532,837 matches
-
desprindeau anumite concluzii temeinice. O reflectare a acestora poate fi percepută În pasajul din Însemnările lui Valeriu Anania despre Grupul de reflecție pentru Înnoirea Bisericii din Memoriile sale, publicate În 2008: „O nouă ședința a Grupului a avut loc În casa parohiala a lui Voicescu, la 17 mai 1990, Într-o atmosferă grea, provocată de protestele turbulente ale lui Sorin Dumitrescu Împotriva revenirii lui Teoctist și a unei posibile reluări a dialogului. Intratabil, violent, și l-a câștigat alături pe Octavian
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
sensibilității. O conduită nespecific româneasca a acestui mare și fervent român” (Întrezăriri - Itinerarii Istorice și Metaistorice, vol. I, București, 2010, p. 253). L-am mai vizitat o dată pe Bartolomeu Anania la Nicula, unde ridicase pe colina de deasupra Mânăstirii o casă culturală În care Își instalase biblioteca, inclusiv ceea ce era legat de atelierul traducerii Bibliei pe care și-l organizase cândva la Cluj. Cred că și datorită survenirii unor dificultăți la articulațiile degetelor nu mai scria decât la computer, fostul student
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Paul Diaconescu Patima Oborul de vite era o imensă arie de pământ bătătorit de mii și mii de copite. În jurul lui, case pipernicite: mahalua oborului. Gicu Cocoș locuia într-una din aceste case, chiar în marginea oborului. Nimic nu împiedica vântul, viscolul, crivățul iernii să se abată, cu toată înverșunarea, peste casa lui. A părinților lui, de fapt. Căci colegul meu avea
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
Paul Diaconescu Patima Oborul de vite era o imensă arie de pământ bătătorit de mii și mii de copite. În jurul lui, case pipernicite: mahalua oborului. Gicu Cocoș locuia într-una din aceste case, chiar în marginea oborului. Nimic nu împiedica vântul, viscolul, crivățul iernii să se abată, cu toată înverșunarea, peste casa lui. A părinților lui, de fapt. Căci colegul meu avea doar 16 ani, iar eu 14. Casa era mică, într-o
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
pământ bătătorit de mii și mii de copite. În jurul lui, case pipernicite: mahalua oborului. Gicu Cocoș locuia într-una din aceste case, chiar în marginea oborului. Nimic nu împiedica vântul, viscolul, crivățul iernii să se abată, cu toată înverșunarea, peste casa lui. A părinților lui, de fapt. Căci colegul meu avea doar 16 ani, iar eu 14. Casa era mică, într-o odaie dormeau mai mulți frați, așa că Gicu Cocoș și-a înjghebat atelierul în magazie. O încropeală din pereți de
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
într-una din aceste case, chiar în marginea oborului. Nimic nu împiedica vântul, viscolul, crivățul iernii să se abată, cu toată înverșunarea, peste casa lui. A părinților lui, de fapt. Căci colegul meu avea doar 16 ani, iar eu 14. Casa era mică, într-o odaie dormeau mai mulți frați, așa că Gicu Cocoș și-a înjghebat atelierul în magazie. O încropeală din pereți de scânduri, cu un acoperiș de tablă ondulată în care erau adăpostite și orătăniile ogrăzii în timpul iernii. Gicu
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
și hai-hui, harta absurdă a după-amiezii de duminică. Iubesc sâmbăta și duminica. Ele au, chiar și-n miezul virgin/putred al iernii/verii, un îngeresc sunet de cristaluri ciocnite sărbătorește la nuntă. Visez libertatea de-a fi prizonier între pereții casei, între zidurile proaspăt văruite ale sufletului sălbăticit printre poemele de singurătate ale verii trecute. Visez că sunt mereu la capătul de sfârșit/ început al săptămânii, al lumii; visez că-mi zburdă vesel prin artere și vene un șoricel sensibil și
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
vecinei de nouă. Aș afla în sfârșit, bunule Doamne, -ce fericire!- că ești puțintel, oțârică mai înțelept ca poetul netot care sunt, ca mine! n Ziua de mâine, 3 iulie În seara asta în care vecina de la nouă își lustruiește casa în prag de sărbători, iar motanul ei pricăjit încearcă să vâneze un guguștiuc și mai pricăjit, eu privesc în oglinda unei cărți de nisip. Strâng pleoapele, mi se aburesc ochelarii. Lustruiesc lentilele încercând să zăresc ziua de mâine, duminică, 3
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
fîlfîire peste prăpastie împins de-un resort nesăbuit. Așa a început: un grup de spartani cheflii a tăbărît în afurisita crîșmă din piața urbei în care Dumnezeu a aprins în pahare focul verde în care năvălitorii cîndva și-au cioplit case în ele să facă isprăvi de seamă. Strașnică amăgire. II Așa au început să se miște mîini călăuzitoare (și eu nu știam că mă voi prăbuși pînă la urmă) că de-atunci în fiecare noapte a solstițiului de vară cînd
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
Mereu caft? Și biblioteca mea goală pînă la ultimul raft? Ce-o să se aleagă de mine dragă vere nu e mai demn să le arăt femeilor un sfîrșit care e totdeauna prezent și să le trimit la o sindrofie în casa mea goală de la țară? Deși dacă le voi da cheia se vor cutremura camerele din casa ca un ou roșu de lemn. Vinul roșu din pahar Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să apropie de
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
dragă vere nu e mai demn să le arăt femeilor un sfîrșit care e totdeauna prezent și să le trimit la o sindrofie în casa mea goală de la țară? Deși dacă le voi da cheia se vor cutremura camerele din casa ca un ou roșu de lemn. Vinul roșu din pahar Vinul roșu din pahar stă pe marginea mesei și nu cutează să apropie de mine intonînd imnuri să se uite dedesubt unde prăpastia rînjește în agonie. Dar din el un
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
Și-abia apoi și-a adus aminte că avea o misie, că nu venise cu mâna goală la Maica Roma. Din desaga lui din lână vârstată, mirosind a mămăligă și caș, a scos un săculeț cu pământ luat din grădina casei din Cârțișoara și l-a vărsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframă legată cu nod a scos și un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat În țărână. Și fiindcă venise noaptea și datoria era Împlinită
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
mijlocul țării?” spunea Badea Cârțan. În 1903 Badea Cârțan e arestat de autoritățile maghiare, iar marele lui depozit de carte, cu sediul În mai multe locuri, confiscat. Inventarul era uluitor: 76.621 de volume s-au aflat numai În podul casei lui din Cârțișoara. Badea Gheorghe Cârțan a fost invitat și În Parlamentul Țării, de mai multe ori, și acolo, În preajma anului 1907 fiind, i-ar fi Întrebat pe Înalții preoți și parlamentari de ce are nevoie un țăran ca să facă un
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
adaptez, să intru În mediu, participând la cât mai multe activități, unele culturale. Slavă Domnului, Bucureștiul nu duce lipsă de cultură. Dar să Încep cu... Începutul: Prietenul meu Stelian Pleșoiu, care a avut șansa să treacă de multe ori pragul casei lui Mircea Eliade din Chicago, acum repatriat, mi-a comunicat prin email că trebuie neapărat să merg la o conferință - nu mi-a spus despre ce este vorba. „Ceva foarte interesant!” doar atât. Evident, dacă nu cumva Întârzie avionul. Cum
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
pe scurt și la conferința BUNĂ SEARA DOMNULE MIRCEA ELIADE!, dar nimeni nu a părut prea impresionat. Evident, am evitat să spun cine sunt și de unde vin - dar este adevărat că nimeni nu m-a Întrebat. Vis a vis de casa din bulevardul Dacia În care a locuit Eliade, locuiește acum un alt mare scriitor. Este vorba de Corneliu Leu, nepotul episcopului martir Grigorie Leu - cine nu a citit «Cartea episcopilor cruciați» să o citească. Este o carte cutremurătoare. Întâlnirea cu
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
totul, iar noi toate celelalte din afara Totului unde nu a mai rămas nimic? De aceea suntem atât de goi și Înstrăinați de noi Înșine? 976. Orice neant este un Tot la rândul său. 977. A găsit cineva măsura iubirii? 978. Casa inimii este unica ce nu-și poate Încuia ferestrele privirii niciodată. 979. Risipa este o formă de a umple ceea ce lipsește din noi. De aceea suntem atât de risipitori! 980. Nimic nu poate fi mai trist decât să vezi Cuvântul
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
George Radu Îi sunt recunoscător copilăriei mele că mi-a dăruit marea. S-ar fi putut să copilăresc pe cine știe ce coclauri sordide, în mijlocul șesurilor, într-un oraș cu case mici și murdare, cu străzi care nu urcă și nu coboară, cu ceruri apăsătoare care te urmăresc toată viața. Există orașe unde hotarul dintre pământ și văzduh ucide închipuirea, unde anotimpurile nu au culoare, unde orizonturile încremensc pe o singură
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
el, acoperind geamătul geamandurii - sute de glasuri într-un singur glas - mugetele sirenelor de vapor. Urcau spre orașul adormit, asemenea unor glasuri de orgă, slobozite din sute de orgi, în lungi cortegii de sunete. Năvăleau pe uliți, se strecurau către casele oamenilor, izbeau în ferestre și făceau să tremure geamul într-un vaiet ascuțit și sinistru. Toate sirenele lumii păreau să se fi pornit, cor înfricoșător de mugete planând peste acoperișuri. Copil, m-am apropiat de fereastră și am privit spre
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
eu, împătimitul libertății, am să beau bere. Dv. vă veți bea cuvintele, chiar am uitat să vă spun că vă invidiez. Dar nu sunt în stare decât de o invidie elevată. Am învățat-o de la un plop care-mi străjuie casa. Domnule profesor, vă promit că nu am să vă deranjez, că nu voi spune nimănui că suntem împreună. Vom sta alături, noi doi și Moartea lui Radu Stanca. Moartea lui care e atât de obosită, încât va coborî chiar acum
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
tânără. La revedere, văd că sunteți grăbit. Dar, domnule profesor, nu mi-ați spus ce este moartea. Moartea?... Moartea este un cristal, cu formă necunoscută, unde se fac nevăzute privirile V-am vîzut ăngenunchiați Viața mea se petrece într-o casă străină, unde gândurile s-au transformat în hiene și unde, fără să știu, ea a devenit o sosie. Pe sosie, se pare că ar fi furat-o un strigoi roșu, deghizat în democrație. Vouă nu vă pasă, pentru că vouă nu
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
tradiția bucureștenismului literar, cu puncte de sprijin în Anton Pann, în Ion Barbu, în M.R. Paraschivescu. Au urmat alte cărți de poezie, Ființele abstracte, Interiorul legii, Boala de origine divină, Jurământul de sărăcie,castitate și supunere și încă altele, până la Casa de fum, scrisă tot în românește dar apărută în Suedia, patria din nord care a adoptat-o pe poetă din 1975. Cine a citit în succesiune aceste cărți a observat în ele prefacerile substanțiale de viziune lirică. Poezia se desprinde
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
mohor, decembrie plumburiu, părăsit În țărâna iubirii. Lumini și umbre, În sihăstrie-mi fuge inima... Iarna n-o mistuie lupii și nici Cuvântul nu va hiberna! Lumina cerului negru În Socotra să plece, nu Îngădui ca sturzul să cânte pe casa mea! Poezia nu e o insulă a fericirii, din vedica limbă a mai căzut o stea! E-atâta vis nevisat, e atâta speranță În lucruri Încât incendiul privirii nu poate veni decât de sus, de pe creste! Lumina cerului negru apasă
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
Aura Christi Rătăciri Lunec. Lunec. Lunec. Noaptea-i de cântec și sânge. Nimeni. Nici luna împunsă de nori. Nici umbra verde a copacilor. Nici zeul mare al casei. O, acum el aleargă prin pulberea razelor și cântă, și râde și plânge! Nimeni. Doar un suspin îmbrâncind lucrurile în sine. Și eu răsucindu-mă în timp ce lunec, de parcă aș visa în somn urât. Sau poate cineva - recules din negrul nopții
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
elefanților anul trecut." (Dacă cititorul își amintește, bomba atomică fusese aruncată în august). Vremuri care se încalecă își solicită nu istoricul, ci clovnul. Dacă fiecare poem este un spectacol, prezentatorul nu poate lipsi, ba chiar trebuie să se povestească, precum: "Casa mea e numai un turn de hârtie subțire plecați/ în stagiunea viitoare vă arăt și câteva mostre/ de coarne de diavol tuturor salut" (în stagiunea viitoare). în fapt, fiecare din cele 14 volume din care antologatorul a alcătuit ceea ce-
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
fructelor; 2% sâmburi la dulceața de vișine, cireșe raportat la masa fructelor în sirop; 15 % din fructe cu aspect stafidit și 0,5% sâmburi de struguri, raportat la masa fructelor în sirop; la dulceața de gutui nu se admite prezenta casei seminale; Consistentă fructelor Fructe moi nedestrămate, bine pătrunse cu sirop; Pentru dulceața de mure sau zmeura se admit fructe destrămate maximum 25%, iar pentru celelalte dulcețuri 10%. Culoarea fructelor Fructe de culoare apropiată , caracteristică varietății și cât mai apropiată de
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]