3,270 matches
-
Zece mii de culturi o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Ed. Nemira, 1998. 79. Manoilescu Mihail - Forțele naționale productive și comerțul exterior. Teoria protecționismului și a schimbului internațional, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 80. Manoilescu Mihail - Rostul și destinul burgheziei românești, Ed. Athena, 1997. 81. Marcus Solomon, Invenție și descoperire, București, Editura Cartea Românească, 1989. 82. Marcus Solomon, Provocarea științei, București, Editura Politică, 1988. 83. Mărgineanu Nicolae, Psihologie și literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002. 84. Mărgulescu, D., Șerban, C. Vasile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Albatros, 1983. 132. Vianu Tudor, Filosofia culturii, București, Editura Publico, 1945. 133. Vianu Tudor,Tezele unei filosofii a operei, București, Editura Univers, 1999. 134. Zaharia Rodica Milena - Caracteristici și tendințe ale dezvoltării industriale, Ed. Era, București, 1999. 135. Zeletin Ștefan - Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Ed. Humanitas, București, 1991. George-Ștefan COMAN 241 116. Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, București, 2001. 117. Roco, M., Stimularea creativității tehnico-științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. 118. Roșca Al., Creativitatea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Albatros, 1983. 132. Vianu Tudor, Filosofia culturii, București, Editura Publico, 1945. 133. Vianu Tudor,Tezele unei filosofii a operei, București, Editura Univers, 1999. 134. Zaharia Rodica Milena - Caracteristici și tendințe ale dezvoltării industriale, Ed. Era, București, 1999. 135. Zeletin Ștefan - Burghezia română. Originea și rolul ei istoric, Ed. Humanitas, București, 1991.
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
atinge însăși esența sa, și nu putem să nu conștientizăm faptul că acesta este elementul esențial. Aparatul de Stat, care definește Statul ca forță de execuție și de intervenție represivă, "în serviciul claselor dominante", în lupta de clasă dusă de burghezie și aliații săi împotriva proletariatului, este chiar Statul și definește realmente "funcția" sa fundamentală. Louis Althusser, Positions, Éditions sociales, 1976, p. 77 [Este vorba de un text din 1970: "Les Appareils idéologiques d'État"] Interpretarea ghilimelelor care delimitează grupul "în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
deviance, juvenile delinquency, drug use, drug abuse, adolescent. În seria SOCIOLOGIE au apărut (selectiv): • Adopția copiilor în România, Anca Bejenaru • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Biserica și asistența socială din România, Ion Petrică • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Demografie și societate, Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
bucură această închisă și întunecată ginte la cele mai diverse popoare, ușurința cu care această antipatie se dezlănțuie furios uneori se va fi sprijinind și pe această obscuritate, pe acest tern egoism al istoriei sale". În viforoasa sa diatribă contra burgheziei, una cam tardivă, inclusiv la acea vreme, în aceleași pagini despre stilul clasic, vede în Goethe un prototip al burghezului, ajuns astăzi în culmea spre care se cațără de veacuri. "Mecanizarea perfectă a forțelor celor mai intim omenești, regulare cronometrică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bogat și trist ningea, era tîrziu/ Cînd m-a oprit în drum, la geam, clavirul;/ Ș-am plîns la geam și m-a cuprins delirul/ Amar, prin noapte vîntul fluera pustiu" (Marș funebru). Al doilea capitol este dedicat opoziției față de burghezie. În anii cînd a fost scrisă teza de doctorat, în spațiul românesc o astfel de atitudine era intens exploatată de ideologia timpului și privită ca o bilă albă pentru poetul Plumbului - viziune, în fond, neagreată de iubitorii liricii bacoviene: "Printr-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de iubitorii liricii bacoviene: "Printr-o tendință fatală, totul, chiar și revoluțiile, se pervertesc într-o fiară apocaliptică; așezată, cu profilul neclintit și, mai ales, grav - dar fără adevărata gravitate - ea îi smulge un strigăt de ură lui Baudelaire. Este burghezia. Să fim mediocri ! Să ne îmbogățim! devine idealul zilei și marea sărbătoare a anului este promenada boului gras". Exegeta, totodată, menționează: "Deși burghezia se proiectează pe plan social, semnificația sa este totuși spirituală: "O, cum omul a devenit concret..." zice
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai ales, grav - dar fără adevărata gravitate - ea îi smulge un strigăt de ură lui Baudelaire. Este burghezia. Să fim mediocri ! Să ne îmbogățim! devine idealul zilei și marea sărbătoare a anului este promenada boului gras". Exegeta, totodată, menționează: "Deși burghezia se proiectează pe plan social, semnificația sa este totuși spirituală: "O, cum omul a devenit concret..." zice altundeva Bacovia, aruncîndu-i anatema: ("Stă fără noimă catedrala / Azi într-un secol rafinat..."). O lume împietrită în raport cu imanența, oricît de rafinată ar fi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de rafinată ar fi ea, este condamnată. In cel de-al patrulea cîntec din Infernul, Dante enunță paradoxul și în această lumină dubla ironie a lui Bacovia apare teribilă" Merită citată și nota de subsol prin care este contextualizată situația burgheziei naționale și în raport cu Occidentul european, dar și din dorința exegetei de a lumina situația societății românești celor mai puțin familiarizați: "La marginea Occidentului, Bacovia, înregistrează marea dezbatere de cultură care animă întreaga Europă. Dar în mod particular burghezia românească, aceea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
contextualizată situația burgheziei naționale și în raport cu Occidentul european, dar și din dorința exegetei de a lumina situația societății românești celor mai puțin familiarizați: "La marginea Occidentului, Bacovia, înregistrează marea dezbatere de cultură care animă întreaga Europă. Dar în mod particular burghezia românească, aceea care este lovită de o îmbătrînire încă și mai acută, de o ofilire prematură, ca urmare a lipsei sale de fundament și de conștiință de clasă. Neputînd niciodată să umple prăpastia dintre singurele două clase viabile, cea a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca și cele vechi și fiindcă toți sînt inteligenți în acest local de consum. Inteligența se degradează în acel bistro plin cu toate categoriile de orășeni, recrutați de la sate, pervertiți și dezrădăcinați. Aceasta este drama tipic românească a transplantării noii burghezii care, abea născută, agonizează deja. Bacovia este locul geometric unde se exhibă această rană cangrenoasă, poetul secolului douăzeci burghez român, dar care refuză burghezia". Remarcabilă și puțin exploatată de următorii exegeți ai operei bacoviene este extragerea și etalarea dublei eredități
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de orășeni, recrutați de la sate, pervertiți și dezrădăcinați. Aceasta este drama tipic românească a transplantării noii burghezii care, abea născută, agonizează deja. Bacovia este locul geometric unde se exhibă această rană cangrenoasă, poetul secolului douăzeci burghez român, dar care refuză burghezia". Remarcabilă și puțin exploatată de următorii exegeți ai operei bacoviene este extragerea și etalarea dublei eredități a poetului și el de formație europeană ca Blaga sau Ion Barbu, cu diferența că la Bacovia în "animus european se recunoaște anima ancestrală
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
importanță -, precum și îngrijorarea de ordin ideologic în fața încălcării vechilor tradiții ale partidului sînt factorii ce le determină comportamentul. Și ei au de partea lor, în partid, toate elementele tradiționaliste. Alegătorii de la țară, în primul rînd, dar și cei din mica burghezie se orientează spre numele notabilităților în care au avut întotdeauna încredere și sînt circumspecți cu un om necunoscut. Dar e de ajuns ca acesta să învingă o singură dată ca să i se devoteze total. Și, cel puțin democrația noastră postdecembristă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
există un lider puternic și ("central") în regiune. Această dimensiune duce, deci, la distincția dintre diferite coaliții dominante, compuse de anumiți actori instituționali (birocrația, armata), politici (partide, sindicate) și/sau socio-economici (grupuri oligarhice ale proprietarilor de pământuri, grupuri de antreprenori, burghezia comercială); eventual, liderul se relaționează și cu alți actori. Cu privire la sprijinul ideologic, bazat pe convingerile regimului, nu este suficientă stabilirea gradului de ideologizare. Este indispensabil să fie înțelese valorile care servesc legitimarea regimului (tradiționale, moderne etc.). În privința mobilizării, cuantumul mobilizării
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
civil-militare, deși sunt țări cu societăți mai complexe și variate. Aceste regimuri sunt, înainte de toate, bazate pe o alianță între militari, mai mult sau mai puțin profesionalizați, și civili, aceștia din urmă fiind funcționari, politicieni de profesie, tehnocrați, reprezentanți ai burgheziei industriale și financiare. Existența unor asemenea coaliții nu trebuie să ne facă să uităm tensiunile obiective care există (structural) între militari și civili; diversitatea intereselor îi împarte adesea [Stepan, 1971: 57 urm.; O'Donnell, 1979: 285 urm.] în anumite țări
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
birocratic-autoritar, susținut de o coaliție între militari și civili. Pe scurt, modelul lui O'Donnell, care se referă în special la America Latină, și, mai ales, la Cono Sur, prezintă următoarele caracteristici: 1) baza socială a regimului este constituită din înalta burghezie oligopolistă și transnațională; 2) regimul este susținut de coaliția dintre militari, specialiști ai coerciției, și tehnocrați, al căror scop este "normalizarea" economică; 3) straturile populare, inițial mobilizate, sunt excluse din politică prin diferitele forme de represiune; 4) excluderea este politică
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
au găsit momentul propice pentru alte politici care nu iau în considerare influența, uneori prea naționalistă, a armatei. Acest motiv specific este mult mai probabil acolo unde există o structura economică industrială mai dezvoltată și un grup mai puternic al burgheziei capitaliste (primul participant la coaliție și suporter al regimului). Aceasta situație a fost identificată pe fundalul crizei din unele țări latino-americane, cum ar fi Brazilia, Argentina, Uruguay, Peru și alte câteva țări [ne referim la căderea lui Perez Jimenez în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât mai larg, care, în cele din urmă, integrează clasa muncitoare în regimul democratic. Deoarece există doar presupuneri privitoare la "antagonism" și "concurență", este esențială existența unei burghezii urbane ample și viguroase. e) Al cincilea factor este o ruptură revoluționară cu trecutul. Moore o interpretează "pozitiv", considerând fenomenul indispensabil democratizării (de exemplu "revoluțiile" engleze, americane și franceze). Analizând aspectele mai importante, putem afirma că revoluția engleză a reușit
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
extinderea drepturilor claselor sociale "de jos", organizate de către partide sau de către sindicate [Bendix, 1964, cap. 5] și dacă aceste presiuni iau forme de amenințare și violență; • apar costuri care vor fi suportate de către elitele civile; Expresiile politice ale aristocrației și burgheziei urbane, nu neapărat industriale, concurează pentru sprijinul unor segmente mari ale populației, elitele politice pot accepta intrarea claselor "de jos" în joc ca soluție de compromis pentru evitarea unor probleme grave. În acest sens este esențial să se formeze o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de jos" (muncitoare, în primul rând) sau ca o modalitate de a consolida puterea parlamentară a partidelor conservatoare. Este, vorba, deci, de o problemă complexă de incluziune/excludere, în care strategia de incluziune a elitelor politice (clasele de mijloc sau burghezie) ajută la "de-radicalizare" și invers [Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992]. Oligarhiile competitive au încă o logică politică, internă, care stimulează votul universal și democrația de masă, în special în prezența schimbărilor economice. Rustow [1971: 10] reamintește exemplul suedez
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
empirice prezentate mai sus. În primul rând, el prezintă cum democrația engleză a fost rezultatul presiunilor clasei muncitoare, organizată în diferite sindicate și (mai târziu) în Partidul Laburist, față de o aristocrație moșierească integrată într-o agricultură comercializată și față de o burghezie industrială puternică care, în secolul al XX-lea, era chiar mai puternică, decât aristocrația ce accepta o democrație de masă în măsura în care nu erau percepute amenințări la interesele sale (rezultat al ideologiilor socialiste radicale). Reiese clar că democrația franceză a fost
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
statului, prin răspândirea proprietății rurale ca urmare a exproprierii nobilimii și a vânzării (la licitație) a proprietăților bisericești. Astfel, la începutul Celei de-a Treia Republici (1877), politica franceză era caracterizată printr-o alianță între clasele urbane de mijloc și burghezia industrială, o alianță substanțială care a suportat o înfrângere de la o clasă muncitorească prin experiența utopică a Comunei din Paris (1870). Prin urmare, politica a fost definită de un proiect de republică democrată (care a pierdut conotațiile "socialiste", amenințătoare, radicalizante
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
mari proprietari de pământ, iar agricultura era bazată pe munca țăranilor, dar și pe constrângerea lor. O alianță puternică s-a stabilit între agricultori (proprietari mici și mijlocii), datorită marii disponibilități de terenuri ieftine, și reprezentanților claselor superioare, inclusiv ai burgheziei industriale, favorabile extinderii votului în scopul de a menține la putere partidul susținut de ei, mai întâi cel republican și apoi cel democrat. În aceste faze, o soluție autoritară nu ar fi fost plauzibilă din cauza existenței unui stat federal descentralizat
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de mijloc și a proprietarilor mici și mijlocii (cu o lungă tradiție de participare politică democratică) ar fi fost imposibilă, ba chiar inutilă, deoarece, după războiul civil, a existat o înțelegere între Nord și Sud. Această înțelegere a satisfăcut interesele burgheziei și ale claselor urbane din Nord, cât și pe cele ale proprietarilor din Sud. După cel de-al Doilea Război Mondial, eliberarea negrilor din Sud, și, în consecință, o democratizare completă, devin posibile datorită unei clase muncitoare în mare parte
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]