2,571 matches
-
cinice (fiindcă tot ele ne-au încurajat prin populism) ne vor da peste nas cu propriul nostru cinism trecut și actual. Nu ați plătit, nu aveți dreptul! Refuzând demnitatea de plătitori de taxe (de persoane cu drepturi pozitive), devenim practic cerșetori la ușa instituțiilor publice. Adică semicetățeni. Text publicat în Curentul, 11 mai 1999 Sleirea civică Guvernarea oricărei țări democratice se ocupă de serviciile ei specifice: legiferarea, strângerea și distribuirea banilor publici în funcție de politicile votate ca programe în campania electorală. În
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mai săraci, cu castronul în mână, camuflat în milog, pentru a cerși vreo farfurie de ciorbă la poarta vreunui convent. Nu reușea totdeauna să se mimeze sub hainele uzate ale săracilor. Se spunea, și era adevărat că, îmbrăcat ca un cerșetor, ar fi mers să cerșească la părinții capucini din strada Barana. Călugărițele, foarte bune și pioase, se întristau auzind acele pălăvrăgeli și i-au spus-o și lui. Câteodată, era surprins dormind prin fânăriile fermelor sale. E lesne de înțeles
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
doi dintre colegii săi de seminar. Cu siguranță i-a vorbit despre aceasta și contelui Perez care a devenit binefăcător împreună cu ruda sa marchizul Da Lisca. Dar Francesco, stimulat de exemplul tânărului cleric, a început și el să se dea cerșetor pentru cei bolnavi și mai ales vizitator și consolator. A văzut îndeaproape mizeria, a învățat să o accepte, să o înțeleagă, să o aline. S-a îndrăgostit de Cristos în suferință și îndurerat în membrele celor bolnavi. Frecventând oratoriul parohiei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
unde sunt plecați. Acești politicieni care cotcodăcesc plini de ifose chiar să nu-și dea seama că politica anticulturală are drept consecință directă o imensă demoralizare a unui întreg popor? Că această demoralizare produce în mod necesar tot mai mulți cerșetori, hoți și criminali? Iar aceștia au tendința firească să-și extindă zona de activitate! E totuși la mintea cocoșului: cei care nu pot fura în țară, fură peste hotare... Culmea e că același ministru, despre care am auzit că nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mare număr de pagini. Gurile rele (cum sunt și eu considerat de unii...) ar spune că faima Maramureșului se datorează mai degrabă adolescenților maramureșeni care se prostituează în Bois de Boulogne sau adulților care cerșesc cu seninătate pe străzile Parisului. (Cerșetorii aceștia nu sunt numai țigani, cum le place unora să spună, ci chiar țărani maramureșeni, bărbați și femei care se reped să-ți deschidă ușa, mai ales în fața oficiilor poștale (n-am înțeles de ce): încropesc ceva bani în felul acesta
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pleonasmul - nu-i interesează decât... americanizarea. Cu alte cuvinte, instalarea de baze militare și negustorești în lumea întreagă. Cei rămași pe dinafară din motive economice - Bulgaria, România (cu Basarabia?), Iugoslavia, Croația, Albania - se jeluiesc pe la porți, pe la ferești, își trimit cerșetorii, hoții și prostituatele ca pe o redutabilă avangardă în lupta lor pentru ocuparea ultimelor camere ale hotelului paradisiac. Și cum să nu-i înțelegi! Vor și ei să se bucure de civilizația care domnește în marele hotel. Vor și ei
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pe meleagurile noastre. Dimensiunea ei este dată de anumite criterii clare, cum ar fi jeepurile, bodyguarzii și lipsa banilor românești din buzunare. Generozitatea, atunci cînd se întîmplă, nu vine ca o atenție față de cel năpăstuit, fie el vînzător de semințe, cerșetor sau spălător de parbrize, ci are rolul unei plăcute adieri de vînt aplecată asupra propriei persoane. Cel ce dă se simte minunat nu fiindcă a dat, ci pentru că au văzut cei din jur că a dat. Dacă a dat înseamnă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a noțiunii grecești de philía (prietenia între oamenii liberi) se restrânge un timp, ca și discursul despre "societate" - se manifestă în mediul monastic bizantin sub forma prieteniei între confrați; revine în mentalul colectiv mai curând odată cu ordinele călugărilor cerșetori, în secolul XIII, în Italia, și cu activitatea lui San Francesco d'Assisi. Propun valorificarea acestei observații și sub un alt unghi: politeía, chiar și în interpretările ei romane, pierde, în reformulările creștine, valoarea civilă a prieteniei, pe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în proză și versuri din 1835 îndreptățesc să se creadă că citise Les paroles d'un croyant ale lui Lamennais, apărute în 1833. El e un umanitarist, cam exaltat, cum erau de altfel toți pe atunci, înduioșîndu-se pentru văduva săracă, cerșetor, orb, muncitor, salahor, clăcaș, osândit la ocnă, fără a fi însă comunist, cum pretindea Eliade, care îl poreclise Sarsailă. Boliac izbutește în evocarea feericului arhitectonic, dar și a grandiosului tehnic. Descrierea unei furtuni haotice pe munți de cremene e remarcabilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care i-o întinde nelipsitul paharnic. Iașul a fost pârjolit, dar ieșenii taie imperturbabili de Sfântul Ignat râmătorii. Mijlocul de a dezlega limba iscoadelor este vinul roș fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-au dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dat de către cazaci să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin, ceea ce i s-a părut cerșetorului o tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb au o intrigă ceva mai vie, timpul istoric fiind domnia lui Ștefan cel Mare. Cu toate acestea, interesul artistic e de altă natură. Suntem într-o eră idilică, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără valoare. Profira Sadoveanu a medelenizat propria copilărie, bogată în inimitabile ștrengării. Alte scriitoare: Sanda Movilă, Sidonia Dragușanu, Ioana Postelnicu, Cella Serghi. POEZIA PROFESIUNILOR În versuri de ținută alegorică Barbu Solacolu se înduioșa încă din 1920 de soarta proletarului (Sămănătorul, Cerșetorul), Eugen Relgis s-a străduit să întemeieze o mitologie a erei moderne cu divinități abstracte (Rezistența, Unitatea, Constructorul, Salahorul) și monstruozități mașiniste (betoniera, elevatorul), Leon Feraru cântă atelierele cu ciocane sonore, Simona Basarab (V. Cazan, Vladimir Corbasa), zgomotul uzinelor, al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ordin: A: Băi, lasă pantera aia, lasă panterele roz, c-aicea-i pantera roșie. Zi-mi, ce-ai făcut aseară? B: Am jucat cărți. A: Hahahaha! [...] A: Stai, stai, lasă, lasă ăsta!. Liniște! (IVLRA: 242) ( amenințare: A: Și Vic spune: ești un cerșetor! Și el ...da...((rugător)) Aveți să-mi dați și mie juma de pîine? Și Vic: Da. ((rugător)) Și o temă la ce ne... B: Îmi plce de el. Cum adică? Stai un pic că mă enervez! Cum adică. o temă
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
este excomunicat. De-a lungul istoriei, puterea Bisericii catolice a crescut și s-a manifestat prin multe evenimente. Dintre acestea mai cunoscute sunt cruciadele (secolele XI XIII), apariția inchiziției (începând cu secolul al XII-lea), a ordinelor catolice de frați cerșetori (franciscanii și dominicanii), a universităților și a cercetării teologice (în special prin Toma de Aquino). în 1492 are loc colonizarea americii. Începând din secolul al XVI-lea, apar Reforma și Contrareforma catolice. Urmează anul 1789 cu revoluția Franceză și persecuția
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de trei ori pe săptămână. Veșmintele: rasă și „manta albă, Împodobită cu o cruce roșie cu capetele lățite...”. crucea simboliza sacrificiul lui Hristos. „când unul dintre ei murea, masa lui continua să fie servită vreme de patruzeci de zile pentru cerșetori.” Cifra 9 avea o simbolistică privilegiată de toți Templierii. Ordinul „avea nouă fondatori, nouă provincii și nouă mii de comandori”. Simbolistica cifrei a fost subliniată atât de Parmenide, care spunea că numărul 9 reprezintă lucrurile absolute, cât și de avicenna
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
că scoaterea din circuitul public a cazului Cornelia Emilian trebuia să se facă, uitarea fiind cea mai blândă pedeapsă pentru ea. Numai că dobânda la această uitare necesară este... imaginea lui Eminescu bolnav de sifilis, sărman, sărac, cu înclinări de cerșetor... Această imagine n-a vrut să-și însoțească în uitare personajul care a forjat-o. Cauza? Această imagine a fost folosită intens, de ea au beneficiat foarte mulți romancieri ori biografi ai poetului (biograful este, în fond, tot romancier la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
franceză, italiană, spaniolă, latină, greacă, ebraică, caldeeană (adică babiloniană-asiriană, akkadiană-sumeriană sau hittită). În volumul al 2-lea, ediția a 3-a, Bailey a adăugat în mod special și o secțiune care se ocupă de jargonul străvechi și modern folosit de cerșetori, țigani, hoți, spărgători, tîlhari, etc. Încă și mai pregnant, John Kersey, în Prefața la Dictionarium Anglo-Britannicum (1708) descrie structura lucrării pe materii: cuvinte dificile din arte, religie, drept, filosofie, fizică, chirurgie, anatomie, farmacie, matematică, botanică, heraldică (!), meșteșuguri, arhivistică ("Old Records
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cuget, New York, 1993; Fata fără glas, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993; Teatru, vol. I, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993, vol. II: Doamna, pref. Romulus Zaharia, București, 1995, vol. III: Duminică la ora șase, pref. Ion Rotaru, București, 1997, vol. IV: Cerșetorul, București, 1998, vol. V: Tati, București, 2002; Întâlnire în amurg - Rencontre au crepuscule - Meeting in the Twilight, ed. trilingvă, tr. Ana Luana Stoicea și Virginia Cucu, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Transilvania. O pagină de istorie, Oradea, 1995; Traista cu
THEODORU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
spada, iar zeii le iau spre păstrare. Scutierul este trimis cu calul înapoi la palat. Astfel Marea Renunțare s-a înfăptuit. Potrivit legendei, când Siddhărtha s-a hotărât să plece din palatul tatălui său pentru a începe o viață de cerșetor, zeul Măra s-a așezat în poartă și l-a oprit. „Nu pleca, Stăpâne”, a exclamat el, „în șapte zile are să se arate roata împărăției și are să te facă rege peste cele patru continente și peste cele 2 000 de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
colț cu bulevardul Regina Elisabeta. 126 bucureștii de altădată De la strada Nouă (actuala stradă Edgar Quinet) în sus totul este nou. În colț era o casă măruntă, alături o prăvălie, înăuntru un restaurant-be rărie cu firma „La Drei Bettler“ („Trei cerșetori“). Apoi o baracă - în care mai târziu a fost instalat biroul tipografiei Grigore Luis. O curte imensă și o casă boierească în fund, proprietatea lui Nicolae Lahovary, tatăl lui Alexandru, Iacob, Ion și Emil Lahovary. Această curte boierească a avut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Codreanu“: 116 Intrarea dr. Toma Tomescu: 122 Ioanid (grădina de zarzavat și livada): 197 Iordache („La Idee“; restaurantul): 134, 135 Jockey-Club: 121 Kosman (restaurantul): v. Cosman Kübler (cafeneaua): 116 Labes (cafeneaua): 133 „La Clopoțel“ (restaurantul): 134 „La Drei Bettler“ (Trei cerșetori) (restau rantul): 126 „La Iancu“ (cafeneaua): 132 „La Leul de aur“ (farmacia):148 „La Mielul alb“ (birtul): 136 „La Ochiul lui Dumnezeu“ (cârciuma): 120 „La Pisica neagră“ (birtul): 117 „La Podul de fier“ (cafeneaua): 118 „La Radu“ (cafeneaua): 133 „La
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
124, 139, 303, 379, 417 Rădulescu (cofetăria): 131 restaurantul (birtul; bodega): Broft 134; Capitol 114; Capșa 114, 141; Carul cu bere 117; Cina 121; „La Clopoțel“ 134; Colaro 133; Con stan tin 134; Cosman (Kosman) 417; „La Drei Bettler“ (Trei cerșetori) 126; Elysée (Elizeu; Teatrului) 131, 136; Enache 31, 125, 135; Englitera 129, 134; Epurescu 134; Frascatti 119; Grebert 136; Guichard, 135; Günther (Guenter) 135; Hristodor 49, 113, 114, 134; Hugues 120, 134, 162, 163; Iordache („La Idee“) 134; Maior Mura
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
intimi. Cînd am ieșit dis-de-dimineață să cumpăr lapte (azi lumea bea vin, e deci mai ușor de „procurat), cei cu care m-am întîlnit m-au salutat cu „Bună dimineața!”, oarecum încurcați. Doar pe la prînz, mergînd pe Calea Mărășești, un cerșetor bătrîn mi-a spus: „Hristos a înviat, tovarășe!” *„Pilda lucrătorilor tocmiți la vie” se încheie (Matei 20, 16) cu des citatele vorbe: „mulți sînt chemați, dar puțini aleși”. Ce taină include alegerea nu se spune. Iisus trece la alt „subiect
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la una din Adunările generale ale Asociației Scriitorilor din Timișoara, când am ridicat în fața primului secretar de pe atunci, Mihai Telescu, și a lui George Macovescu (pe atunci președinte al Uniunii Scriitorilor) problema aprovizionării orașului Timișoara, probleme ale moralității tineretului, a cerșetorilor, a regimului de pașapoarte etc. și când am fost întrerupt de trei ori de către primul-secretar, sub privirile stupefiate ale obștei scriitoricești, asupra căreia plutea un duh de bătrânețe și lașitate. De mult folos i-ar fi fost societății românești contemporane
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
echilibru societății socialiste multilateral dezvoltate. Pe la orele 10 11 dați o raită prin centru, prin cofetării, prin café-baruri, prin restaurante, pe străzi și veți fi mai aproape de adevărul cetății. Prima urgență a acestor locuri ar fi, mi se pare, prezența cerșetorilor și, în special, a copiilor cerșetori, în număr jenant de mare, spre rușinea municipalității care are în fiecare mare primar un ilustru anonim. Deși există o decizie a Consiliului Popular Municipal care reglementează acest punct, peisajul timișorean este poluat de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]