2,570 matches
-
racului/ Și pîinea săracului,/ Că n-am fost de călugărie,/ Ci am fost de căsătorie!80". Oare cei doi feciori ai lui Iurașcu erau mai bisericoși cînd s-au călugărit? În Catagrafia din 1838, îl găsim pe Costache Iurașcu pasăre călătoare la Joldești, scutit de bir, cu cartea Visteriei nr. 3356, din același an, nu se știe pentru care merite 81. În 1840, ghenar 24, el îl cere în judecată pe un Manolache Bertea, de la Ionășeni, pentru că nu i-a restituit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
altele, urmă toarea însemnare: "Sufletele sunt ființe de îngeri, înamorate, în corpuri de oameni"152.Explicațiile, mai pe larg, pentru acest aforism, le găsim într-un basm rămas neterminat și fără titlu. G. Călinescu i-a pus titlul Povestea magului călător în stele. Titlul acesta, păstrat de Perpessicius 153, a fost înlocuit de D. Murărașu, cu alt titlu: Feciorul de împărat fără stea154. Ce explicație găsim în acest basm? Îngerii, cu suflete albe, bolnavi de amor, coboară pe pămînt și-și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sucumb, Iar sufletul... o parte ce-n mine a mai rămas, Să zboare-unde-i așteaptă amorul în estas. O, de-ar fi o moarte, fără ca eu să mor, Eu aș cuprinde-o-n brațe și aș strînge-o cu dor." (s. n.) Magul călător prin stele, după ce a ascultat dorința acestui călugăr, i-a răspuns: "E-aievea acea ființă, visele-ți nu te mint, Dar nu-i aici în lume... e sufletul unei moarte, Pe care însă eu însumi pot ca să-l reaprind. Pot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Veronica"201. Nu de Veronica Micle e vorba în Strigoii, ci de Casandra, de la Ipotești, prima lui iubită. Dorința lui fierbinte de a fi împreună cu Casandra am văzut-o, mai întîi, în Ondina; am relevat-o apoi în Povestea magului călător în stele, unde acel călugăr poet alter ego al lui Eminescu se pedepsea bînd apă din mare, ca să moară mai curînd și să se poată urca lîngă sufletul iubitei sale, cu înfățișare aidoma Casandrei, care, în chip de înger, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
călugăr poet alter ego al lui Eminescu se pedepsea bînd apă din mare, ca să moară mai curînd și să se poată urca lîngă sufletul iubitei sale, cu înfățișare aidoma Casandrei, care, în chip de înger, îl vizita noaptea, iar magul călător prin stele i-a răspuns călugărului că acel înger "e sufletul unei moarte Pe care însă eu însumi pot ca să-l reaprind/ Pot s-o topesc în forma de lut care s-o poarte/ Și idealul-eteric în lut eu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
piesa Trei pălării, de Malla, în grădina Orpheu, din București: "Din cerurile albastre Luceferi se desfac Zîmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. De glasul păsărelelor Pe gînduri codru-i pus O stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceriu Ce seamăn pieritoare Duioaselor dureri De strălucirea florilor, E cîmpul tot răpus. O, norilor, norilor, Unde v-ați dus! Șoptiri aeriene Pătrund din mal în mal Și-a stelelor icoane Pre fiecare val. De ochii tăi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
series "Life&Times Modern Library of Biography" Copyright (c) 2003 by Haus Publishing Limited, London Tabla de materii Prefața Autorului la ediția în limba română / 9 O viață făcută din contradicții / 11 Iubitoare pasionată a clasicismului (1903-1929) / 37 Seducătoare și călătoare (1929-1939) / 57 America, America (1940-1951) / 73 Yourcenar ca Hadrian (1951-1955) / 87 Yourcenar ca Zenon (1955-1979) / 113 Exilul nemuritor (1979-1987) / 139 Epilog: Este Yourcenar o scriitoare gay? / 163 Note / 177 Cronologie / 184 Opere de Marguerite Yourcenar / 201 Bibliografie suplimentară / 209 Postfață
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
senzuală, în timp ce se explorează alter-ego-urile operelor ei de ficțiune. Pe măsură ce urmărim derularea vieții ei, fiecare temă decurge una din alta, în ciuda suprapunerilor și reciprocităților: clasicismul din tinerețe care s-a accentuat pe măsură ce s-a maturizat; aviditatea ei ca seducătoare și călătoare; moartea ca o prelungire firească a pasiunii erotice; și în final extraordinara eliberare pe care a trăit-o după moartea lui Grace Grace, care fusese cel mai mare binefăcător al ei de pe pământ. Cum pot fi aceste contradicții combinate atât
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fost poate mai ușor să surprindă timbrul tânărului Alexis decât ar fi fost să descrie toată amplitudinea vocii împăratului Hadrian. Pentru moment realizase un început imperfect la o carte despre cel mai dificil dintre toate subiectele ei erotismul. Seducătoare și călătoare (1929-1939) Un scriitor crede că vorbește despre multe lucruri, dar ceea ce lasă în urmă, dacă este norocos, este o imagine a sa Jorge Luis Borges, Eseuri 34 O imagine stăruitoare a sa a fost întotdeauna unul din principalele obiective ale
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
șase capitole (toate au titluri latinești Bust al împăratului Hadrian bazate pe ideile cheie ale lui Hadrian), fiecare de aceeași lungime în ciuda iluziei că ar exista diferențe între ele. Prima secțiune (Animula Vagula Blandula, literal: Suflet mic, suflet blând și călător) începe cu autoanaliza lui Hadrian asupra propriei sale firi; apoi, în partea a doua și a treia trece rapid la secvențe retrospective din copilărie și tinerețe: bunici, părinți, educație, serviciu militar, relația cu foștii împărați Traia, Marc Antoniu, Titus, Domițian
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
aici/ Este și altcum, nu doar altunde.// Doar ceea ce e închis în timpul meu/ Rămâne la fel, oriunde m-aș preumbla/ Un fel de aer străveziu ce depășește/ Și încăpățânarea aspră a pietrei.// Te ții tare, suflete al meu,/ Stabil și călător în aceeași pulsație/ Deodată". Căutarea asiduă a diversității, a diferenței pitorești sau emblematice nu este, pentru poetul călător Liviu Antonesei, decât un simptom al propriei cizelări identitare. Referințe critice (selectiv): Dumitru Chioaru, în "Transilvania", nr. 6, 1984; Cezar Ivănescu, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aș preumbla/ Un fel de aer străveziu ce depășește/ Și încăpățânarea aspră a pietrei.// Te ții tare, suflete al meu,/ Stabil și călător în aceeași pulsație/ Deodată". Căutarea asiduă a diversității, a diferenței pitorești sau emblematice nu este, pentru poetul călător Liviu Antonesei, decât un simptom al propriei cizelări identitare. Referințe critice (selectiv): Dumitru Chioaru, în "Transilvania", nr. 6, 1984; Cezar Ivănescu, în "Luceafărul", nr. 27, 1983; Gh. Grigurcu, în "Steaua", nr. 9, 1989; Nicolae Manolescu, în "România literară", nr. 28
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mushibara/ mereu geisha leapădă/ noaptea din suflet" ș.a.). Alte resurse de gen sunt presărate, atent, în carnația textuală: poetul apare, adesea, în ipostaze livrești, parcă descinse din poveștile orientale ("propriul meu urmaș/ smerit/ călare pe asinul călare pe umbra mea călătoare" gnoză; "pașii mei mă urmăresc ca niște beduini care caută oaza" despre iluzie și discrepanță), pentru a ajunge, în portretul unei nopți, "în biblioteca ăluia nebunul de atâta carte/ volumul vechi/ 1001 de nopți/ se urcă cu șeherezade cu tot
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a ordinii pur vizibile a lumii, printr-un penel metaforizant specializat în ale mimesis-ului pur, vizează bunăoară una dintre acuarelele vulnerabile ale Mariei Mănucă, intitulată Flori de ciulin: "Peste pragul minunilor/ în câmpie,/ valuri de iarbă cu umbre de nori călători/ mă ridică/ mă coboară pe țărmul de verde./ Ei mă așteptau/ cu frunze de catifea argintată/ Dintre scuturi de spini/ enigmatică,/ floarea ciulinului, alb-liliachie,/ trufașă,/ doar sieși în parfumul amar/ mă subjugă/ ca un tropot de cai liberi,/ sălbatici,/ din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe care o reprezintă ei n-a încetat niciodată să tulbure visele cetăților pașnice. E vorba de amenințarea vagabondului, a nomadului care dă tîrcoale caselor fericite ("O invazie de oameni, spune Michelet, care au trecut unul cîte unul"). De amenințarea călătorului necunoscut care aduce cu el boala sau epidemia, a cărui venire face să putrezească recoltele și să piară vitele. E amenințarea intrusului care se strecoară în familiile prospere pentru a le tulbura și ruina. Insecuritatea și teama încep să se
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
toamnă, micșorarea zilelor, munca oamenilor pe ogoare, în grădinile de zarzavat, livezi, ajungând la frumusețile și bogățiile ei. În ora de cunoașterea mediului vom continua discuțiile pe această temă făcând apel și la alte cunoștințe despre anotimpul toamna - plecarea păsărilor călătoare, căderea frunzelor ,pregătirea animalelor pentru iarnă. Vom continua cu lecția de matematică unde vom rezolva cu elevii exerciții și probleme folosind ca date ale problemelor kilograme de fructe, lădițe cu legume etc. La educație plastică vom realiza un desen folosind
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
discuțiile pregătitoare ne vom reaminti cu plăcere despre excursia făcută în parc. La ora de matematică se pot efectua cu elevii exerciții și probleme în al căror conținut vom face referire la diferite aspecte ale toamnei: culesul fructelor, plecarea păsărilor călătoare, etc. Aceste cunoștințe vor fi preluate și prelucrate în ora de cunoașterea mediului unde avem ca temă „Anotimpul de toamnă”, iar la ora de abilități practice vom realiza prin lipire lucrarea „Covorașul toamnei” din frunzele strânse în excursie. În realizarea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
unui text cu tema „Mama mea”; realizarea unui dialog cu ghiocelul; selectarea unor expresii artistice adecvate primăverii și integrarea acestora în enunțuri proprii. b) Activități logico matematice: efectuarea unor adunări și scăderi sub formă de joc„Flori de primăvară”, „Păsări călătoare”; realizarea unor probleme cu cel mult două operații cu un conținut adecvat temei. compunerea de probleme pe baza unor exerciții date, folosind un conțunut corespunzător anotimpului de primăvară. c) Activități corporal - chinestezice: realizarea de mărțișoare pentru 1 Martie; realizarea felicitărilor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Corecțiuni la ideologia democrată, Victor Iancu, Literatura Ardealului românesc și tradiția. Literatura este ilustrată de pagini selectate din poezia lui Aron Cotruș (Pătru Opincă, Invalidul), de un mare număr de schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau de proza lui Ion Dongorozi (Dumerire), Gala Galaction (Iarna-i ici, vara-i departe), Emil Isac (Milioanele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 82 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Lumină, soare și senin Vestesc în viers fermecător Acele cânturi ce ne vin Din depărtatul arzător. Acele păsări ce se duc Spre sud cu gândul călător. Lumină, soare și senin Îmi cere sufletul în dor - Nu vă mirați când mă vedeți Privind cocorii visător... Lumină, soare și senin Cer, când se chem tânguitor, (Ștefan Petică, Exotic) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) duce. 2
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Testul nr. 97 SUBIECTUL I (4 puncte) Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: A fost un vis trăit pe-un țărm de mare. Un cântec trist, adus din alte țări De niște păsări albe - călătoare Pe-albastrul răzvrătit al altor mări Un cântec trist, adus de marinarii Sosiți din Boston,/ Norfolk/ Și New York, Un cântec trist, ce-l cântă-ades pescarii Când pleacă-n larg și nu se mai întorc.[...] (Ion Minulescu, Celei care pleacă) 1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
moartea mea răsar, Șiadevăratul nume ce port e: Unduire. 2. Deci, arcuit sub timpuri, desfășur lung țesut De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare, Și blondul șir de forme, urcând din soaren soare, În largul vieții revarsă un trecut. 3. Din călătoarea undă, din apele eterne, Îmi însușesc vestmântul acelor care mor, Și înnoit și ager alerg, subtil fior, - Prin săli orgolioase ori umede caverne. 4. Și astfel, în Pământuri croindumi vaste porți Spre ritmuri necuprinse de minte vreodată, Aduc Înaltei Cumpeni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
jocuri ale minții și ale cuvântului din Levantul lui Mircea Cărtărescu sau din O sută de ani de zile la Porțile Orientului (Ioan Groșan), în ale căror oglinzi fantaste se reflectă o întreagă literatură? Și totuși, fără să fim biblioteci călătoare, aproape uitate ecouri din cronici, din „dimineața poeților“, din poezii clasice ori moderne, din proza mai veche sau mai nouă intră în rezonanță cu noile texte, deci literatura este vie, este „un text continuu“. Se cuvine așa dar să urmăm
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în prima jumătate a secolului al XIX-lea, mai precis în perioada aplicării Regulamentului Organic. Despre înfățișarea orașului s-a păstrat o descriere publicată în „Gazeta Transilvaniei” din anul 1845: „iată-mă de câteva zile în Vaslui pe carele ca călător l-am cercetat de jur împrejur, i-am văzut 15 frumusețile, i-am cercetat zidurile publice, jocurile, preumblările, adunările etc... Vasluiul, capitala ținutului de asemenea numire, rezidența isprăvniciei și a judecătoriei, se află spre siost de la Iași în depărtare de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de "trecere" cu "valoare de expoziție", în reprezentare permanentă în toate sensurile (teatral, mimetic, politic). Metaforă "expunerii" permite scoaterea în evidență a unor anumite scheme textuale: texte-expuneri, topoï, descrieri-cataloage și personaje semnificative expuse/expunându-se/afișându-se/pozând (hoinar, comis-voiajor, călător, parvenit, trecătoare, actrița și alte personaje-tip din secolul al XIX-lea). Orașul este mai mult decât un loc în spațiu, este o acțiune dinamică, care implică protagoniști și mase mari de figuranți. Viața pariziana este strălucitoare, iar femeile sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]