3,117 matches
-
de a da mănăstiri 12 coloade de orz și 4 de grâu <footnote Ibidem; în Baia, mănăstirea Moldovița stăpânește posada de pe valea Moldovei, o parte din mori, o sladniță cu berărie și 4 sălașe de tătari și adună ceara de la cârciumile din Baia. footnote> . Supuse zeciuielii erau și produsele obținute de vămeni din creșterea oilor. Cel puțin cașul și lâna erau cerute de mănăstire în contul obligațiilor și folosite pentru nevoi proprii sau pentru vânzare în târguri pentru care nu plăteau
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
să lucreze 12 zile pe an, încă 6 de vară și 6 de iarnă ca să fie pentru chiverniseala mănăstirii.” <footnote T. Bălan, op.cit., vol. III, p. 202-204. footnote> Intransigența, abuzurile, plângerile înaintate domniei, divanului domnesc, amenzile și monopolurile pe moară, cârciumă, desfacerea băuturilor, dreptul exclusiv de vânat și pescuit în braniștea mănăstirii, practicate de egumeni și călugări nu-și găsesc justificarea decât în apărarea cu îndârjire a rânduielilor vechi și învechite, a privilegiilor care în alte țări fuseseră abolite. Întărirea pazei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
astă dată a domnitorului Constantin Cehan Racoviță, care, prin actul de la 19 ianuarie 1753, întărește dreptul mănăstirii Moldovița „de a lua de la locuitorii satului Vama a zecea parte din vitele care pasc pe pășunile ei, asemenea și din grâne, fânațe, cârciumi, rachiu și din toate celelalte” <footnote Mihai Lazăr, Contribuții la cunoașterea fiscalității în Moldova în secolul al XVIII-lea, în Suceava, Anuarul Muzeului Județean, VI-VII, 1979-1980, p.156 footnote>. Documentul de întărire nu a avut efectul dorit; călugării s-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din Vama, se înscrie intervenția șoltuzului de Câmpulung care, la 10 august 1772, înmânează egumenului mănăstirii Moldovița un act prin care vămenii sunt datori mănăstirii cu 12 zile de clacă pe an, cu zeciuiala din toate, cu interzicerea deschiderii de cârciumi fără știrea egumenului. Tot la aceeași dată a fost întocmit un act prin care vămenii recunosc și se obligă să îndeplinească obligațiile impuse de mănăstire <footnote Ibidem, p. 143. footnote>. Din mersul evenimentelor reiese că egumenul Benedict nu s-a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
școli și spitale, să contribuie la dezvoltarea culturii și la menținerea credinței creștin-ortodoxe. Mănăstirea Moldovița avea la anul 1783 15 moșii, 33 de munți mari și mici -păscători-, 10 pogoane de vii la Odobești, case la Suceava scutite de dări, cârciumi la Baia și venitul cerii de la cârciumile din Baia, dreptul de a aduce din țară 3 care de sare și pește pentru care nu plătea vamă, o prisacă la Bohotin, monopolul asupra pescuitului și vânatului pe moșiile și braniștile ce
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
culturii și la menținerea credinței creștin-ortodoxe. Mănăstirea Moldovița avea la anul 1783 15 moșii, 33 de munți mari și mici -păscători-, 10 pogoane de vii la Odobești, case la Suceava scutite de dări, cârciumi la Baia și venitul cerii de la cârciumile din Baia, dreptul de a aduce din țară 3 care de sare și pește pentru care nu plătea vamă, o prisacă la Bohotin, monopolul asupra pescuitului și vânatului pe moșiile și braniștile ce-i aparțineau, dreptul de a ține moară
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
câte un tort (o anumită cantitate de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de lemne; a zecea parte din toate cele aflate pe moșie, după obicei și „ponturile cinstitei adunări”, arenda cârciumi și jumătate din fânul de pe fânațele mănăstirii (dat în parte locuitorilor-n.a.) <footnote Ibidem, VI / 49; în documente se află și însemnarea despre banii luați de Venedict pe anii 1782-1784 din arenda moșiei Vama, la data de 20 iunie
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
s-au strecurat în Bucovina după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774 și după ocupația habsburgică, despre care Vasile Balș spunea că „nu pot fi folosiți la nici o muncă, dar reușesc să se hrănească foarte îndestulător împreună cu animalele lor prin arendarea cârciumilor, afundându-i cu tertipurile lor primejdioase pe țărani în mari datorii și în stare de mizerie” <footnote Vasile Balș, op. cit. p. 353. footnote>. Dările apăsătoare și abuzurile funcționarilor au creat o adâncă nemulțumire și frământare în lumea satelor. Din această
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
4, circumscripția V. La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, informațiile conținute în sursele arhivistice reprezentate de autorizația de funcționare nr. 2469 din 12 martie 1946 indică redeschiderea de către Gheorghe N. Chirilă a vechilor imobile comerciale: un local de cârciumă, o locantă, un grătar și o măcelărie. În 1950, prin brevetul nr. 18539/27 Iulie 1950 eliberat de Direcția Generală a Monopolului Alcoolului și a Taxelor de Consumație se confirmă obținerea unei aprobări pentru comerciantul Gheorghe N. Chirilă pentru vânzarea
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
public inchiziției declarând că această pictură ar putea situa pe autor printre luterani, iar maestrul de ceremonii al papei de‑ clară că pictura este o rușine pentru un loc sfânt potrivindu‑se cel mult într‑o baie, sau într‑o cârciumă. După moartea papei Paul al III‑lea, atacurile au devenit mai furibunde cul‑ minând pe vremea papei Paul al IV‑lea, care a dispus ca fresca să fie ștearsă; anularea hotărârii se obține cu mare greutate. Cât privește această situație
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
se văd prin spărturile gardului... Căldura picură mereu din cer, îți usucă podul gurii, te sugrumă. În dreapta și în stânga casele privesc sfioase din dosul gardurilor vii, acoperindu-și fețele sub streașinile știrbite de ploi și de vite.... De-abia la cârciuma lui Avrum începe să se simtă că satul trăiește. Pe prispă, doi țărani îngândurați oftează rar, cu o sticlă de rachiu la mijloc.” Descrierea finală a drumului închide simetric romanul, metafora drumului fiind dublată de cea a șoselei simbol al
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
acelorași artiști ale căror nume ne-au venit în repetate rânduri sub condei. Și Breughel și Hieronimus Bosch, toți zugrăvitori de viață populară, țărănească, fac toate figurile la fel. La munca câmpului, la îndeletnicirile legate de anotimpuri, în scenele de cîrciumă sau în chermesele uriașe, unde oamenii petrec după pofta inimii, în viermuiala de figuri, nu distingi propriu-zis niciuna: ele sunt neutre și inexpresive. În schimb gestul, mișcarea individualizează și acolo 54. Alteori, profesoara de literatură comparată reface liniile de demarcație
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
zi un prieten îi zise: Măi Gheorghe, tu spui aceste vorbe: „Mă tem că...” tocmai unde nu trebuie și nu le spui tocmai acolo unde trebuie! Ei, cum asta? răspunse Gheorghe. Uite așa, bine! Când aprinzi țigara, când intri în cârciumă, când zici vorbe rele, când înjuri, când nu lași nevasta și copiii la biserică, și în alte astfel de prilejuri, nu zici niciodată: „Mă tem că...”, cu toate că tocmai atunci ar trebui să le spui și nu numai să le spui
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
birui pe sine, căci iată, zise el, îmi asupresc femeia. Pe când ea este bună, eu sunt rău. Pe când ea se roagă, eu înjur. Pe când ea e cuminte, eu sunt un stricat. Pe când ea stă acasă, eu stau mai mult la cârciumă; eu sunt risipitor, ea-i strângătoare. Și tot ce fac ca să mă birui și să fiu ca ea nu pot să izbutesc. Preotul îl ascultă și apoi îi zise: Ferice de tine, omule că-ți dai seama de asta. Un
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
făcut-o. Dar mândrie, clevetire, vorbă deșartă? Mai rar, dar și acestea am făcut. De îmbătat, niciodată? Ba da, dar numai de câteva ori. Jurământul nu ți l-ai călcat niciodată? De vreo trei ori nu l-am îndeplinit. La cârciumă te duci? Destul de des. Dar la biserică? Foarte rar. La botez, la câte-o cununie sau înmormântare. Păi vezi, dragul meu, toate acestea ce sunt altceva decât grele și urâte păcate? Prietenul tăcea, tulburat. Atunci am adăugat: Ce? Crezi că
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fleandura...”spune el apăsat. Pe Ion îl numește, “hoț”, “golan”, în fața întregului sat:“Ce are hoțul cu fata mea?Ce are!...” strigă mânios, în gura mare. Și George se poartă ca un fecior de oameni bogați, cinstește pe flăcăi la cârciumă, plătește lăutarii. Tovarășii săi de chef îl inconjoară cu o prietenie mai mult servilă decât respectuoasă. Dar în sat există și țărani săraci lipiți, trudind fără spor,asemenea lui Ion, de dimineață până seara, pe o sfoară nenorocită de pământ
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
starea de spirit într-o fază absolut esențială. “În Răscoala, pentru a măsura gradul de aprindere a spirirtelor, se secționează cursul vieții în acele puncte ce pot aduce cele mai depline clarități”: în momentul când țăranii stau în uliță în fața cârciumii, nemaiîndurându-se să plece; apoi tot acolo, spre a găsi locul gol și numai un bețiv întârziat la taifas cu Cristea Busuioc, cârciumarul.Oamenii vorbesc, întorc lucrurile pe o față și pe cealaltă, țin seama de toate împrejurările, vor să
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
cumpăra” pământul Nadinei. “Grigore observa cu atenție și satele și câmpurile, parcar fi căutat să ghicească o taină.Sub bolta mohorâtă, pământul negru se zgribulea pătat cu dese ochiuri de apă tulbure, iar prin sate țăranii, ca duminica, mai pe la cârciumă, mai pe la câte o casă, se sfătuiau ca și altă dată(...).Lui Grigore însă i se părea că în ochii lor lucește ceva deosebit și că toată înfățișarea lor ar fi mai dârză.” Înainte chiar ca țăranii să se răscoale
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
toată înfățișarea lor ar fi mai dârză.” Înainte chiar ca țăranii să se răscoale, boierii și arendașii fug, transportă lucrurile de agoniseală în trenurile ticsite ca în vreme de război, cuprinși de panică și teamă.Țăranii stau la taifas în jurul cârciumii lui Busuioc, în timp ce boierii se agită, se consfătuiesc. Scânteia care pune capăt așteptării scapără tot sub chipul unei întâmplări obișnuite:Rudolf, șoferul Nadinei, aplică o sancțiune unui copil care stătea în fața mașinii, copilul începe să țipe atrăgând atenția celorlalți țărani
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
gros. Și hohotește așa, în cele mai nepotrivite momente. Da, e drept că un mare conducător de stat nu ar trebui să se lase distras de la treburile cetății de diverse petreceri frivole și nici să se dea în spectacol prin cârciumi cu whisky și dansatoare. Hitler, de exemplu. Hitler nu se omora după petreceri sau după femei și nici nu se menționează pe undeva prin istorie că ar fi dansat în restaurant cu țigănci cu fuste înflorate. Nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
definitiv, chiar și asta s-ar putea transforma în ceva interesant“. Critica a vorbit, în 2002, despre rezonanța existențialistă a unui astfel de roman, urmând intuiția lui Șerban Foarță, care i-a și dat formularea cea mai pregnantă: „existențialismul de cârciumă și gang“. S-a înstăpânit totuși convingerea că Teodorovici parodiază cu mijloace, știu eu?, postmoderne o formulă literară în care nu crede. Mai degrabă însă, romanul autenticist își găsește în autorul ieșean un veritabil continuator, reluând cu hotărâre nu numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
și de ficțiunile ce reușesc să facă lumină în labirintul tenebros al unor evenimente rămase, în realitate, fără soluții, de unde și natura subtil meta/ inter texuală a romanului. A doua poveste este prilejuită de amintirea unui loc viran din spatele unei cârciumi, - spațiu blestemat, unicul martor tăcut al unei întâmplări având drept nefericit erou un important ministru. Figură sobră, cu un caracter furtunos și un discurs vituperant în fața adversarilor politici, ministrul (aducând destul de credibil cu Alexandru Lahovary) avea o suferință bizară, un
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prin oboare, târguri săptămânale și târgurile de vite. 5. Să se ia măsuri de observație și informații printre oamenii care vin la tribunale și judecătorii pentru procese. 6. Să se ia măsuri de observație și informații în rândurile țăranilor, la cârciumile și hanurile unde descind și se adună când vin la orașe. 7. Să se execute o supraveghere atentă și discretă la sediile partidelor politice, pentru a se culege informații și a se putea cunoaște moralul cadrelor, îndeosebi al conducătorilor. 8
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cunoască „absolut totul” despre ceea ce se întâmplă în aria sa de responsabilitate. Conducătorul unei astfel de rețele trebuia să fie român „cu sentimente verificat românești”, inteligent, discret, activ și, pe cât posibil, nemobilizabil. Informatorii trebuiau recrutați din puncte de interes (hoteluri, cârciumi, restaurante, bodegi, cooperative de consum etc.) și să fie specializați pe problematicile de interes (șvabi, sași, iredente, coloniști etc.). Informațiile culese au avut ca obiectiv principal obținerea de date privind următoarele subiecte: starea de spirit a populației române și minoritare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
drumul de lângă prima sa linie de înaltă tensiune spre Iași, povestea hâtru, cu umorul sau de bucovinean, aratandu-ne pe la Trei Iazuri, o casă cu o intrare boltita de la șosea ce ducea către o pivniță cândva plină: aici era o cârciuma, pe a cărei firma veche scria încă prin anul 1956: “Dai trei lei și bei cât vrei!”. Aici își mai potoleau “setea” unii electricieni constructori, cât nui vedea șeful de șantier, cum el intuia unde sunt plecați îi caută direct
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]