15,206 matches
-
Acasa > Poeme > Dragoste > SĂRUTĂ-MĂ ULTIMA OARĂ... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sărută-mă ultima oară, Și-n sărutarea ta să-mi pui, Mirosul drag de primăvară De pe câmpia dorului... Sărută-mă ca și cum mâine, Sus înspre cer eu as zbura ȘI nu va mai fi un poimâine La care să putem spera ... Sărută-mă, ține-mă-n brațe, Ține-mă strâns, nu mă lăsa, Poate vor reveni speranțe Și
SĂRUTĂ-MĂ ULTIMA OARĂ... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382489_a_383818]
-
trist, iubitul meu? Bună dimineața toamnă! Bună dimineața toamnă...la noi bine ai venit! Pe a vântului aripă toată noaptea ne-ai doinit... Ai învăluit pământul cu mantaua-ți ruginie Și-ai lăsat dulceață-n struguri și mult aur pe câmpie... Bună dimineața toamnă...mi-ai bătut la geam sfioasă Cu o frunză-ngălbenită...mi-ai adus răcoare-n casă Și-ai împodobit grădina cu-o mulțime de culori Aducând melancolie și în inimă fiori... Bună dimineața toamnă...prea devreme ai venit
NOSTALGII DE TOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382494_a_383823]
-
-se precum flăcările până la marginile cerului, arbori chirciți de noduri, arderi pe rug, floarea secetei, floare galbenă de mușețel, coroană aprinsă de spini a soarelui încununând creștetul pământului. Ne spălam frunțile în râuri de sudoare și cu tălpi sângerânde cutreeram câmpia toropită ca o dropie adormită pe cuib. Treceam visători spre coline și umbra venea din ce în ce mai ușoara din urmă, se evapora ca apa la fiecare adiere de vânt. Spicele se aplecau in fața noastră greoaie, făceau mătănii până la talpa pământului unde
SECETẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382503_a_383832]
-
venea din ce în ce mai ușoara din urmă, se evapora ca apa la fiecare adiere de vânt. Spicele se aplecau in fața noastră greoaie, făceau mătănii până la talpa pământului unde frânghii negre de furnici amețite sunau din surle și trambițe vestind că peste câmpie se va năpusti în curând dezlănțuită furtuna. Și totuși ne era dor de drumuri. Taina asta n-o pot ști decât peregrinii. La marginea drumului pe o cruce de brad cineva scrisese cu polen căzut de pe aripi de fluturi: „Călătorule
SECETẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382503_a_383832]
-
am preferat cătușa, Curajul e strivit de deziluzii Și-n fum și ceaț-avem numai confuzii, Prea repede sub lacăt punem ușa. Ne îmbrăcăm prea des în egoisme Și nu-nțelegem că suntem săraci, Când aruncăm prietenii în schisme Și defrișăm câmpiile de maci. Ne ducem traiu-ntre oțel și prisme, În lumea mută. Dar tu, de ce taci ? (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PRISMĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2031, Anul VI, 23 iulie 2016. Drepturi de Autor
PRISMĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382505_a_383834]
-
fost căsătorită, iar versurile sale nu demască existența vreunui iubit, nici chiar în perioada idilelor din adolescență.. Demn de remarcat este faptul că domnia sa se exprimă liber, fără să creeze impresia că aleargă cu mare dorință ori cu disperare pe câmpia metaforei ori a altor figuri de stil. Poeziile prezentate în acest volum sunt organizate potrivit stilului clasic, dar și în pas cu puținele reguli ale versului liber. Adevărat, sunt și neîmpliniri printre multele reușite, în sensul că nu întotdeauna este
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
-ul și P-ul sunt nașii, punctul, e de fapt un nou început. 1. Reperaj: astăzi oamenii sunt altfel, nu mai au doar călcâiul vulnerabil, precum în antichitate Ahile, slabi sunt cu totul, iar luptele nu se mai dau pe câmpii însângerate, ci prin baruri, discoteci și luxoase vile. 2. Reperaj: gura este acum slabul punct precum a lui Ahile călcâi și fără greșeală putem spune că războaiele între intenții se iscă, între fierbinți și călâi, iar adevăratul deșert e în
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
de care ți-e dor, de aerul din Eden e curtată și animată de sunetele celeste din angelicul cor. 10. Reperaj de gândire în formă și-n faptă, abordaj de iubire puțintel mai coaptă. 11. Reperaj: revedere deșartă pe betonate câmpii cotidiene, unde poate exista artă cu și fără vocații virgine. 12. Reperaj: scormonirea zilei din noapte fără a avea așteptări, găsirea iernii în fructele coapte, aducerea-aminte-n uitări. 13. Reperaj: așteptare fără așteptări, încununare fără cunună, urcuș de trepte fără scări
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
de vârfuri de munte cu vegetații luxuriante și stânci de granit abrupte. Se spune că dacă privești de undeva de sus, de pe munte, vezi celebrul Chimney Rock (stânca în formă de coș de fum) o coloană care se ridică deasupra câmpiei, rămasă celebră în istoria cuceririi Vestului. Din partea de sus a Chimney Rock, sunt vederi spectaculoase ale lacului. Am aflat că a fost o locație de filmare pentru scene din multe filme americane. Amintesc și de orașul Winston-Salem în care și-
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
și Oltul“ sublinează importanța libertății ce aduce cu sine păstrarea graiului strămoșesc. Oltul, afluentul Dunării, este întrebat de fluviul mamă „Tu, copile drag al meu, Zbuciumat tu vii la vale/ Tulbure mereu./ Plouă mult la voi la munte, / Sate și câmpii de-neci, / Ori ți-e firea ta de-a rupe / Maluri pe unde treci?“ E firească grija părintească ce o poartă Dunărea afluenților săi, îndemnându-i la pace și armonie, însă Oltul îi arată mamei sale cauza zbuciumului său: „Nu
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
știu eu ce să “sucească”, ori să “nimicească” - “Moartea Căprioarei”, căci mai bine recitam doar această în loc să interpună un... prin multiplele metafore “originale”, ‘neuzitate’ și ’neperimate’... -“Corectitudinea” în exprimare nu justifică bătaia câmpilor! Ori, oricine poate să o facă, insă câmpiile nu au întotdeauna floricele, apropos. Dacă te tot învârți în cerc și tot reiei la infinit aceleași idei, pana le rupi și urechile ideilor de lunguiața rușinata, asta se face numai “în propriul folos”. Și, oare nu ar avea legătură
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Șoaptele de toamnă ca-n vise, îți picură încet în vene, e toamna poveștilor scrise, - amintiri ce zac în catrene. Cu dor de viață sunt flămânde, dansează și se aplecă-n vânt, câmpii de glasuri tremurânde, să-și țină al toamnei jurământ. Pe răni de glie ruginite, pășești pe frunze ce suspină, destinul lor trăiește-n tine, căci soarta lor cu-a ta se-mbină... Le calci cu un regret în suflet, le
CU UN REGRET ÎN SUFLET... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382640_a_383969]
-
nr. 1385 din 16 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ne regrupăm precum agenții-n țări străine, Precum poemele în mari antologii, Vom înfrunta armate iadoline, de pluriavoli, ăștia ce-or mai fi? Mi-e dor de ochii tăi adânci, Bați câmpii, Robinson, spune iubita, Omul din Sâciuian își pierde pipa, Iar noi vom luneca spre Cinecita. Eu spun că te iubesc, tu spui, te cred, În fiecare e-un Da Vinci al iubirii, Zâmbetul Mona Lisei peste tot Ajunge afirmare-a
NE REGRUPĂM de BORIS MEHR în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383828_a_385157]
-
zborului! Zborul - ce fericire!... (GHEORGHE A. STROIA) ***5. MARIANA MIHAI (Afumați, Ilfov) - CĂLĂTOR PRIN SUFLET (Versuri, A5 Manșetat, 136 pagini) Indiferent dacă modul de adresare este direct sau indirect, bătăile inimii converg în versuri, catrenele purtând parfumul floral cules de pe câmpiile întinse, din poienile pline de soare, din albastrul cerurilor săgetat de rugile fierbinți, care - uneori - primesc răspuns, alteori doar tăcere. Poezia, pentru Mariana Mihai, este - și trebuie să fie - un modus vivendi, o cale prin care lumea să devină mai
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
tangențiali realității, însă cu o inimaginabilă forță de a panorama spațiile necesare evadării din cotidian, în care orice slăbiciune a trupului este convertită în atu al sufletului. O întreagă lume, cu siguranță, mai bună... Poete,/ fă să răsară/ mărgăritare/ pe câmpia inimii mele/ însetate!// Întinde-ți/ dulceața slovei/ pe pâinea sufletului meu/ flămând de tine!// Te-aștept/ la marginea înserării/ în fiecare anotimp/ să-i culegem roadele!... CĂLĂTOR PRIN SUFLET reprezintă o subtilă invitație pentru călătoria în imaginar, fiecare bătaie de
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
să ne bată, Să spargă chipul de gheață Fluturii să prindă viață... Să înnădim dor, cu speranță Să țesem pânză pe ceață, Să coasem vise cu ață... Pașii să-i purtăm prin ploaie, Pe cărarea cea pustie Ce trece peste câmpie, Unde nimeni să nu știe, Că eu sunt a ta minune, Ce-o iubești cu pasiune! Referință Bibliografică: PLOAIA / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul VI, 21 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Petrache
PLOAIA de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383900_a_385229]
-
ieri și de totdeauna, Adrian Păunescu, unde vor fi fost românii, când s-a întâmplat nu numai nenorocirea Voievodului, ci ruptura încă o dată a trupului țării. Să nu uităm că trupul lui Mihai Vodă nu a mai fost descoperit pe Câmpia de la Turda, unde istoria consemnează evenimentul. De aceea salut, prin aceste rânduri gălățene, în prag de nou Congres al Spiritualității, acțiunile Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, purtătoarea de ideal național al lui Nicolae Iorga, care, mai întâi în
SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383930_a_385259]
-
Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Luna și-a prins coroniță de Năvalnic. Pe Pământ Este nuntă. Baba Dochia își adună nea și vânt Să mai dea o rotocoală peste sate și câmpii, Răsăritul o oprește cu explozii viorii. Ziua-i mai strălucitoare, noaptea s-a împuținat; Astăzi este Sărbătoare, s-au trezit fetele-n sat Să ajungă fiecare spre iubit cu un sărut, Să le iubească tot anul. Dragobete a-nceput Să
DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383951_a_385280]
-
cunoscut Pe idolul credinței ei iubit La Premiul Nobel am fost nominalizată Întreaga mea ființă e numai artă Mă minunez de prorocitoarele lui cuvinte Și încrezătoare, credincioasă merg înainte. CÂNTEC MAGIC DE ZIUA ROMÂNIEI Soarele pe vârf de tricolor strălucește Câmpii verzi, munți maiestuoși înveselește Mare-nvolburată și Dunărea bătrână În Europa dragă se țin de mână Sfântul Andrei ne-a adus ortodoxia Pios, credioncios îl slăvește România Pe Zalmoxis îl căuta în Transilvania Dar Zeul, înainte cu 2000 de ani
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Vino Vino iubito acum să mă vezi Cât vorbele mele Mai sunt încă verzi Ogorul de patimi n-a fost cosit Anotimpul e încă bun de iubit Nu lăsa bruma peste câmpii Să cadă din ceruri până când vii Îmbracă-te în patimi și vino la mine Doar așa ne va fi cel mai bine Nu uita cu tine să iei Ardoarea dorinței din ochii tăi Bucuria atingerii nevinovată Dorul crescut în altoi
VINO de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384008_a_385337]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CÂMPIE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CÂMPIE Cu munții puși sub cap, în loc de pernă, Pornind din alte euxine ponturi, Până la cer, până la orizonturi, Se-ntinde iar câmpia mea eternă. E fără
CÂMPIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384041_a_385370]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CÂMPIE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CÂMPIE Cu munții puși sub cap, în loc de pernă, Pornind din alte euxine ponturi, Până la cer, până la orizonturi, Se-ntinde iar câmpia mea eternă. E fără margini, ne deschide conturi Și, nesfârșită, nicidecum nu-i ternă, Nu ne coboară bucuria-n bernă
CÂMPIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384041_a_385370]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CÂMPIE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CÂMPIE Cu munții puși sub cap, în loc de pernă, Pornind din alte euxine ponturi, Până la cer, până la orizonturi, Se-ntinde iar câmpia mea eternă. E fără margini, ne deschide conturi Și, nesfârșită, nicidecum nu-i ternă, Nu ne coboară bucuria-n bernă Și nu ne înjosește cu afronturi. Nu vrea basma, eșarfă sau broboadă, În păr își pune albă promoroacă, Se învelește
CÂMPIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384041_a_385370]
-
În păr își pune albă promoroacă, Se învelește-n plăpumi de zăpadă Și-ascultă, seara, viscolul cum toacă. Din zarea ei se-ntoarce să ne vadă, Cu infinitul să ne prindă-n joacă. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: CÂMPIE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1867, Anul VI, 10 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂMPIE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384041_a_385370]
-
rămasă intactă, floarea ce nu-și pierde petala frunza veșnic rămasă vie. privesc de departe prin cabluri întinse cum timpul simte când fericirea intră în trupul tău afară e ceață cu umbre împânzită soarele însă se răsfață la orizonturi deasupra câmpiei de nori. marea nu-și mai încape în țărmuri sămânța se vrea încolțită, adâncurile își desțelenesc rădăcinile cu svonuri de muguri văzând lumina cum se aprinde în sufletul tău. pe cer se ivește din hăuri lumina albastră, drumul dragostei măsurându
EXTRAS DIN CHIPUL UNOR CUVINTE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384082_a_385411]