5,189 matches
-
apucat să facă curat. Și oricum, În curînd va trebui să-i dau iar să mănînce lui Minnie. O să mă duc la cafeneaua aia italiană, unde nu se simte nimeni ofensat. — Mergem să bem o cafeluță? Schimb direcția, pornind spre cafenea. CÎnd trecem pe lîngă magazinul de antichități, Îmi zăresc reflexia În vitrină și nu-mi pot reprima o vagă tresărire de mîndrie. SÎnt o mamă care Împinge un cărucior. Eu, Becky Brandon (născută Bloomwood), sînt o mamă ca toate mamele
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pe lîngă magazinul de antichități, Îmi zăresc reflexia În vitrină și nu-mi pot reprima o vagă tresărire de mîndrie. SÎnt o mamă care Împinge un cărucior. Eu, Becky Brandon (născută Bloomwood), sînt o mamă ca toate mamele. Virez spre cafenea, mă așez la o masă și comand un cappuccino fără cofeină. Apoi o ridic cu blîndețe pe Minnie din cărucior, legănîndu-i căpșorul acoperit de puf moale. Îi desfac păturica roz cu alb și Îmi crește inima de mîndrie cînd două
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
s-au retras În turnul lor de fildeș universitar mi se pare inadecvat. Universitățile erau de construit. Nu Înțeleg de ce... Doru Pop: N-am intenția să jignesc pe nimeni, dar la fel de bine se poate spune că s-au retras În cafenele și birturi, și acestora, ca să fiu politicos, le-am spus „universități”. Sanda Cordoș: În ’90, universitățile erau de făcut și Universitatea - În opinia mea, chiar de invidiat, În partea ei umanistă - de la Brașov a fost făcută de optzeciști. Un grup
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-a Întâmplat În urmă cu cincizeci de ani. Și atunci orice discuție despre trecut, fie că este vorba de abordări foarte erudite pe bază de analize istorice și de comentarii politologice, fie de micile povești Între prieteni la o cafenea, Într-un spațiu intim, toate aceste discuții despre trecut nu pot fi decât forme de a eufemiza acel trecut. Asta face parte din ordinea lucrurilor - nu văd ce altceva s-ar putea face. Opțiunile pe care le avem ar fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și a fost redactor la „Soarele” (1921-1922). Tot cu L. Marian alcătuiește crestomația Prozatorii noștri (I-II, 1921), tradusă concomitent și în rusește. Debutase, pe cât se pare, cu versuri în „Galații” lui Timoleon Nebunelli, înainte de 1900. Frecventând mediile artistice și cafenelele bucureștene, D. începe să colaboreze, cum făceau și partenerii săi de discuții, la gazetele și revistele epocii. Proza lui, oarecum neobișnuită, este influențată, probabil, de lecturi din opera unor scriitori ruși citiți, atunci, nu numai de el (Lev Tolstoi, V.G.
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
acestui obscur personaj, care nici măcar nu figurase pe lista posibililor candidați la domnie, apare ca rezultatul luptelor pentru putere între diversele partide boierești. Intrigile de culise, sforăria bizantino-fanariotă sunt reconstituite într-o strălucită panoramă ficțională a vieții de salon, de cafenea, de alcov și de cameră a deputaților din epocă. Finețea conversațiilor aluzive, inventate în spiritul istoriei, este probabil fără egal în romanul istoric românesc, iar analogiile cu situații reale și situații ficțional cunoscute operează permanent în mintea cititorului avizat. Iată
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
Pop, Oradea, 1995. Repere bibliografice: „Cocktail”, ,,Dacia rediviva”, 1943, 1, 2; Neagu Rădulescu, Jurnalul unui caricaturist, SPM, 1970, 45; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 133; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 329-340; George Sbârcea, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Cluj-Napoca, 1989, 61; Pop, Avangarda, 374-384; Simuț, Incursiuni, 317-320; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 568-570; Simuț, Critica, 46-54; Dosar Victor Valeriu Martinescu, APF, 1996, 6; Gheorghe Dumitrescu, Victor Valeriu Martinescu și noi, APF, 1996
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
perpetuum mobile). Consolatoare e buna primire făcută la Paris romanului său Le Calvaire de feu, tipărit aici în 1906 și prezentat în „Mercure de France” și „Le Thyrse”. Încearcă să impună piesa Le Fou? pe scena franceză. Frecventează boema pariziană, cafenelele Vachette, Closerie des Lilas. Prezintă Institutului Franței un memoriu despre propagarea luminii în vid. Prin strădaniile discipolilor M. începe să fie recunoscut. Volumul Flori sacre (1912) este prezentat de E. Lovinescu în „Convorbiri literare”. Cenaclul macedonskian va fi frecventat de
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
întreg traseul creației sale este marcat de predilecția pentru reprezentarea unor situații-limită existențiale, eroii romanelor și ai dramelor fiind plasați în locuri care figurează spațiul închis, ospiciul (în Nebunul și floarea), azilul (în Paradisul pentru o mie de ani, 1974), cafeneaua (Adio, Arizona), în fond imagini-simbol ale unei lumi răsturnate, aflate în criză. Acestea servesc de „model probant” (Dan Culcer) al parabolei configurate în romane sau în drame. Acțiunea, istoria în accepția consacrată lipsesc, dinamica evenimentelor include falii, dislocări și discontinuități
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
foarte selective, devenind „adevărați specialiști”. Irene amintea În acest sens cu oarecare ironie despre modul În care tatăl ei, de pildă, se considerase toată viața un specialist al Statelor Unite pentru că petrecuse acolo ceva vreme, cunoscând limba și citind ziarele prin cafenele. Însă calitățile unei veritabile elite păreau Întrunite mai ales de membrii celei de-a treia generații, a celor născuți Între 1950 și 1960. Ei constituiau un grup diferit de cele ale predecesorilor: tinerii ofițeri semănau cu junkerii de altădată (cuvânt
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de o degradare a culturii În general și de erodarea propriei vieți culturale În special. Înainte, nu rata nici o premieră la teatru, nici o carte nouă demnă de interes. N-ar fi putut, fără asta, să ia parte la conversațiile de cafenea din acea vreme, care astăzi În schimb au ca unic subiect pensiile. Erich H. evocă cazul șotiilor unora dintre foștii profesori, care nu lucraseră niciodată, precum cea a lui Kuczynski. Majoritatea fusese obligată să renunțe la cumpărarea literaturii de specialitate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pare că nu a terminat liceul, pe care l-ar fi părăsit pentru a nu fi silit să preia meseria tatălui său. În București, unde și-a petrecut restul vieții, a dus o viață de boem, fiind un nelipsit al cafenelei artistice și un conviv spumos. A lucrat sporadic în redacțiile câtorva publicații, mai mult timp la „Facla” (1934-1937). A debutat ca jurnalist în efemera publicație brăileană „Florile Dunării” (1927), unde a semnat cu pseudonimul Vasile Cărămidaru. Va continua să publice
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
dus la Îmbunătățirea productivității prin introducerea condițiilor de muncă mai flexibile și prin crearea unui nou dialog cu angajații, care ambele au dus la creșterea moralului 43. Mai mult timp liber a dus de asemenea la creșterea cheltuielilor consumatorilor la cafenele, cinematografe, evenimente sportive și alte distracții În Franța. Studiile au arătat că, În general, publicul francez este entuziasmat de săptămâna de lucru mai scurtă. Adesea, lucrătorii Încep weekendul joi și nu se reîntorc la servici până marți. Mamele care lucrează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că toată lumea este cu mult peste greutatea normală și, chiar mai șocant, par să nu știe sau să nu le pese de felul În care arată. În Europa, văd bărbați și femei zăbovind la masă cu orele În restaurante și cafenele la stradă. Cu toate că nu e nimic deosebit În asta, ce este straniu Îmi pare să Îi văd În aceste localuri la orice oră din zi, nu numai la prânz sau la sfârșitul zilei de lucru, cum ar fi cazul În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
profund asupra felului În care americanii și europenii percep lumea din jurul lor. Când americanii călătoresc În Europa, observă Întotdeauna cât de compact este totul, cât de Înguste sunt străzile, cât de aproape sunt clădirile unele de altele, cât de Înghesuite cafenelele și cât de mici sunt porțiile de mâncare servite În ele. Chiar și ascensoarele sunt Înghesuite. Un american obez poate să intre cu greutate În ele. Totul ne pare Înghesuit, mic, parcimonios. Americanii sunt obișnuiți cu mult mai mult spațiu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
LUMEA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ, supliment cultural al ziarului „Lumea” (1918-1937) apărut la Iași, săptămânal, între 5 iunie 1923 și 27 decembrie 1924, cu întreruperi. Revista are un profil divers și oferă informații literar-artistice din țară și străinătate. Rubrici: „Între cafenea și bibliotecă”, „Mărunte”, „Cabaret literar”, „Reportaje” „Din intimitățile scriitorilor”. Versuri publică G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Camil Baltazar, Mihai Codreanu, Enric Furtună, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Adrian Maniu, Lucian Blaga. Proza semnează Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Ion Vinea ș.a.
LUMEA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287884_a_289213]
-
frecvente și au o intensitate mai mare, cu atât atingerile sunt mai intime. Oricum, modul de atingere - ca toate dimensiunile comunicării- diferă de la popor la popor; cercetările întreprinse de Sidney Jourard, care a încercat să înregistreze numărul atingerilor în interiorul unor cafenele, au cuantificat 180 de atingeri într-o oră în Puerto Rico, 110 în Franța și doar două în Statele Unite. ¬ Timpul. Comunicarea temporală (cronemics) este centrată pe utilizarea timpului - cum îl organizăm, cum reacționăm la el etc. Privind importanța timpului în modul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmat pretutindeni, ca de o umbră, de „anormalul” Pulca, zis Pulca Animănui, întrucât, idiot, nu știe cine l-a adus pe lume și unde s-a născut. În alt așa-zis „hotel” stă o ibovnică a hoțului, Creața. Într-o cafenea sordidă apare și un personaj dintr-o lume diferită, avocat și scriitor excentric, în căutare de subiecte. După un timp „hotelul” Maidan ajunge în „mâna de fier” a unui ins care deschide aici o „academie de pungășie” și, în calitate de rector
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
figuri dispărute”, iată tot atâtea mărturii - împrăștiate în publicațiile vremii - ale unui observator ce se menține într-o cuviincioasă discreție, privilegiind în schimb vedetele decupate în medalion (ciclul Amintirile unui om de prisos). O seamă de suveniruri, proiectate în ambianța cafenelei literare de odinioară (Fialkovski, Capșa, Kübler), se înșiră în Bohema de altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la căderea nopții, se perindă în paginile acestor ușor
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
poeziei simboliste românești, îngr. și pref. Lidia Bote, București, 1968, 149-150; Ciopraga, Lit. rom., 441-442; Mihail Cruceanu, De vorbă cu trecutul, București, 1973, 71-72, 86-87; Scarlat, Ist. poeziei, II, 300-302; Iliescu, Poezia, 50, 76, 78-97, 110-116, 213, 257-258; Emil Manu, Cafeneaua literară, București, 1997, 22-25; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I: Figuri din lumea literară, pref. I. Oprișan, București, 2002, 132-135; Faifer, Pluta, 91-97. F.F.
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
oferit de Anton Pann sau de Ion Budai-Deleanu, de Ion Barbu sau de Ștefan Agopian. Fără pereche (2000), roman al abandonului și al eșecului existențial, aduce în scenă personaje indecise, debusolate - un pianist bătrân, o femeie trecută, un obișnuit al cafenelelor, un pustnic -, care rătăcesc, lipsite de repere, într-o lume absurdă și caută să evadeze în spațiul oniric în încercarea lor zadarnică de a-și alunga singurătatea. Cu o operă textualistă în spiritul, nu doar în litera sa, Ș. se
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
Rome, Les Belles Lettres, Paris, 1990. 375. în 1798, trei călugări - Acachie, Deronisie și Gherasim - au fost închiși la Mănăstirea Snagov, să fie acolo „șăzători până la sfârșitul vieții lor”, fiindcă „abătându-se la rele petreceri, umblând pe la locuri netrebnice prin cafenele i prin cârciume după beții și mișelii cu cântece i jocuri, umblând pe poduri în desfătări care sânt spre defăimarea cinului preoțesc” (după Constanța Ghițulescu, op. cit., p. 371). 376. V.A. Urechiă, Istoria Românilor, vol. IV, p. 70. 377. Codul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apreciat În trecut de greci, dar acum lipsit de importanță și care poartă În prezent numele de Sissopolis, localitate unde vasul nostru a fost adus pentru reparații. Mi-am regăsit aici tovarășii de călătorie, arnăuții, care se instalaseră Într-o cafenea Încăpătoare unde Își ardeau efectiv picioarele Înghețate la un foc de cărbuni. Deși În urma avertismentelor mele se opriseră, era prea târziu; ulterior am aflat că mulți dintre ei decedaseră la Constantinopol din cauza gangrenei. Era atât de cald În cafeneaua aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o cafenea Încăpătoare unde Își ardeau efectiv picioarele Înghețate la un foc de cărbuni. Deși În urma avertismentelor mele se opriseră, era prea târziu; ulterior am aflat că mulți dintre ei decedaseră la Constantinopol din cauza gangrenei. Era atât de cald În cafeneaua aceea, Încât nu am rezistat prea mult Înăuntru și, cu toate că păstrasem o distanță apreciabilă de soba Încălzită până la incandescență pentru a evita trecerea bruscă de la rece la cald, m-am ales, inevitabil, cu un reumatism serios la ambele picioare, care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
University College 4. În septembrie 1996, mormântul familiei Honigberger din Cimitirul Evanghelic din Brașov era greu identificabil fără ajutorul vechiului catalog cronologic al Înhumărilor. Ultima dintre casele din Brașov În care a locuit a fost transformată de curând Într-o cafenea, aproape de Piața Sfatului, numită Orient 5. Numele i l-ar putea purta un viitor program arheologic internațional În Afganistan și Pakistan, ori măcar o piațetă sau o stradă din Brașovul vechi. În Afganistantc "În Afganistan" Încă putem afla ce a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]