2,657 matches
-
elitele acestuia, după care convertirea maselor, în marea majoritate analfabete și puțin receptive la ideilor moderne, așa cum erau în secolul XIX, este doar ceva mai mult decât o formalitate. Ori rusificarea s-a îndreptat, în primul rând, împotriva marilor familii boierești, ce au fost incluse, în cea mai mare parte, în pătura aristocratică rusească. Apoi, face confuzia, probabil voită, între a „înțelege” limba rusă și a „vorbi” această limbă. Iar dacă numărul de „moldoveni” a crescut până în 1918 de șase ori
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
față de această propensiune către pro gres este reprezentată, previzibil, de forțele conservatoare. De la Barbu Catargiu la Lascăr Catargiu, ele sunt definite, ideologic, de ostilitatea implacabilă față de ideile novatoare. Exponente ale „reacțiunii“, elementele conservatoare refuză egalitatea politică și nutresc visurile restaurației boierești. Recrutânduși politicienii exclusiv din bazinul social al aristocrației, ei sunt destinați să frâneze drumul României către occiden talizare și luminile civilizației. Partid al egoismului de clasă, ei dispar, după 1918, striviți de carul triumfal al progresului istoric. Oricât de grotescă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Știi? Vezi că nu prea știi? Nici pentru excursii n-am destui bani. Și nici în ele n-am încredere. Ce să văd în străinătate? Păduri, ape, munți! N-am reușit să le văd pe astea de aici. Case, palate boierești. Sunt și la noi. Sunt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bani. Și nici în ele n-am încredere. Ce să văd în străinătate? Păduri, ape, munți! N-am reușit să le văd pe astea de aici. Case, palate boierești. Sunt și la noi. Sunt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui tu, apar cam clar, ce mai! Ilie: Sigur că e clar. (savurînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Știi? Vezi că nu prea știi? Nici pentru excursii n-am destui bani. Și nici în ele n-am încredere. Ce să văd în străinătate? Păduri, ape, munți! N-am reușit să le văd pe astea de aici. Case, palate boierești. Sînt și la noi. Sînt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bani. Și nici în ele n-am încredere. Ce să văd în străinătate? Păduri, ape, munți! N-am reușit să le văd pe astea de aici. Case, palate boierești. Sînt și la noi. Sînt și o să fie din ce în ce mai multe palate boierești la care o să ai dreptul... să te uiți... Îți spun eu sigur. E clar? Ștefan: (toți au rămas neclintiți, muți în fața elocvenței lui Ilie) Mă, așa cum le spui tu, apar cam clare, ce mai! Ilie: Sigur că e clar. (savurînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de 96 pagini. E povestea a doi emigranți polonezi, tată și fiică, în America, despre care, în propaganda geambașilor de oameni, se relatau „lucruri minunate”. Tatăl, țăran, speră să ajungă „un domn bogat”, iar fiica zîmbește „la gîndul unui trai boieresc”. Drumul lor se transformă însă într-un „drum de jale și mizerii”. Nimic nu corespunde visului cu care plecaseră de acasă. Desfășurate în trei etape, „peregrinările pentru căutarea pîinii” sfîrșesc dramatic. La puțin timp după ce a ajuns colon, tatăl moare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care îndrăznesc să scrie despre prostituate. în „De iarnă”, ele sînt ultimele figuri din cortegiul celor afectați de rigorile anotimpului: „în ecouri bocitoare/ Vine iarna, vine acuși -/ Plîng copile pe la uși/ Din harmonii cerșitoare.// Plîng fecioare din clavire/ Prin palate boierești -/ Plîng harmonii la ferești/ Milogiri de cimitire.// Răzvrătiții dau ca orbii/ Și flămîndu-i ucigaș -/ De la sate la oraș/ Au trimis țăranii, - corbii.// Prin orașele avute/ Histerii de muritori,/ Pe sub corbii bocitori/ Trec femeile pierdute”3). Iar în „Și ninge...” sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
civilizație. Ce se întîmplase, mai exact? Sub influență occidentală, el începuse să fie utilizat (inversul a ceea ce se întîmplă azi) în tot mai multe locuri, împreună cu teii și castanii, ca marcă a sistematizării drumurilor, șoselelor, aleilor de la intrarea în conacele boierești ori din cazărmi și din grădinile publice 6). Cu o excepție (cea din relatarea de călătorie a lui A. Russo), plopii din textele celor citați mai sus fac parte, nu încape îndoială, fie din specia nigra, fie din specia pyramidalis
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
loc de naștere, deși, pentru aceste două probleme, cercetările documentare au bătut pasul pe loc. Din aceleași cauze, n-a fost spulberat un lung șirag de neadevăruri cu privire la Vasile Iurașcu, bunicul poetului, care, de fapt, n-a fost de viță boierească și nici moșia Joldești n-a avut-o în proprietate, iar socrul acestuia, Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă și angajat, ca stupar, pe o moșie mănăstirească. Pe de altă parte, nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ibid., pag. 73. II VASILE IURAȘCU ȘI SOȚIA SA PARASCHIVA Căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului, într-o notiță biografică despre poet, a scris că mama lor "era cea de a patra fiică a stolnicului Vasile Iurașcu din Joldești, o familie boierească, iarăși străveche a Moldovei, căci într-un decret de la Ștefan Tomșa voievod, publicat de D. Tocilescu, în anul al II-lea al cursului său de arheologie, se vede numele lui Iurașcu, figurînd printre consilierii domniei, ca pîrcălab al cetății Hotinului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Așadar, nici pomeneală nu se face prin documente, de stolnicul Vasile Iurașco, ca proprietar pe moșia Joldești și tocmai de aceasta te miră faptul că toți cercetătorii biografiei eminesciene, fără nici o ezitare, s-au lăsat induși în eroare de ifosele boierești ale lui Matei Eminescu și au transmis din unul în altul afirmația greșită că bunicul poetului a fost proprietarul moșiei Joldești! În al doilea rînd, te miră și stăruința cu care Augustin Z. N. Pop perseverează în greșeală. După ce îl
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N. Pop încurcă de-a binelea rangurile boierești și treptele rangurilor. De exemplu, Stratul Iurașcu și-ar fi început cariera ca biv pîrcălab (1683-1685), apoi a fost avansat biv logofăt (1685), apoi a fost pîrcălab (1687), apoi vtorimedelnicer (1695), și în sfîrșit, vtorilogofot (1696-1706)30. Acestui Stratul Iurașcu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Moldovița, încă de pe vremea lui Alexandru Lăpușneanu Voievod 33. La puțină vreme după pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774), pe această moșie mănăstirească s-a pripășit un soldat, cu numele de Alexa Donțu, răzlețit din armata rusă. Să nu dăm crezare ifoselor boierești ale lui Matei Eminescu, care a văzut în acest soldat un conte rus, Potloff, refugiat politic, ci să-l vedem pe Donțu, așa cum a trăit la Sarafînești, îmbrăcat țărănește, la prisaca mănăstirii, pe malul Siretului, om încă tînăr și întorlocat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
loc. Dar încurcala cea mai mare vine de acolo că copiii și nepoții lui n-au aflat de la el din ce sat a plecat, nici ce părinți ori bunici a avut și nici cum se numeau aceștia. În schimb, rangul boieresc de stolnic vom arăta mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nici ce părinți ori bunici a avut și nici cum se numeau aceștia. În schimb, rangul boieresc de stolnic vom arăta mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu multe ifose boierești, l-a considerat pe bunicul său descendent din Iurașco părcălab de Hotin!! O pretenție tot așa de copilărească și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu multe ifose boierești, l-a considerat pe bunicul său descendent din Iurașco părcălab de Hotin!! O pretenție tot așa de copilărească și de ridicolă, ca și aceea a unui oarecare să-i zicem Ștefan, care s-ar pretinde descendent din Ștefan cel Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iurașcu, așa de dimineață, pe această moșie? În ziua Cuvioasei Paraschiva, la Brehuiești este și acum hramul bisericii, așa că putea să se ducă în sat, ca să mănînce și să bea ca la hram. Dar el, om grijuliu și în serviciul boieresc, la Balș, controla ce recoltă încă nu era strînsă de pe cîmp. Încă din anul, 1784, moșia Brehuieștilor intrase în proprietatea marelui vistiernic Iordache Balș de la Dumbrăveni, printr-un schimb de moșii făcut de Balș, cu mănăstirea Slatina 55. Acest mare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iar peste 40 de zile a mai luat în stăpînire și moșia Vlădeni, din sus de Brehuiești, după un schimb făcut cu mănăstirea Voroneț, căreia i-a dat alți trei munți, tot de acolo 56. Între aceste două mari familii boierești, s-a început o întrecere pentru acapararea a cît mai multe moșii, dar familia Cananău a pierdut întrecerea, ba chiar și din propriile sale moșii. În Condica liuzilor din anul 1803, Vlădenii se află trecuți în proprietatea vistiernicului Iordache Balș57
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
alt copil, numit tot Iancu Iurașcu, "fiu de boier sărdariu", care avea 12 ani în 1833, cînd a fost primit la Institutul Sf. Trei-Erarhi din Iași, cu cheltuiala Epitropiei 61. Al doilea copil Iancu, era din altă familie Iurașcu. Rangul boieresc de serdar era mai mare decît rangul de stolnic. Vasile Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit, prelarg ti vei pliroforisi d-ta și fiindcă D-ta ti afli și vechil numitelor moșăi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
oraș, încolo umbla civil. Pasionat de vînătoare, avea o sumă de cîini prepelicari și copoi. Umbla vara cu o pălărie de panama, cu bordurile mari, fuma, deși suferea de astmă... avea și țiitoare"84. CUM SE OBȚINEAU PE ATUNCI RANGURILE BOIEREȘTI Se cer acum cîteva cuvinte, cu privire la rangurile boierești pe care le-au obținut Vasile Iurașcu și Gh. Eminovici. În ierarhia noastră feudală, rangurile se acordau ca o recompensă, pentru credința față de domn ori "pentru dreaptă și credincioasă slujbă", în vremurile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o sumă de cîini prepelicari și copoi. Umbla vara cu o pălărie de panama, cu bordurile mari, fuma, deși suferea de astmă... avea și țiitoare"84. CUM SE OBȚINEAU PE ATUNCI RANGURILE BOIEREȘTI Se cer acum cîteva cuvinte, cu privire la rangurile boierești pe care le-au obținut Vasile Iurașcu și Gh. Eminovici. În ierarhia noastră feudală, rangurile se acordau ca o recompensă, pentru credința față de domn ori "pentru dreaptă și credincioasă slujbă", în vremurile de grea cumpănă, pentru țară și domnie. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
slujbă", în vremurile de grea cumpănă, pentru țară și domnie. Deci, în mod normal, rangurile se acordau pentru merite care erau cunoscute și apreciate și de alți locuitori din țară. Dacă, totuși, acești doi oameni "de jos" au căpătat ranguri boierești, fără a fi slujit la domnie, înseamnă că perioada istorică în care ei au trăit se baza pe alte criterii în acordarea titlurilor boierești, iar între acestea principalul criteriu erau banii: titlurile se cumpărau. Ioniță Sandu Sturza (1822-1828), Mihail Gr.
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și de alți locuitori din țară. Dacă, totuși, acești doi oameni "de jos" au căpătat ranguri boierești, fără a fi slujit la domnie, înseamnă că perioada istorică în care ei au trăit se baza pe alte criterii în acordarea titlurilor boierești, iar între acestea principalul criteriu erau banii: titlurile se cumpărau. Ioniță Sandu Sturza (1822-1828), Mihail Gr. Sturza (1834-1849) și Gr. Alexandru Ghica (1849-1859) s-au dovedit mari negustori de titluri boierești. Hrisoavele lor de boierie se vin deau, după un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]