3,909 matches
-
mare cu atât energia degajată la formarea legăturii chimice este mai mare și legătura realizată este mai mică; 5. pentru alegerea funcției de undă moleculare care să permită calcularea parametrilor caracteristici moleculei se utilizează structurile limită (structuri de valență, structuri canonice, structuri de rezonanță). Numărul acestor structuri este dat de relația: Număr structuri = 4n, structura reală a moleculei este intermediară între structurile de rezonanță incluzând în ea parțial trăsăturile distincte ale fiecăreia dintre ele. Prin combinarea liniară a funcțiilor de undă
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
și ironic, se urmăresc reacțiile unei familii de hamsteri, al cărei mediu existențial e un recipient aflat pe masa de lucru a prozatorului. Marea reușită a lui T. rămâne, totuși, romanul Playback. Cartea se vrea o replică potențială la romanul canonic având ca „eroi” activiști, plasați în perioada de pseudodezgheț de la sfârșitul anilor ’60 ai secolului trecut. Evenimentul catalizant este o emisiune TV - „Portret contemporan” - realizată de reporterul „la modă” Iulia Fitcal. Protagonistul ei virtual, tovarășul Pârvu, cadru de nădejde al
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
determinat să scriem această carte - perenitatea lui Buddha. Desigur, despre Buddha și învățătura lui s-a scris enorm, și aproape că nimic nou nu se mai poate spune. Cu toate acestea, viața Iluminatului este învăluită în legendă, atât în textele canonice cât și în lucrările numeroșilor exegeți. Ne-am propus să facem o distincție, pe cât posibil clară, între cele două paliere: istoric și legendar, atât de necesară la noi, credem, unde literatura buddhistă este mult prea săracă. Iată un al doilea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Grousset. De asemenea, descoperirile arheologice din a doua jumătate a secolului al XX-lea pot proba fără nici o îndoială existența reală a lui Buddha. Informațiile pe care le avem despre viața și învățătura Iluminatului provin în principal din textele buddhiste canonice și necanonice. Dintre acestea mai importante sunt Mahăparinibbăna-sutta, care prezintă detaliat ultima parte a vieții lui Buddha, Jătaka, o colecție de povestiri despre existențele anterioare ale acestuia și Lalitavistara, care ne oferă o versiune legendarizată a vieții Iluminatului. Lucrările Mahăvastu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a atins iluminarea, Buddha s-a întrebat dacă are rost să împărtășească și altora o doctrină atât de grea. El era conștient că a descoperit un adevăr profund, greu de sesizat, greu de înțeles, neprețuit, intim, accesibil doar înțelepților. Textele canonice exprimă astfel zbuciumul sufletesc prin care a trecut Buddha: „Omenirea se agită în vârtejul lumii unde își află plăcerea. Va fi greu pentru oameni să înțeleagă legea înlănțuirii cauzelor și a efectelor, să renunțe la samsăra [...] La ce bun să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
să manifeste bunătate în cuvinte, în fapte și în gândire, atât în public cât și în particular. În privința femeilor, călugării trebuie să fie prudenți și să nu caute să dea ei înșiși naștere la gânduri lascive. Cu privire la acest subiect, textele canonice consemnează următorul dialog între Ănanda și Buddha: „Cum trebuie să ne purtăm, Stăpâne, cu privire la femei?” „Să nu le vedeți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă să le vedem, ce să facem?” „Nu le vorbiți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă ca ele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
texte) și Khuddaka-Nikăya (15 lucrări de sine stătătoare). Astăzi există doar fragmentar canonul călugărilor theravăda din Asia de sud-est, acela al ordinelor sarvăstivăda și mahăsăṅghika, în traducere chineză, și, în fine, culegerile tibetane Kanjur și Tanjur, care sunt aproape complete. În afară de scrierile canonice, foarte importante sunt manualele Nettipakarana și Petakopadesa, lucrarea paracanonică Milinda Pañha și cronicile ceyloneze Dīpavaṁsa și Mahăvaṁsa. Scrierile în păli au fost redactate între secolul I î. Hr. și secolul VI d. Hr. După destrămarea imperiului Maurya, India de nord-vest este
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Tău Israel” (Luca, 2, 29 32). Despre copilăria lui Buddha știm puține lucruri. Legenda spune că era cel mai învățat și mai destoinic tânăr din vremea sa. Despre Iisus, Evangheliile apocrife menționează mai multe amănunte și chiar unele minuni. Evangheliile canonice relatează doar un episod semnificativ. La doisprezece ani, copilul a fost dus la Ierusalim și găsit în templu, unde toți se minunau de priceperea și de răspunsurile Lui. Urmează o perioadă ceva mai îndelungată din viețile celor doi întemeietori de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Occident. La fel în cazul creștinismului: chiar Noul Testament include recomandarea ca noua doctrină să fie răspândită și în rândul neevreilor. Din acest motiv, Sfântul Toma ajunge până în India, iar Sfântul Pavel devine „apostolul neamurilor”. Ambele religii au scrieri sacre considerate canonice precum Tipitaka, respectiv Vechiul și Noul Testament, dar și scrieri necanonice însă reprezentative precum cronicile din Ceylon, Milinda-Pañha, Nettipakarana, Visuddhimagga și Abhidharmakośa, respectiv cărțile deuterocanonice și Evangheliile apocrife. Istoria buddhistă înregistrează patru concilii, care au avut loc pentru a lămuri definitiv
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Tipitaka, respectiv Vechiul și Noul Testament, dar și scrieri necanonice însă reprezentative precum cronicile din Ceylon, Milinda-Pañha, Nettipakarana, Visuddhimagga și Abhidharmakośa, respectiv cărțile deuterocanonice și Evangheliile apocrife. Istoria buddhistă înregistrează patru concilii, care au avut loc pentru a lămuri definitiv textele canonice sau pentru a discuta anumite chestiuni de doctrină. Numeroase concilii au avut loc și în Biserică și din aceleași motive. Cele mai importante sunt cele șapte sinoade ecumenice recunoscute de creștinismul răsăritean. Născut ca reacție la decăderea ritualistă brahmanică, buddhismul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cum poate un laic să-l urmeze pe un ascet și, în același timp, să-și îndeplinească datoriile familiale?), și din ce în ce mai mult un simbol de venerat - simbol al puterii mântuitoare a iluminării, putere latentă în orice făptură iluzionată. Majoritatea textelor canonice invocă o prăpastie de netrecut între Iluminat și maeștrii și contemporanii săi. Rezultă de aici o poziție polemică ce se cere rectificată. Buddha însuși proclama că el „a găsit și a urmat vechea cale” (Saṃyutta-Nikăya, II, 106). „Vechea cale”, atemporală
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și Danemarca este că preotul lor a fost reținut în România împotriva propriei sale voințe. Adresându-se consulatului român din Stockholm, reprezentantului comunității respective i s-a răspuns că preoții Bisericii române sunt subordonați din punct de vedere administrativ și canonic exclusiv Patriarhiei. În fața acestei situații, credincioșii de rit ortodox din Danemarca, unindu-se într-un glas cu cei din Suedia și de pretutindeni, atrag atenția în mod serios autorităților RSR, cărora le revine întreaga responsabilitate a situației create, și țin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
perioadă a anului 1949 „Săptămânal de literatură și artă”, iar din 28 octombrie 1950, „Organ al Uniunilor de Scriitori, Compozitori și Artiști Plastici din RPR”. Apărută la scurtă vreme după abolirea monarhiei, publicația este de orientare comunistă, prosovietică, instaurând jaloanele canonice ale realismului socialist și proletcultismului și trăgând o linie de cezură care va izola în trecut, pentru mult timp, valorile estetice ale literaturii și artei interbelice. Atitudinea reiese chiar din articolul-program, Argument, semnat de Eugen Jebeleanu. Atașamentul la principiile realismului
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
crescut, ele nu mai aveau loc săptămânal, ci uneori zilnic ori chiar de mai multe ori pe zi. De la accesul limitat, pe bază de invitații, s-a trecut la intrarea liberă. Și conținutul ședințelor a evoluat, renunțându-se la structura canonică din prima etapă și crescând ponderea recitalurilor muzicale. Erau descoperite talente din rândul publicului, mai ales în domeniul muzicii folk. Se recitau versuri din zeci de poeți, atmosfera era incendiară. Adrian Păunescu, conducătorul cenaclului, și-a descoperit acum vocația de
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
lui autentică, neexploatată suficient, este aceea de a experimenta în sensul ficțiunilor arborescente, al complicațiilor narative, al spiritului ludic, parodic și autoironic. De asemenea, sunt evidente calitățile prozatorului de a construi - în special pe o tematică rurală - în spațiul realismului canonic, de a da verosimilitate unor atitudini, scene, psihologii, personaje, fire epice. Pastișând subțire stilul cronicăresc ceremonios și afectat, nuvela Potop (1948) e o fantezie narativă care pretinde, cu haz cvasidetectivistic, a reconstitui după unele hrisoave condițiile în care un papă
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
Ultimele zile din viața Literaturii. Enorm și insignifiant În literatura franceză contemporană Argument Mam gîndit mult. Public o carte despre literatura franceză, deci nu interesez pe nimeni. Nu tu bătălii canonice, nu tu postmoderni versus reacționari, Céline apare În Pléiade, pe de o parte. Pe de alta : În Franța, Pierre Jourde scrie o carte, La Littérature sans estomac, În care acuză lipsa de vlagă a minimalismului, exaltă cîțiva scriitori care-i
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
canon a devenit o ficțiune În vreme ce topul a ajuns o prezență ubicuă. Canonul a murit tocmai pentru că Încercase să braveze timpul, În vreme ce topul, efemeridă, dăinuie În ipostaze schimbate de la o zi la alta. Nu va mai exista niciodată o bătălie canonică publică pentru simplul motiv că nu există nici o prevedere pentru ca ea să se finalizeze cu un vot care, desigur, ar cointeresa publicul. Globalizare, schimbarea suportului, practica editorială și Înlocuirea canonului cu topul sînt datele vîrstei post-literare. Ele rezumă profilul post-literaturii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că putem vorbi despre literatură mai ales la modul nostalgic. Nostalgia este singurul pat germinativ al literaturii, dincolo de ceea ce scriem ca literatură - care poate fi cinică, absurdă, veristă, mizerabilistă, autobiografistă, etc.A vorbi nostalgic despre literatură Înseamnă a rememora literatura canonică, a-i aduce omagiul recunoscînd În același timp că așa nu se mai poate scrie. Înseamnă apoi a constata lucid că sistemul de consum subordonează literatura imaginii fără a o distruge, schimbînd-o Însă - dar asta nu e ceva nou În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
școala de la Minuit s-ar putea să dispară acum, după moartea lui Jérôme Lindon, scriitorii sînt din ce În ce mai singuri În Întreprinderile lor. Situația din România e una mult decalată față de cea franceză care nu mai permite de mult apariția unei “liste” canonice. Cititorii, francezi sau români, nu se mai servesc de literatură pentru a-și rezolva crize de identitate. În primul rînd pentru că subversivitatea care a hrănit mesajul literaturii moderne și-a pierdut orice atracție, autoritate și, În cele din urmă, s-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Această intransigență a limbajului, uneori patetică, alteori ostentativă, exploatarea pînă la epuizare a bataillanului topos al transgresiunii, zgomotul unei scriituri care altădată foșnea, sunt atributele multor romane personale semnate de scriitoarele franceze de astăzi. IV. 4. Chicklit francez Alături de literatura canonică - istoricizată, acum că nu ma există autorități canonizante - și de contra-literatură, adică de literatura angajată, șocantă, incorectă și uneori vulgară din ultimii douăzeci de ani, stă literatura comercială. Este de altfel cea mai cunoscută. De aceea, am ales două scriitoare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Pentru a studia literatura modernă, ai nevoie de alte norme decît cele care stau la baza studiului istoriei religiilor, de pildă. În cazul ultimei, există: un corpus de texte recunoscute care dau identitatea fiecărei religii și o sumă de autori canonici; o suită de texte care fac autoritate În ceea ce privește domeniul istoriei religiilor și, probabil, al istoriei fiecărei religii În parte. Studiul istoriei religiilor se practică - probabil, adaug iar - ca o hermeneutică a unui lanț de texte, unde fiecare verigă are un
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
exterioară pentru a-și descoperi propriul univers interior, de la cotidianul stringent pentru a coborî adânc în istorie, C. a parcurs, de fapt, drumul invers al devenirii unui prozator. Afirmația nu se referă, bineînțeles, la aspectul valoric, ci doar la evoluția „canonică” întâlnită în majoritatea cazurilor.) În romanul de debut intenția era de a explora preocupările unor tineri debusolați, zbuciumul lor în gol, senzația de apăsare pe care o dă viața, intransigența unora, greșelile și abuzurile comise tocmai din dorința de a
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
și latini, dar modernii o cultivă și ei, parodiind astfel, și totodată revitalizând implicit literatura clasică. Operând, asemenea mai tuturor poeților notorii din generația lui, cu mijloace prozodice - și expresive, în general - consacrate, cu material de inspirație din cele mai canonice surse, H. se impune ca individualitate artistică distinctă prin particularități de meșteșug, prin specificitatea rafinamentului tehnic. De la început se caracterizează printr-o anumită sobrietate a formulărilor, lipsită de rigidități, vădind un simț al cuvântului și al frazei în virtutea căruia vocabulele
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale diverselor tipuri de colind. Tipologia colindelor este stabilită după criteriul persoanelor cărora le sunt adresate. Nimeni până la C. n-a acordat atâta atenție substanței, semnificațiilor profunde, oralității, stereotipiei, caracterului canonic al colindelor, contribuției acestor cântece de laudă la conturarea idealului poporului, fapt pentru care el le și numește „cântecele idealului”. De asemenea, nimeni până la el nu a realizat un studiu comparat atât de temeinic. Cercetare de mare adâncime, cartea descrie
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
decât un pas, pe care poeta îl face cu grație. Literatura nu e o joacă, nici măcar un joc, e existența însăși, o viață asumată patetic și cu stoicism, ca un martiriu agreabil. Lirismul este purificat de orice aluviuni triviale, versurile, canonice sau nu, au o curgere deloc lină, ele se succedă imprevizibil, inundând textul cu imagini mereu proaspete. C. mizează totul pe o poezie gravă, îngândurată, care înflorește suav sub ochiul cititorului. Și ca eseistă dezvăluie aceeași luciditate necruțătoare, transpusă într-
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]