4,786 matches
-
și urmările mai vechilor conflicte intra-liberale. Cât privește evenimentul politic în sine, Conferința Extraordinară a stabilit că viitorul candidat liberal la Primăria Capitalei va fi desemnat pe baza preferințelor bucureștenilor. Mai trebuie spus că la acea vreme, liderul liberalilor bucureșteni era Ludovic Orban, ales președinte al filialei PNL București în noiembrie 2002, după ce Mircea Cinteză a trebuit, conform prevederii statutare care interzicea cumulul de funcții în partid, să renunțe la această funcție o dată cu alegerea sa ca membru supleant în Biroul
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
PD, cât și fuziunea cu unele dintre partidele extraparlamentare. Dintre acestea, cele vizate direct erau PNL-Câmpeanu și UFD. Negocierile de fuziune au avansat mai rapid în cazul UFD, primul pas concret fiind făcut pe 14 aprilie 2003, prin unificarea organizațiilor bucureștene ale celor două partide. A urmat congresul de fuziune, desfășurat pe 19 aprilie, la Palatul Parlamentului, cu participarea a circa 1000 de delegați. Congresul propriu-zis, precedat de forumurile separate ale celor două formațiuni care au aprobat fuziunea, a durat numai
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
generală în dauna PDSR, care-și adjudecase toate primăriile de sector. Deși clasat, în urma primului tur de scrutin, la peste 20 de procente distanță de ocupantul primului loc, Sorin Oprescu, Traian Băsescu a obținut în final 50,69% din voturile bucureștenilor participanți la scrutin (362853), cu 1% mai mult decât candidatul PDSR. Era și o victorie personală a popularului Traian Băsescu, care avea să-l propulseze, în 2001, în fruntea Partidului Democrat. Până atunci, începând cu luna august, noul primar al
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
exercițiu din partea PD, l-a înfrânt, și încă din primul tur de scrutin, pe reprezentantul PSD, Mircea Geoană, ministrul Externelor în guvernul Năstase. Băsescu și-a asigurat un nou mandat de primar general cu un scor categoric aproape 55% dintre bucureștenii participanți la scrutin au optat pentru continuitate, în timp ce numai circa 30% l-au preferat pe Geoană. La Cluj, candidatul Alianței, democratul Emil Boc, clasat pe prima poziție în urma turului întâi al scrutinului, a reușit și el să câștige fotoliul de
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
un record absolut. Din cele 439575 de voturi exprimate, reprezentând 24,83% din totalul celor 1770673 de bucureșteni cu drept de vot, 231147 (adică 53,01%) au revenit candidatului Alianței, în timp ce reprezentantul PSD a fost preferat de doar 128822 dintre bucureștenii participanți la vot (29,55%). Una peste alta, liderii "Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD" se puteau declara mulțumiți pentru reușita de a fi impus dominația formațiunilor lor în viața politică românească. Nu însă și Traian Băsescu, adeptul strategiei alegerilor parlamentare
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
pe liderul liberal să ceară partidului reconfirmarea poziției sale. Președinții organizațiile județene ale PNL au avut posibilitatea să se pronunțe în legătură cu cererea premierului în cadrul unei întâlniri convocate chiar de Tăriceanu pe data de 22 iulie, la Casa Dante din cartierul bucureștean Primăverii. Deși majoritatea președinților locali ai PNL era favorabilă lui Tăriceanu 283, o decizie definitivă în acest sens a fost amânată până după propusa întâlnire Tăriceanu-Stolojan. Aceasta a avut loc pe 25 iulie, la Palatul Victoria, și s-a soldat
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
liberalilor, în frunte cu hotărând să-i înlocuiască din pozițiile de președinte al Comisiei de cultură, respectiv de vicepreședinte al Comisiei de industrii. În replică, prima și-a dat demisia din Biroul Permanent Central al PNL. Pe 20 septembrie, organizația bucureșteană condusă de Orban a decis, cu votul unanim al conducerii, să propună organizațiilor PNL ale sectorului 2 și sectorului 6 excluderea foștilor președinți liberali Theordor Stolojan și Valeriu Stoica. La sfârșitul lunii, o nouă reuniune a Delegației Permanente, de astă
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
proporțional cu creșterea interesului democraților pentru transformarea Alianței într-un partid popular. Astfel, conform statisticii prezentate public de secretarul general al PNL, Dan Motreanu, numai 16 din cele 47 de filiale liberale (41 județene plus cele ale celor 6 sectoare bucureștene) se pronunțau pentru fuziunea cu PD: "În principiu, toate acestea sunt de acord că este nevoie să realizăm fuziunea cu democrații, însă susțin în continuare, fără excepție, că noua formațiune rezultată în urma acestei acțiuni trebuie să rămână fidelă valorilor liberale
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
conform algoritmului politic, partidului pe care tocmai îl părăsise. Ulterior, Victor Babiuc s-a înscris în PNL. 54 Sorin Frunzăverde a fost desemnat oficial ministru al Apărării Naționale pe 13 martie 2003. 55 Ocazionată de rezultatul alegerilor locale, demisia liderului bucureștean, totodată secretar de stat în Ministerul Industriei, se adăuga altor trei demisii răsunătoare, produse însă la începutul anului cele ale senatorilor Radu F. Alexandru, Octavian Știreanu și Cazimir Ionescu. 56 A. Aldea ș.a., Sondajele de opinie, București, Ed. Paideia, 2001
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
stabili un model de gândire și de acțiune normat înseamnă instituționalizare. Corupția ubicuă din România presupune că a fi corupt este, în țara noastră, ceva considerat îndeobște o practică normală și recomandabilă. Cum s-a ajuns la această situație? Sociologul bucureștean consideră că două fenomene dau seama de această realitate instituțională sumbră: rezistența la instituționalizare și retroinstituționalizarea. Primul reflectă strategia de adaptare - cognitivă și normativă - a românilor la realitățile aberante din România ultimilor cincisprezece ani de dictatură. Caracterul arbitrar și nedrept
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
5600 de galbeni, din care o mie de galbeni erau destinați instituirii unui premiu care ar fi urmat să se acorde celei mai valoroase traduceri din limbile clasice. Acest ajutor material substanțial se alătura celui avansat în 1860 de bogătașul bucureștean originar din Epir, dar naturalizat român, Evanghelie Zappa, care oferise guvernului 5000 de galbeni pentru alcătuirea unui dicționar român, a unei gramatici a limbii române și a unor traduceri din clasicii Antichității. Cele două fonduri - „Cuza” și „Zappa” - au constituit
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
de la Tecuci, datorită donației făcută de Take P. Atanasiu, și de la Roman, pe proprietatea lui Ioan Agarici, precum și internatul de fete de la Măgurele, donație a Elenei și a lui Ioan Oteteleșanu. Deosebit de valoroasă s-a dovedit a fi donația bancherului bucureștean Jacques M. Elias, din a cărui avere mobilă și imobilă, lăsată în întregime A.R., s-a înființat o „fundație de cultură națională și de asistență publică”, al cărei scop a fost construirea la București a unui spital, a unui
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Hurezean, Cotidianul Național), sau „un demers artistic își poate atinge la un moment dat scopul, arta poate lupta împotriva violenței îmblânzind monștri” (I. Ghoerghediac, Institutul pentru combaterea și prevenirea criminalității), la îndemnuri de a coborî actul teatral până la nivelul cartierelor bucureștene „fierbinți”, prin spectacole-lectură adresate părinților, cadrelor didactice, elevilor (Rodica Mitulescu, ANPCA), și la invocarea unor experiențe deja parcurse pe alte meleaguri și cunoscute în literatură ca „artele participative” sau „teatrul oprimaților” (Anca Rotescu, Fundația Concept), ori preocupările specifice țărilor nordice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
așa cum apare în colaborările din „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Magazin”, „România literară”. Ca reprezentant al organizației „Arts Incorporated” din New York (între 1946 și 1948), A. supraveghează soarta traducerilor din autorii americani în România. În acest timp, au fost reprezentate pe scenele bucureștene și versiunile sale după piese de Clifford Odets, John van Drutten, Norman Krasna, Joseph Kesselring, Noel Coward, J.-B. Priestley, Garson Kanin ș.a. După această perioadă, a mai tradus multe alte piese, tipărite sau litografiate, unele jucate, din autori cunoscuți
ADANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285182_a_286511]
-
înțepături la adresa revistei concurente și a directorului ei, considerat „un moftangiu”. Apariția în cotidianul „Vestea” a unui articol dedicat lui Caragiale provoacă din partea lui Vellescu o reacție iritată (Biografia unui om maaare!?). Criticile sunt îndreptate și spre literatura „directorului mofturilor bucureștene”. Acesta, se spune cu ironie, ar pregăti o comedie nouă, intitulată Piper fără sare sau Nș 13”, care ar reprezenta „o săritură bunicică de la Nș 9 la Nș 13”. Aluzia la comedia lui Caragiale O noapte furtunoasă sau Nș 9
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
cunoșteau meserii, obligați fiind astfel să accepte munci necalificate, deci foarte grele. „Din toate acestea, remarca Aureliu Ion Popescu, a ieșit teoria de superioritate nordică, inteligibilă poate În aplicarea ei la mediul american”. După unirea Transilvaniei cu România, În Parlamentul bucureștean s-au făcut auzite voci care condamnau tratamentul aplicat țăranului transilvănean, de care erau răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarîndu-se că, „pe cînd țăranul ardelean emigrează În America, țăranul din regat stă pe loc. Nici un sătean din Vechiul Regat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai revenim asupra lor. Important de reținut este faptul că, la un moment dat, americanizarea imigranților români a Încetat de a mai fi o „problemă”, atît pentru România, cît și pentru SUA, dar mai ales pentru imigranții Înșiși. Oficialitățile guvernamentale bucureștene au Înțeles că nu era oportun și nici posibil să se opună ori să Întîrzie un proces firesc și necesar, Într-un anume sens. Americanii, la rîndul lor, s-au convins că imigranții români nu reprezentau, numeric, un posibil element
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Dej, fiind extrem de longeviv În fruntea sistemului represiv din România. Abia În 1968, În urma jocurilor lui Ceaușescu, a putut fi complet Înlăturat. A intrat Într-o lungă uitare, tocmai după 1989 aflînd opinia publică cine era unul dintre bine pensionarii bucureșteni; a dispărut undeva la Budapesta la Începutul anilor ’90, cînd Începuseră să fie popularizate crimele făcute din ordinul său. Capitolul 10, „Rezistența armată”, abordează o temă intens mediatizată după 1989, cel mai adesea În manieră eroizantă. Cu toate că s-au publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În vremea din urmă, de către cei interesați, care nu sînt puțini, este acela care privește evoluția comunității române din Statele Unite, eludat ori distorsionat Între 1945 și 1989, atunci cînd stranii rațiuni ideologice au determinat manifestarea unei atitudini dezonorante a oficialităților bucureștene față de America și entitatea de origine română trăitoare acolo. Neatizarea provocată astfel a compromis, o dată cu bariera mentală ridicată Între granițele românești și țărmurile Lumii Noi, cunoașterea unui prototip etnic afirmat În timp ca un hyphenated group, deci ca un constituent
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și de politizatul orizont de așteptare al celor dintîi, s-a ajuns la conturarea unui dialog ce a depășit, treptat, o confruntare artificială. Așa cum era de presupus, componenta oficială a unui asemenea tip de comunicare - Înțelegînd prin aceasta inițiativele guvernamentale bucureștene - s-a dovedit sub așteptări, Întrucît preocupările ei au avut În vedere, În toți acești ani, priorități politicianiste. Dar, o dată cu prăbușirea comunismului, distanța dintre DÎmbovița și Potomac s-a redus considerabil, astfel Încît apropierea a devenit posibilă, atrăgînd după sine
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Înregistra tacîmurile de argint sau așternuturile. Ori sînt „podoabe”, ori sînt obiecte din metal prețios. Iar legile sumptuare sînt vechi (impozit pe vremea lui Augustus), n-au apărut la Cluj. O foarte bună lucrare publică Ramona Caramelea, despre arhitectura școlară bucureșteană la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Nu e vorba despre „școlile lui Haret” care au umplut țara de edificii standardizate, foarte caracteristice, ci de peste 40 de clădiri a căror prezență În peisajul capitalei se datorează lui D.A. Sturdza (legea din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
recente. În afara țării, noul discurs arhitectural striga: Priviți-ne, existăm, și sîntem demni de toată atenția „lumii civilizate”. În continuare mă voi referi mai mult la cel de-al doilea aspect, fenomenul „modernismul românesc” scos la export de către elitele arhitecturale bucureștene, și la reacțiile pe care le-a provocat. În 1993 la Sala Dalles din București are loc o expoziție de răsunet, „Între Avangardă și Modernism”, despre avangarda românească În literatură și arte În perioada interbelică. Succesul expoziției Îi determina pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
străini și-au manifestat interesul și s-au arătat apologetici cu privire la ignoranța lor aproape totală În ceea ce privește subiectul. Ca urmare, arhitecților români li se deschid porțile revistelor academice internaționale și Începe publicarea de articole pe marginea subiectului. Proiectul elitei arhitecturale românești (bucureștene) de a face cunoscută peste hotare mișcarea modernistă românească are, pe lîngă o valoare academică, interesante implicații politice și culturale. Exploatînd ignoranța audienței străine, arhitecții români prezintă o imagine mitică a unei perioade interbelice epurate de orice notă discordantă. Arhitecții
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
subiectul este foarte puțin cercetat și a fost ignorat sistematic În studiile de specialitate românești. Pe de altă parte, Încercările disparate, necoordonate și uneori cu totul falimentare de a crea zone rezidențiale cu prețuri reduse pentru marea parte a populației bucureștene ce nu-și putea permite vile moderniste se constituie Într-un subiect greu de abordat. O soluție ar fi fost să se renunțe la capitol și să se specifice explicit că studiul se bazează pe arhitectura vizibilă, prestigioasă, publică, și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
108). O asemenea explicație ignoră În mod evident toată literatura de specialitate a perioadei 1920-1940. E adevărat că puține locuințe ieftine sînt construite În acest interval. Cu toate acestea, motivul nu e nici pe departe calitatea crescută a locuirii populației bucureștene. Majoritatea specialiștilor, teoreticienilor, politicienilor etc. care scriu despre arhitectură și urbanism În perioada specificată vorbesc despre lipsa acută de locuințe onorabile pentru majoritatea locuitorilor capitalei. Printre alții, urbanistul Cincinat Sfințescu, istoricul Nicolae Iorga, politicianul Constantin Argetoianu, ex-primari ca Vintilă Brătianu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]