6,690 matches
-
Sinteza și aplicarea: a) construirea unei soluții/unui set de soluții alternative la problema respectivă; b) încercarea de a pune în aplicare soluția selectată sau de a oferi portofoliul de soluții unor persoane/instituții interesate. Modelul instrucțional derivat din instruirea centrată pe probleme este tot unul de sorginte constructivistă, în cadrul căruia elevii construiesc propria cunoaștere și înțelegere, corelând experiențele de învățare prin care trec cu achizițiile precedente. Ei sunt puși în fața unor probleme insuficient definite, care nu au o soluție evidentă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nu au o soluție evidentă și care, de cele mai multe ori, nu trimit la un singur răspuns. În cadrul instruirii bazate pe probleme, cei implicați trec printr-o succesiune de procese descrise de J.M. Savoie și A.S. Hughes (1994): 1. Angajarea: învățarea centrată pe probleme presupune ca elevii să se implice în situația problematică, să se angreneze în căutarea unei soluții, asumându-și un rol activ în contextul real sau simulat al problemei în cauză. 2. Investigarea: elevii colectează idei, fac brainstorming la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
personal. Temele cross-curriculare și învățarea în cadrul lor pornește de cele mai multe ori de la probleme mai simple sau mai complexe din viața cotidiană a elevilor, din evantaiul marilor probleme ale lumii contemporane, din comunitatea locală etc. Demersul didactic în învățarea integrată/cross-curriculară centrată pe probleme ar trebui să urmeze un ciclu al acțiunii care să le permită elevilor formarea unei gândiri pragmatice și a unei atitudini active față de problemele cu care se confruntă. În acest sens, cadrul didactic ar trebui să procedeze la
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
începători” (participanți pentru prima dată la proiect) și unul de „veterani”, aflați la cel puțin a doua participare. Durata medie pentru un interviu de grup a fost de 50 de minute, discuția purtându-se în limba engleză. Focus-grupurile au fost centrate pe cinci teme, sub forma unor întrebări majore: 1. Acest campus încearcă să promoveze un anumit tip de învățare. Cum ați caracteriza/descrie acest tip de învățare? Relansare: Dacă ați povesti cuiva despre modul cum învățăm aici, ce ați spune
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acest sens: 1. Titlul proiectului/temei 2. Durata 3. Echipa de proiect 4. Rezultatele așteptate 5. Planificarea În proiectarea activităților de învățare cu caracter interdisciplinar, ar trebui avute în vedere următoarele aspecte (cf. Roberts, Kellough, 2000, p. 77): • instruirea este centrată pe o idee (temă) amplă, semnificativă, nu pe date factuale disparate cu caracter disciplinar; • luarea de decizii și responsabilitatea pentru procesul și rezultatele învățării aparțin deopotrivă elevilor și profesorilor; • activitățile de învățare selectate implică activ toți elevii, atât fizic, cât
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
se face trecerea de la focalizarea către formularea cât mai adecvată a rezultatelor învățării la organizarea cât mai inovativă a experiențelor de învățare. Pedagogia experiențelor de învățare se conturează ca fiind un ansamblu teoretic și metodologic ce valorifică relevanța orientării curriculare centrate pe conținuturi și se situează la intersecția dintre învățarea bazată pe rezultate (outcome-based education) și învățarea constructivistă. 6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross-curricularetc "6.2. Repere evaluative ale implementării temelor cross‑curriculare" Pentru a avea o imagine a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
un loc comun. În ceea ce privește tipurile de proiecte integrate, tema generală care s-a bucurat de cea mai mare popularitate este cea legată de calitatea personală, prin proiectele predominate de igienă și sănătate. Un loc important este ocupat și de proiectele centrate pe cunoașterea și protejarea mediului și valorificarea obiceiurilor și tradițiilor. • Principalele avantaje ale proiectelor interdisciplinare se situează, conform interpretării răspunsurilor cu cea mai mare frecvență date de respondenți, în direcția formării unor competențe-cheie, cum ar fi comunicarea, lucrul în echipă
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
acestor rezultate slabe. Modul în care se predă și se învață, dar și (sau poate mai ales) modul în care se face evaluarea nu sunt adecvate. Tipul de probe pe care le includ testele internaționale de tipul celor amintite sunt centrate pe aplicații, pe evaluarea competențelor și a deprinderilor, pe realizarea de corelații, pe transfer și gândire critică. Chiar dacă s-au făcut unele progrese notabile, ansamblul practicilor evaluative de la noi rămâne sărac și centrat excesiv pe evaluarea cunoștințelor și a capacității
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Chiar dacă s-au făcut unele progrese notabile, ansamblul practicilor evaluative de la noi rămâne sărac și centrat excesiv pe evaluarea cunoștințelor și a capacității de memorare mecanică. Introducerea și promovarea metodelor alternative de evaluare, a analizelor de nevoi și a evaluării centrate pe rezultate/competențe ar aduce un plus de valoare și deschidere către un curriculum integrat. 5. Adecvarea formării inițiale și continue a cadrelor didactice. Modelul instituțional și conceptul de formare inițială a cadrelor didactice din România sunt în schimbare, ultima
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Jablonsky, 2006) 3.4. Evaluarea și managementul risculuitc " 3.4. Evaluarea și managementul riscului" După unii sociologi, societatea actuală este o societate a riscului (Giddens, 1991; Beck, 1992). Ulrich Beck consideră că trăim o etapă avansată a modernității, modernitatea reflexivă, centrată În jurul conceptului de risc (Beck, 1992, p. 35). Dar modernitatea avansată nu generează doar riscuri, fără precedent În istorie, ci și eforturi colective de a combate acele riscuri. Într-o lume ideală ar trebui să avem la dispoziție toate mijloacele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
largă, nu numai În probleme de securitate națională, ci și În bussiness, management sau În proiectarea unor politici publice. În ciuda utilității lor, trebuie să fim mereu precauți și să nu uităm limitele scenariilor. Contextul lor epistemologic nu este cel tradițional, centrat pe realitate și focalizat asupra a „ceea ce există”. Epistemologia lor este a lumilor posibile, a contrafactualului sau „posibilului”. Deși ele sunt utile pentru a stimula, ilustra sau Învăța și pentru a da precizie și bogăție comunicării, nu trebuie confundate cu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cât și cel care i-a urmat, „Concepția integrată privind securitatea națională a României”, adoptat În aprilie 1994 de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sunt documente construite În acord cu logica neorealistă tipică a Războiului Rece și se centrează asupra amenințărilor de tip convențional la adresa securității naționale. Tematica naționalistă și cea secesionistă revin În actualitate la Începutul anilor ’90, accentuând necesitatea fundamentală a României de a-și consolida granițele naționale, Îndeosebi cele din vest - cu Ungaria, În condițiile În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de aici și necesitatea ca aceștia să fie identificați și prevăzuți Într-o nouă Strategie de Securitate Națională (SSN), În anul 2006. Dacă În decursul ultimilor zece ani politica de securitate a României a fost mai degrabă una reactivă, defensivă, centrată pe contracararea diferitelor amenințări și riscuri de securitate, odată cu SSN 2006 se produce o nouă schimbare de orientare - Îndreptată mai degrabă către o politică asertivă, ofensivă chiar, bazată pe preîntâmpinarea și prevenirea amenințărilor și riscurilor de securitate: „securitatea fiecărei țări
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
satului mitic („satul cu minuni”), dezrădăcinarea, o anume încrâncenare rurală cu sugestii folclorice. Se adaugă trecerea ineluctabilă a timpului, regresia în vegetal, cu accente panteiste, regăsite și în climatul sentimental-erotic, tonalitatea grav-meditativă, supusă universului de „semne” al unei alte lumi. Centrat pe motivul satului natal, topos productiv, poetul proiectează, în varii contexte, atributele acestui „dar ceresc”; lutul (vocabulă intens semantizată), câmpia însorită, Târnava, colina și podgoriile ce dormitează - un peisaj saturat de deliciile verii - compun tot atâtea priveliști pastorale (Somn de
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
asistent și apoi lector la Facultatea de Ziaristică a Școlii Superioare de Partid „Ștefan Gheorghiu”, devenită Academia cu același nume (1959-1989), instructor la Comitetul Central al PCR (1966-1968), inspector general în Comitetul Culturii și Educației Socialiste (1971-1973), bibliotecar la Biblioteca Centrată de Stat, lector principal la Comitetul pentru Presă și Tipărituri (până în 1977), redactor la „Revista română” pentru străinătate (1978), deputat de Gorj în Parlament (din 1992) și redactor-șef al organului de presă „Socialismul” (din 1991). Debutează cu versuri în
BALAEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
modernă și contemporană. Materia cărții este ordonată deci în funcție de cronologia evenimentelor. Prinsă în dinamica multilaterală a procesului istoric, creația adună referiri explicative din toate straturile existențiale. Dacă perimetrele de ansamblu sunt hotărâte de dialectica temporală, în interiorul fiecărei epoci expunerea se centrează pe alte criterii metodologice. Specificitatea intrinsecă, bogăția literaturii, proporționalitatea funcțională și dispunerea elementelor constitutive, de fiecare dată altele, au împins spre planurile principale ale comentariului când domenii și probleme majore (Renașterea, barocul, iluminismul), când probleme și personalități (clasicism-romantism, generația deceniului
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
originea În egoismul individului. Ele pot fi comunicate de către individul respectiv celorlalte persoane, sau pot fi deduse de către aceștia din manifestările și trăirile persoanei respective. Sentimentele personale nu pot fi Însă nici simțite și nici Înțelese de ceilalți. Aceste sentimente, centrate pe individul respectiv și aparținând exclusiv acestuia, se raportează fie la o stare de automulțumire, fie la o stare de insatisfacție față de sine. În oricare dintre aceste situații, prin originea lor egoistă, aceste sentimente fac ca individul să sufere, să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
orientată precis, țintită Într-o anumită direcție, cu un scop din care rezultă intențiile primare negative. Cele mai frecvente forme de prejudiciu sunt: furtul, orientat către obiecte materiale; calomnia, orientată către reputația unei persoane, În scopul alterării imaginii acesteia; terorismul, centrat asupra unor instituții, formații sociale, personalități etc. În scopul dezorganizării unui sistem social-politic sau economic. Desigur că exemplele pot continua, dar cele menționate sunt, În același timp, și cele mai semnificative și mai frecvente. Trebuie să sesizăm și Înrudirea dintre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
muri nu fiindcă bolești, ci fiindcă trăiești”. Progresele medicinii, În salvarea și chiar prelungirea vieții sunt incontestabil meritorii, dar ele rămân limitate. Cea mai dramatică confruntare medicală cu moartea o reprezintă eforturile de reanimare. Toate procedeele de reanimare sunt Încă centrate pe corpul bolnavului, vizând funcțiile vitale ale acestuia. Sufletul este neglijat. Această deplasare a intereselor teoretice și a practicii medicale s-a dovedit a fi limitată În fața morții, care nu poate fi evitată. Mai mult chiar decât atât, pentru a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
însă de expertiza romă în administrația publică centrală, în timp ce angajarea experților romi în primării continuă să fie o problemă pentru administrațiile locale. Abordarea Deceniului, care presupune includerea tinerilor romi în structurile administrației publice, centrale și locale, ar trebui să fie centrată cel puțin pe includerea tinerilor romi în ministerele cu responsabilități în Strategia Guvernului, PNAinc, JIM și Deceniul, respectiv Ministerul Educației, Ministerul Muncii, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului, Ministerul Sănătății, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Agenția pentru Egalitatea de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de drepturile și îndatoririle cetățenilor romi, dezvoltarea capacității instituționale a Agenției Naționale pentru Romi și a structurilor locale implicate în implementarea și monitorizarea Strategiei Guvernului. Toate aceste domenii sunt comune politicilor publice pentru romi. Cu toate acestea, chiar dacă măsurile propuse, centrate pe romi și finanțate prin programele PHARE și parțial prin sumele de la bugetul de stat, necesită o abordare de lungă durată pe termen lung vor conduce spre o societate coezivă și incluzivă, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociali. Chestionarul utilizat conține atât întrebări deschise, cât și întrebări închise. Întrebările deschise au fost utilizate în special în secțiunile care vizează evidențierea nivelului de informare, cu scopul de a lăsa subiecților libertatea unei exprimări individualizate a răspunsurilor. Chestionarul se centrează pe următoarele puncte: - caracteristici sociodemografice ale subiecților; - nivel de informare (infecția cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală); - gradul de risc în ceea ce privește răspândirea infecțiilor cu transmitere sexuală (evidențierea comportamentelor sexuale); - incidența infecțiilor cu transmitere sexuală; - nivel de informare (droguri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de stereotipuri și prejudecăți. Asistenții sociali ocupă un loc aproape nesemnificativ între sursele de informare, ceea ce denotă faptul că aceștia nu au reprezentat o sursă de informare/educare (fie că interacțiunile cu aceștia au fost foarte reduse, fie au fost centrate pe alte aspecte), sugerând faptul că se poate face mai mult în această privință. ● Căi de transmitere Contactul sexual este menționat de 66,7% dintre copiii romi intervievați drept cale de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală, în timp ce 11,8
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
situându-se la interfața dintre individ și sistemul social din care acesta face parte (Orford, 1998, p.109). Din punct de vedere sociologic, suportul social vizează integrarea socială a individului în cadrul comunității. Perspectiva psihologică de abordare a suportului social se centrează pe studiul rolurilor sociale și al comportamentelor de rol, pe modul în care nevoia de suport social și disponibilitatea acestuia se modifică de-a lungul existenței, precum și pe aspecte ce țin de conturarea unei identități personale. Atunci când studiază suportul social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alte persoane în scopul de a facilita unul sau mai multe obiective ale adaptării” (Dolbier, Steinhardt, 2000). Datorită complexității acestui concept se pot distinge câteva aspecte ale suportului social: Cantitatea/calitatea suportului social. O abordare cantitativă a suportului social se centrează pe natura structurală a suportului social (familie, vecini, rude, organizații comunitare etc.) și determină măsurarea numărului de legături sociale ale unui individ, precum și diversitatea rețelelor sociale, în timp ce o abordare calitativă a suportului social reflectă semnificația și înțelegerea relațiilor, reciprocitatea suportului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]