Detunături puternice ajungeau până la ei, dar erau pașnice: copiii aruncau pocnitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
se apropia de sfârșit. De mai mare dragul să vezi numărul mare de „clăi și jumătăți”, alcătuite din snopii de grâu ce urmau să fie treierați cât mai rapid pentru ca eventualele ploi să nu îngreuieze munca și să deterioreze calitatea boabelor de grâu auriu, căruia îi fusese drag să se dezvolte sub binecuvântarea unor ploi curate (fără grindină). Grâul crescuse mângâiat de razele de soare - uneori chiar torid, asemănătoare cu actualele canicule de care ne plângem astăzi, dar țăranii de atunci
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
coperta ilustrată, oricine s-ar gândi la o moară obișnuită, pe malul unei ape curgătoare... Trecând la conținut vedem cu totul altceva... Autorul se prezintă ca un iscusit meșter morar, în moara căruia se macină cu totul altă făină... În locul boabelor de grâu sunt cuvintele pe care le supune actului creator pentru a cizela și mai măiestrit valențele cuvintelor care înnobilează limba română literară. La pag. 61, în poemul „în moara mea” care dă și titlul volumului, autorul spune răspicat: „în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
faldurile pantalonilor. Ce degenerat a putut să producă acest avorton? — Taci din gură, îl admonestă cineva din spatele lui. — Ia privește numai la cretinii aceștia zâmbăreți! Ce bine ar fi să se rupă toate sârmele pe care se bâțâie! Ignatius zornăi boabele de porumb rămase în ultima pungă. — Mulțumescu-ți ție, Doamne, că scena aceasta a luat sfârșit. Când părea să se înfiripe o scenă de dragoste, sări de pe scaun și porni tropăind spre tejgheaua cu dulciuri ca să mai cumpere floricele. La întoarcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
BASTARDA ISTANBULULUI LUI EYUP și ȚEHRAZAT ZELDA A fost odată, ca niciodată Pe când creaturile Domnului Erau nenumărate precum boabele de grâu Iar a vorbi prea mult era un păcat... — Începutul unei povești turcești ...și al uneia armenești CAPITOLUL UNU Scorțișoară Să nu blestemi lucrurile care cad din cer. Nici măcar ploaia. Orice ar cădea, oricât de tare ar turna, oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
orez ornată cu fulgi de nucă de cocos. Apoi, fără să Întoarcă ochii, murmură cu o voce atât de moale și de subțire, Încât parcă nu era deloc a ei. Îmi pare rău... spuse. Îmi pare foarte rău. CAPITOLUL DOI Boabele de Năut Supermarketurile sunt locuri periculoase, pline de capcane pentru cei descurajați și cei confuzi, sau cel puțin așa gândea Rose pe când se Îndrepta spre raionul cu scutece, hotărâtă de data asta să nu cumpere decât ce avea Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe bază de iaurt pe care se săturase până-n gât s-o vadă la fiecare masă, aveau să bea cidru de mere! De acum Înainte avea să aleagă meniul lor zilnic din bucătăria sudistă, chili iute sau costiță afumată... sau... boabe de năut. Va servi toate aceste feluri fără să se plângă. Singurul lucru de care avea nevoie era un bărbat care să stea alături de ea la masă la sfârșitul zilei. Un bărbat care s-o iubească de-adevăratelea, pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
care s-o iubească de-adevăratelea, pe ea și mâncare pe care o gătea. Categoric, de asta avea nevoie Rose: de un iubit fără bagaj etnic, fără nume greu de pronunțat, fără familie numeroasă; un iubit nou-nouț care să aprecieze boabele de năut. Fusese o vreme În care ea și Barsam se iubeau. O vreme În care Barsam nici măcar nu observa și cu siguranță nici nu-i păsa de felurile de mâncare pe care le punea ea pe masă, fiindcă privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
furioasă la borcanele cu babaganoush de pe rafturile băcăniei. Rose părăsi secțiunea cu mâncare etnică, descriind o curbă bruscă și rapidă spre raionul următor. Inspirată de furia și melancolia ei, străbătu de la un capăt la altul raionul cu Mâncare Conservată și Boabe Uscate, fiind cât pe ce să intre Într-un tânăr care stătea acolo. Se uita la raftul pe care erau aranjate diverse sortimente de boabe de năut. „Tipul ăsta nu era cu siguranță aici acum un minut!“ se gândi Rose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
furia și melancolia ei, străbătu de la un capăt la altul raionul cu Mâncare Conservată și Boabe Uscate, fiind cât pe ce să intre Într-un tânăr care stătea acolo. Se uita la raftul pe care erau aranjate diverse sortimente de boabe de năut. „Tipul ăsta nu era cu siguranță aici acum un minut!“ se gândi Rose. Părea să se fi materializat pur și simplu, ca și când ar fi picat din cer. Avea o piele albă, un trup subțire și bine proporționat, ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Rose. Din păcate, nu toată lumea are destulă minte ca să le aprecieze... Smuls din meditație, tânărul tresări și se Întoarse spre femeia roșie la față și plinuță care răsărise lângă el și, ținând Încă În fiecare mână câte o conservă cu boabe de năut, roși. Fiindcă fusese luat prin surprindere, nu-și putea recăpăta ușor siguranța sa masculină. — Îmi pare rău... spuse, Înclinând capul spre dreapta. Rose interpretă ticul nervos ca pe un semn de timiditate. Îi zâmbi tânărului ca să-i arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
interesant de spus și, pentru a Îndrepta greșeala, se grăbi să pună capăt conversației. — Mă bucur că te-am cunoscut, Rose, zise tărăgănând vocalele cu un accent ușor, dar evident. Însă trebuie să plec... Lăsă repede jos ambele cutii cu boabe de năut, se uită la ceas, ridică coșul și plecă. Înainte să dispară, Rose Îl auzi murmurând „la revedere“ și după aceea, ca un ecou al propriilor cuvinte, din nou „la revedere“. Apoi dispăru. Pierzându-și astfel prietenul misterios, Rose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
murmurând „la revedere“ și după aceea, ca un ecou al propriilor cuvinte, din nou „la revedere“. Apoi dispăru. Pierzându-și astfel prietenul misterios, Rose și-a dat seama dintr-odată cât timp irosise În supermarket. A Înhățat câteva cutii de boabe de năut, inclusiv cele pe care Mustafa le lăsase În urma lui, și s-a grăbit spre casă. A trecut prin raionul cu ziare și cărți și a zărit acolo ceva de care avea neapărată nevoie: Marele Atlas al Lumii. Sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
schimbări profunde de-a lungul traiectoriei sale psihice. La Început folosea doar cești de cafea pentru a citi viitorul clientelor sale, dar odată cu trecerea timpului s-a apucat treptat să folosească tehnici noi și extrem de neconvenționale, precum cărți de tarot, boabe uscate de fasole, monede de argint, mărgele de rozariu, clopoței pentru ușă, perle false, perle veritabile, pietricele din ocean, orice Îi putea aduce vești din lumea paranormală. Uneori vorbea cu aprindere cu umerii ei, pe care, pretindea ea, stăteau bălăngănindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
bucată dintr-un cântec de Johnny Cash de care Îi plăcea să-și aducă aminte În timpul diverselor altercații cu mătușile sale: „De ce eu, Doamne, ce am făcut ca să merit asta...“. — Ce cânți? a Întrebat bănuitoare mătușa Banu. Nu știa o boabă de engleză și nu avea deloc Încredere În nici o limbă care o făcea să piardă ceva evident. — Cânt un cântec care spune că, fiind mătușa cea mai În vârstă, trebuie să fii un model pentru mine și să mă Înveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ai familiei, Petite-Ma fusese Întotdeauna În stare să iubească fără să sufoce. Nu o bătea niciodată la cap, nu-i căuta nod În papură și nu o rănea. Afecțiunea ei protectoare nu era posesivă. Din când În când strecura boabe de grâu sfințite prin rugăciuni În buzunarele Asyei pentru a o feri de deochi. Pe lângă cruciada pe care o purta Împotriva deochiului, râsul era lucrul pe care știa să-l facă cel mai bine și mai des - adică, până În ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
otomanilor. Amândoi erau harnici, Însă unul avea credință, iar celălalt era veșnic nemulțumit. Într-o zi, sultanul a venit În sat și le-a spus: „Am să vă umplu coșurile cu grâu și dacă aveți mare grijă de grâul ăsta, boabele se vor preschimba În galbeni de aur“. Primul Împletitor a acceptat bucuros oferta și și-a umplut coșurile. Al doilea Împletitor, care era la fel de cârcotaș ca tine, draga mea, a refuzat darul sultanului. Știi ce s-a Întâmplat În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să fii drăguță cu ea. Vorbești engleza mai bine decât mine și decât oricine altcineva din familie. Nu era o afirmație modestă din partea mătușii Banu, de vreme ce dădea impresia că ar fi știut ceva engleză când, de fapt, nu știa o boabă. Cu siguranță făcuse ore de engleză În liceu, Însă oricât ar fi Învățat acolo, uitase de două ori pe-atâta. Fiindcă arta de a ghici viitorul nu-i cerea să cunoască vreo limbă străină, nu a simțit niciodată nevoia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
prag. Neștiind ce să facă cu mâinile, le-a vârât În buzunarele fustei și a dat peste ceva care la atingere semăna cu niște firmituri. A scos mâinile din buzunare, doar ca să vadă că vârfurile degetelor Îi erau acoperite cu boabele maronii, sfințite de Petite-Ma și strecurate acolo ca să o apere de deochi. Ia te uită! Grâu... grâu... a bâlbâit Asya cuvântul pe tonuri diferite. Petite-Ma Încearcă să mă protejeze de rău. A desfăcut palma și i-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
blândă, i-a trecut prin minte o nouă scenă din Micul Părumbel Rătăcit. — Atunci ascultă-ți povestea, a spus rodiul legănându-și crengile și scuturând câteva petice de zăpadă. A fost odată ca niciodată, pe când creaturile Domnului erau nenumărate precum boabele de grâu, iar a vorbi prea mult era un păcat. — De ce? a ciripit Micul Porumbel Rătăcit. De ce era un păcat să vorbești prea mult? Ușa bucătăriei era Închisă. Ceea ce era destul de ciudat la ora aceea din zi; Armaoush avea obiceiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aceasta. Bunica puse la Înmuiat ingredientele cu o zi Înainte, iar acum se pregătea de gătit. A deschis un dulap și a scos un ceaun uriaș. Întotdeauna aveai nevoie de un ceaun ca să gătești ashure. Ingrediente 1/2 cană de boabe de năut 1 cană de grâu decojit În Întregime 1 cană de orez alb 1 - 1/2 cană de zahăr 1/2 cană de alune de pădure mărunțite 1/2 cană de fistic 1/2 cană de sâmburi de pin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de apă de trandafiri Garnitură 2 linguri de scorțișoară 1/2 cană de migdale curățate și mărunțite ½ cană de sâmburi de rodie Pregătire Majoritatea ingredientelor trebuie Înmuiate cu o zi Înainte În castroane separate astfel: Într-unul din castroane puneți boabele de năut, acoperiți-le cu apă rece și lăsați-le peste nopate la Înmuiat. Puneți grâul și orezul, spălate bine mai Înainte, Într-un castron separat și acoperiți-le cu apă. Înmuiați smochinele, caisele și cojile de portocală În apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
acoperiți-le cu apă. Înmuiați smochinele, caisele și cojile de portocală În apă fierbinte 1/2 de oră, storceți-le și apoi păstrați apa În care le-ați Înmuiat; mărunțiți-le, amestecațile cu stafidele aurii și puneți-le deoparte. Preparare Acoperiți boabele de năut cu patru litri de apă rece. Așteptați să fiarbă și lăsați-le la foc potrivit cam o oră, până când boabele se Înmoaie. În timp ce fierb boabele de năut, fierbeți 2 -1/2 litri de apă, turnați grâul și orezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]