2,531 matches
-
Nu te lăsa!... Tacă-ți gura! îl bruftuiește Savastița. Ce te bagi?! Savastiță, draga me... o înduplecă cu binișorul. Zău așa, înțelege și tu... Trebuie! Nu-l putem lăsa singur. Câțiva târgoveți, fiecare cu bocceluța sa, s-au oprit să caște gura la ciorovăială. Oameni buni! îi ia Savastița, martori: Uitați-vă la el, hodorogu', viteazu' vitejilor, rezbel îi trebuie?! Abia-și trage bășinile de prăpădit ce-i. Cât îi nopticica de mare, se vaicăre că-l doare ici, că-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
altfel nu se poate! Vom ridica alte târguri, alte sate, mai mari, mai frumoase! E poruncă! Cine nu o împlinește... Turcii așteaptă o Moldovă-grădină, cu plaiuri verzi de păscut, cu ape limpezi de băut... Și ce găsesc?! Înaintea lor se cască un pustiu înfricoșător de scrum și cenușă! Un deșert lipsit de viață! Un marș halucinant într-o țară a morții, în care totul arde, totul fumegă! Și aerul să ardă! Și pământul să ardă sub tălpile cotropitorilor! Moldova să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
boieri, cu îngrijorare: Ați auzit! Turcii forțează Dunărea în vad la Oblucița! Șendrea îi hărțuie prin smârcuri! În zori, îndemnăm în goana mare spre Dunăre! Vedeți de cai! Apoi, la culcare! Harști! Harști! Din goana calului! strigă, luptă, picotește și cască Alexandru. La culcare! poruncește Ștefan. Dormi pe tine! La Orhei, Măria sa... se îndârjește Alexandru. Să vedeți cum a fost... Măăă! Tu ai tras ceva la măsea?! se stropșește Ștefan. La culcare, am spus! și îi întoarce spatele. Tu, Dumo, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spre sat. Primisem o reclamație precum că un cetățean, frate cu 167 redactorul-șef de la ziarul județean, își construise grajdul animalelor în mijlocul drumului, pe care îl și îngrădise. Sătenii erau nevoiți să coboare pe o cărăruie în râpa care se căsca pe marginea drumului. Când ploua, nimeni nu mai putea trece dintr-o parte în alta a satului. Înainte de a pleca din satul Fundoaia, am trecut pe la postul de miliție pentru a cere șefului să meargă cu mine. Ușa era încuiată
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
situația din comună, țară, au mai discutat anunțându-și sora de dispartiția cumnatului Iordăchescu, Traian Dumitrescu s-a urcat în avion și cu două, trei zboruri în cerc, drept salut, s-a îndepărtat în zare spre Iași, iar sătenii au căscat gura ca și la tren, duminica și-n zile de sărbătoare, uitându-se la tren și călători, care se răcoreau cu apa bună și rece captată din dealul Ponoare, de pe lotul săteanului Lopatnic din satul Hlipiceni. Nu mult timp după
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a celor bogați și a regelui, care, plecând în călătorie, avea trenul său personal, unde mânca, dormea și se distra în vagonul salon unde privea fel de fel de filme. După ce termina cuvântarea, se organiza intrarea în fiecare vagon, țăranii căscau ochii și nu le venea a crede, iar în salon li se prezenta un jurnal de activități cu realizările obținute de clasa muncitoare și Uniunea Sovietică, după care se făcea rocada în celelalte vagoane și în felul acesta se întregea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
situația din comună, țară, au mai discutat anunțându-și sora de dispartiția cumnatului Iordăchescu, Traian Dumitrescu s-a urcat în avion și cu două, trei zboruri în cerc, drept salut, s-a îndepărtat în zare spre Iași, iar sătenii au căscat gura ca și la tren, duminica și-n zile de sărbătoare, uitându-se la tren și călători, care se răcoreau cu apa bună și rece captată din dealul Ponoare, de pe lotul săteanului Lopatnic din satul Hlipiceni. Nu mult timp după
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a celor bogați și a regelui, care, plecând în călătorie, avea trenul său personal, unde mânca, dormea și se distra în vagonul salon unde privea fel de fel de filme. După ce termina cuvântarea, se organiza intrarea în fiecare vagon, țăranii căscau ochii și nu le venea a crede, iar în salon li se prezenta un jurnal de activități cu realizările obținute de clasa muncitoare și Uniunea Sovietică, după care se făcea rocada în celelalte vagoane și în felul acesta se întregea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Mamă și Lelă și Floricuță și frați și surori aflați despre mine că sunt rănit la picior, fiind sănătos și bine. ceea ce vă doresc și dumneavoastră"... atât cât încăpea pe cartea poștală. Într-o dimineață, Burcea a început să caște s-a făcut palid și surorile l-au transportat imediat la sala de operație unde s-a constatat că schija se deplasase și își secționase artera femurală. Cu repeziciune s-a intervenit și lui Burcea, care era gata-gata să moară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
măcar pe cale scrisă, de "stereotipiile mentale" lângă care m-am tot aflat. Mi-e dor de oameni simpli, lipsiți de "idei", de mâncare simplă, de o plimbare oarecare, de gările de odinioară unde nu trebuia să aștept persoane satanice, unde căscam gura la fete normale. * Astăzi doamna cu care am avut conversația nocturnă a plecat, nu se știe unde, neanunțând nimic; spre seară un telefon al familiei, din orașul D., ne anunță că este "deocamdată bine etc.". Odată cu plecarea ei am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tovarășului meu de vară, care nu a împlinit încă șaisprezece ani. Îmi spune că este bolnav de inimă, îmi spune că, de câteva ori, când vede o fată frumoasă, îi bate inima și simte că se sufocă. La Ciric a căscat gura la fetele care se antrenează pentru concursuri internaționale de caiac și canoe. Și, dintr-un fel de disperare, a tot aruncat cu pietre în apă, apucat de ciudă. * Alte după-amieze le-am petrecut sus, la Repedea, de unde se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
constatând că fosforescența cadranului pare mai slabă, am hotărât că Dumnezeu are nevoie de ajutor. Mi-a trecut prin cap că sunt dator să-l ajut. * Umblam, bezmetic, de unul singur, toată ziua pe plaja foarte puțin populată de la Bugaz. Căscam gura cu nesaț la sosirea și plecarea vapoarelor, două-trei pe zi, din potrul mic un fel de jucărie a porturilor în localitatea Carolina. Singurătatea, imensa întindere de ape și cer, melancolia portului, despre care Radu Tudoran avea să scrie fermecătorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dramatism decât un episod romantic petrecut la Veneția. Totuși, ceea ce povestesc aici începe la Paris, într-un loc foarte romantic al acestui fermecător oraș, anume în Place du Tertre, unde, de zeci de ani, se adună pictori diletanți și gură cască privind cum apare, pe carton sau pe pânză, un peisaj, un chip, mă rog, ceva care este în strânsă legătură cu artele plastice. În ceea ce mă privește, deși îmi dau seama de calitatea de "kitsch" a celor mai multe produse din Place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tranșeea pe frontul austro-italian, fapt care a dus adesea la o judecată falsă asupra calității și valorii soldatului italian. Inamicul avea avantajul poziției dominante. Carso este un teren stîncos, ce arată ca un burete pietrificat pe care, ici și colo, căsca gura niște peșteri, adăposturi excelente pentru tunurile austriece care își trăgeau salva și retrăgeau imediat în carapacea lor de piatră, fără să poată fi reduse la tăcere. Lopata era un instrument inutil în această magmă de pietriș, iar parapetele șanțurilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
despre oportunism. N-am nici un chef, mi-e somn, sunt obosit, dar până la urmă tot trebuie să accept. Și Goma ăsta, când făcea pe disidentul, nu era și el un fel de oportunist? — Nu înțeleg ce vrei, zic eu și casc de-mi trosnesc fălcile. Goma oportunist? Are el tot felul de defecte, dar de ce oportunist... Adică disidenții au fost niște oportuniști? Sofismele lui Pastenague au început să mă obosească. — A găsit momentul oportun pentru a-și manifesta disidența, se încăpățânează
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pe lauri... Somnul guvernului creează monștri! De pildă, somnul prim-ministrului, al dlui Năstase, a cărui nemurire politică e asigurată după intrarea României în NATO. Uitați-vă cum doarme cu ochii deschiși, pleoapele-i grele stau să se închidă, când cască gura cuvintele ies solemne și totodată bizare ca niște ființe scăpate dintr-un interminabil vis de glorie și mărire care riscă să se transforme în coșmar. Căci altfel, judecând după cum se înfățișează privirilor noastre, Adrian Năstase ar trebui să fie
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pe Mourinho la Chelsea așteptîndu-l pe Abramovici să aterizeze cu avionul personal pe gazonul din fața vilei, avînd la bord încă 20 de vedete proaspăt achiziționate? E un exercițiu de imaginație teribil de greu, aproape inaccesibil celor care miercuri seara au căscat timp de 90 de minute, în puntea de timp pierdut dintre spectacolul fastuos dinainte de start și artificiile festivității de premiere. mai 2004 Domn străin Un antrenor neamț de generație veche, sexagenarul Otto Rehhagel, a pus ordine în fotbalul grec, dominat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
chelia?! Trăim în mileniul globalizat al publicității și nu ne permitem să ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de plămînii vedetelor. Se plătesc gras cheliile starurilor, tegumentele depigmentate ale megastarurilor, fesele divelor, sînii cîntărețelor și mizeriile dintre deștele idolilor. Prostimea cască gura - auzi, dom’le, cîți bani i-au dat ăluia să umble chel -, vedetele sînt asigurate financiar pentru o sută de vieți, iar diverși tipi cu globula marketingului în sînge adună comisioane. Asta e lumea în care ne învîrtim: fraierul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și n-a fost stereotip nici măcar într-o frază. Nici nu e genul lui. Școala vieții de la marginea Ploieștiului l-a învățat că nu e bine să spună despre sine că e un tip modest, ceea ce ar face telespectatorii să caște, ci să zică de-a dreptul că nu-i place să se dea balenă în găleată. Cînd ești în culmea gloriei, n-ai timp de banalități. Vorbele încep să capete greutate, orice gest e inventariat și supus atenției publicului. Campionii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ale unei vieți fără de stigmatele lucidității. Călătorul labirintic devine revoltatul însetat de sacrilegiu ce alunecă în angoasă fiind, la final, sufundat în marasma demenței, una dintre cele două vârtejuri de infern sufletesc deschise aici. Celălat vârtej, cealaltă vâltoare ce-și cască prăpastia nefastă în marginea de jos a angoasei, la capătul de străfund turbulent al acesteia este suicidul. În experiența afectivă care domină inițial pe călătorul labirintic, spectrul morții acestuia îl apelează dintr-un viitor ireversibil, iar survenirea premonițiilor funebre îi
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
așteptam. Pe măsură ce mărturisirea te iubesc nu ajunge încă la ținta propusă, mi se conturează, din ce în ce mai elocvent, un crepuscul al depărtărilor dintre sufletul meu și cel al persoanei iubite. Astfel, în inteioritatea mea, răsare credința că în spatele apropierii corporale conștientizate își cască prăpastia acest terifiant crepuscul, precum un hău de abis și vârtej, crepuscul pe care îl preconizam inițial ca fiind o distanța firească și ușor abordabilă între două suflete ce se întâlnesc pe aleile sorții. Intervalul ce desparte așadar sufletele noastre
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
o aparentă ușurătate ștrengărească: Nu sunt nici rău, nu sunt nici blând, Nu m-am târât, n-am pizmuit, Am fost și sunt un biet smintit Care visează chiar mergând. Eu niciodată n-am muncit, Noaptea nu dorm și ziua casc, Poate-aș fi vrut să nu mă nasc, Dar nu mă plâng că n-am murit. Și nu știu dac-am suferit, N-am fost sărac, n-am fost bogat, Am și iubit, am și uitat, Am și uitat, am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numele lui Dumnezeu sub pseudonimul de girafă, s-au strâns în mușuroaie ori s-au răzlețit în pustiuri, au întins aripi să se înalțe în albastru ori s-au coborât în adâncurile nebănuite, aprinzîndu-și un far luminos deasupra orificiului veșnic căscat ca să înghită o pradă, s-au făcut mlădioase, șerpuitoare alge, ori monstruoase balene ce aruncă necontenit clisme văzduhului când li se urăște cu imensitatea infertilă a singurătăților în care trăiesc, meduze ce mai poartă în gelatinosul lor trup reflexul curcubeului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu a fost luată de la prădătorii migratori care s-au abătut în roiuri asupra acestui pământ. Tăblițele geților confirmă adevărul scris de cronicarul ungur. Timp de o mie de ani pămîntul nostru a fost poarta și popasul numeroaselor urdii care căscau ochii către averile altora din apus sau doreau un ținut mai mănos pentru turmele lor. Într-o scrisoare a papei Inocențiu lll, către episcopul catolic de Calocea din primii ani ai secolului Xlll apare menționată ,,țara fiilor lui Belei cneazul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
oră I. Citește cu atenție textul următor: „Împăratul era la mare și la greu sfat cu toți cărturarii, că bântuia seceta și molima. Și dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniță, împăratul rămase înmărmurit, învățații împărățiii căscară ochii mari și se traseră de bărbile lungi. - Nu se poate, măria-ta, așa ceva nu scrie la carte. - Ba se poate, zise Neghiniță, sărind pe masa sfatului, că multe se pot și nu stau în cărți; și mult mai multe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]