2,944 matches
-
rromi este prelucrarea metalelor prețioase, aurul și argintul. Importantă este tehnica filigranului, lucrătură artistică din fire subțiri Întrețesute, cu aspect de broderie fină, și arta Încrustării cu pietre prețioase, pe care aceștia le folosesc. Aurarii și argintarii confecționau bijuterii (inele, cercei, salbe, broșe, agrafe, brățări, coliere, lanțuri), piese de harnașament pentru cai (hamuri, catarame, scărițe și pinteni), piese de Îmbrăcăminte (nasturi, butoni), arme (săbii), obiecte de uz casnic (tacâmuri, castroane, tăvi, solnițe aurite, cupe de argint aurite, cești, ceainice- figura nr.
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prelucrare a argintului este cea a modelării În relief prin ciocănire. În ceea ce privește confecționarea podoabelor și a obiectelor de uz casnic, singura conservată până astăzi În cadrul prelucrării argintului de către meșteșugarii rromi, este tehnica filigranului. În prezent, argintarii fac diferite bijuterii precum: cercei, inele, verighete, nasturi, brățări, broșe, agrafe, butoni și obiecte de uz casnic special, cum ar fi tacâmurile de argint, solnițele. Meșteșugul argintului conferă produselor unicitatea care nu poate fi regăsită În obiectele de serie. De asemenea, important este ca argintul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de sărăcia pământului. E totdeodată un spectacol izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor, cari au mesteșugul lingurilor de lemn sau de cositor, a căldărarilor -cari fac căldări -, a fierarilor -cari fac cuie, piepteni și cercei -, a scripcarilor sau lăutarilor, cari sunt muzicanți. Nu poți să-ți Închipui la ce grad aceștia din urmă au simțul muzical desvoltat. Fără a cunoaște notele, execută foarte bine bucățile cele mai grele. Cutreeră toate orașele Moldovei, unde dau concerte
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
patiserie, prăjituri și bomboane. Aici, chiar nu rezistăm, și după mai multe codeli de numărare a banilor, luăm o cutie cu delicioase produse de ciocolată. Bijuteriile din aur, argint și platină, cu pietre prețioase, Într-o mare varietate (inele, coliere, cercei, brățări, medalioane, butoni, ace de cravată, pandantive etc.) stau aliniate cu grație ispititoare În vitrine. Le privim Îndelungat, dar nu Îndrăznim să cerem cochetei vânzătoare, cu mers de felină și privire de 166 pisică siameză, să le probăm. Este obișnuită
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Christian Armani, Chanell, Versace, Louis Vuitton (blănuri, marochinărie, textile, pălării, Încălțăminte fină, dar scumpă, culorile predominante fiind discrete: nuanțe de griuri, cafea cu lapte, alb și negru). Magazinele cu bijuterii expun diferite podoabe (inele, verighete, lanțuri, coliere, brățări, ceasuri, butoni, cercei, pandantive etc.), din aur de 18 și 24 de karate, argint, platină, perle, pietre prețioase și semiprețioase. Nu Îndrăznim să privim decât vitrinele sofisticate, pentru că prețurile sunt dincolo de posibilitățile noastre financiare. Mai negociem, la mâna a doua, un vas de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și câteva case tradiționale ale populațiilor din zonă: kalinga, ifugao, kankaney, igorot, benguet, kabayan ș.a. Deosebit de interesante sunt expuse, În sălile expoziționale, unelte, arme, ustensile casnice, vase din ceramică, porțelan chinezesc din timpul dinastiei Ming, Împletituri din bambus, podoabe (brățări, cercei, mărgele), instrumente muzicale (gamelan, gonguri chinezești), vestimentație, cultul craniilor, sicrie de lemn având pe capac un soare și două iguane, reprezentând prosperitatea și fericirea, statuete, fotografii cu imagini deosebit de plastice ale unor bătrâni Împovărați de ani, războinici, copii, femei ducând
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Răducu Mihail Capusneac D. Ion Mîndrișor Caraman S. Constantă Carapcea I. Mircica Cărășel C. Adrian Gabriel Carp V. Petru Carp Gh. Liviu Carpen I. Nicușor Cazacu V. Flavian Cazacu Gh. Dorel Florin Ceachir I. Ioan Doru Ceachir I. Mircea Cristian Cercel I. Vasile Cercel I. Stelian Gelu Chenciu Gh. Valerian Eugeniu Chicheanu Gh. Cristina Chicla I. Ștefan Chindea Ț. Traian Vasile Chindea Gh. Aurel Chira N. Daniel Puiu Chirculescu Alexandru Chiriac N. Nicolae Chiriliuc V. Constantin Chiurtu S. Viorel Chivu A
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
D. Ion Mîndrișor Caraman S. Constantă Carapcea I. Mircica Cărășel C. Adrian Gabriel Carp V. Petru Carp Gh. Liviu Carpen I. Nicușor Cazacu V. Flavian Cazacu Gh. Dorel Florin Ceachir I. Ioan Doru Ceachir I. Mircea Cristian Cercel I. Vasile Cercel I. Stelian Gelu Chenciu Gh. Valerian Eugeniu Chicheanu Gh. Cristina Chicla I. Ștefan Chindea Ț. Traian Vasile Chindea Gh. Aurel Chira N. Daniel Puiu Chirculescu Alexandru Chiriac N. Nicolae Chiriliuc V. Constantin Chiurtu S. Viorel Chivu A. Radu Ciataras N.
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
la care reducerea este de până la 50 - 60% . 77. Imprimeuri manuale/m.p. (costume, draperii, saluri etc.) 1.500 - 2.500 NOTĂ: Daca lucrarea cuprinde motive repetate (șabloane), tariful se reduce cu până la 30% . 78. Lucrare artistică în metal/bucată (inele, cercei, coliere etc.) 800 - 4.500 79. Metaloplastie de teatru/bucată (coif, coroană, paftale, săbii, lampioane etc.) 700 - 12.500 Anexă 2 TARIFE PENTRU COLABORĂRI DIVERSE 1. Muncitor (mânuitor decor, electrician, mecanic, tâmplar, tapițer, recuziter etc.)/spectacol 1.800 - 5.000
HOTĂRÂRE nr. 571 din 31 iulie 1995 privind stabilirea tarifelor pentru remunerarea colaboratorilor fără drept de autor, utilizate în unităţile bugetare din domeniul culturii şi artei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113141_a_114470]
-
care sunt angajați în rugăciune, familii cu copii, călugări. Nu stătea prea mult timp într-un loc. Fotograful numărul doi : se recomandă simplu „Artistul”, are o figură studiată de hipster punk, cu o pălăriuță cochetă de fetru pe vârful capului, cercei în urechi și ochelari cu ramă groasă optzeciști. Mărturisesc că prima oară m-am înșelat, am crezut că este vorba de un turist occidental rătăcit în zonă, dar nu, este un tânăr antreprenor online, lucrează pentru un portal cultural din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Articolul 1 Domnul Cercel Marin se demite din funcția de primar al comunei Seaca, județul Teleorman. Articolul 2 Se stabilește data de 5 septembrie 1993 pentru alegerea primarului în Circumscripția electorală Seaca, județul Teleorman. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- Secretar de stat, șeful Departamentului
HOTĂRÂRE nr. 311 din 1 iulie 1993 privind demiterea din funcţie a primarului comunei Seaca, judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123358_a_124687]
-
Antoneta Felicia Buzila; Ștefan Calfa; Valeriu Calfa; Florea Călin; Aurel Călin; Petrișor Marius Călin; Eugen Călinescu; Janeta St. Cantar; Florin Carabin; Florentin D. Caracas; Vasile Caras; Mihai Casandra; Dumitru Cazan; Liviu Câmpeanu; Stan S. Căpățâna; Gheorghe Mihai Ceasar; Rebeca Doina Cercel; Marcel I. Cerchez; Radu Mihai Chesaru Cobilenschi; Nicolae Chioibasi; Adrian Chirac; Radu Chiranescu; Ion Chiranescu; Robert Chiriac; Viorel Chiriță; Ion Chiriță; Georgel Chitic; Victor Chivu; Dragoș Cigusievici; Mihai Cilinghir; Mihai A. Ciltea; Valentin Cimpei; Gheorghe Cioară; Petru Ciobanel; Adrian Ciobanu
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
1978 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Helmut și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 96317 Kronach, St. Sebastians 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Dropie nr. 10, sc. B, ap. 17, județul Timiș. 624. Cercel Horia Codruț, născut la 23 noiembrie 1958 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Nicolae și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 83253 Rimsting, Hochfellnstr. 11 a, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, str. Mercur nr. 1, bl.
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
ucrainenii. Tatăl meu, știind foarte bine ucrainește, că era din Cernăuți, s-a Înțeles cu ei. În sfârșit, după vreo 8 zile am trecut Nistrul. Trecând Nistrul cu o barcă, militarii tot s-au purtat foarte urât. Am avut niște cercei mici și unul mi-a smuls un cercel și l-a aruncat În apă. Altora le-a aruncat bocceluța cu cele câteva lucruri pe care le aveau - le-au aruncat și pe acelea În apă. Militarii erau...? Români, români - au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era din Cernăuți, s-a Înțeles cu ei. În sfârșit, după vreo 8 zile am trecut Nistrul. Trecând Nistrul cu o barcă, militarii tot s-au purtat foarte urât. Am avut niște cercei mici și unul mi-a smuls un cercel și l-a aruncat În apă. Altora le-a aruncat bocceluța cu cele câteva lucruri pe care le aveau - le-au aruncat și pe acelea În apă. Militarii erau...? Români, români - au vorbit cu mine. Au spus: „Mergi la moarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În apă. Altora le-a aruncat bocceluța cu cele câteva lucruri pe care le aveau - le-au aruncat și pe acelea În apă. Militarii erau...? Români, români - au vorbit cu mine. Au spus: „Mergi la moarte, ce-ți trebuie ție cercei?”. Asta e. Au țipat, din „jidan spurcat” nu ne scoteau, cuvinte ordinare, cuvinte oribile... Din „jidani”, „porci” și „răi” nu ne mai scoteau... Știu și eu cât a durat trecerea Nistrului până am ajuns În Moghilău? Iar acolo din nou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Ucraina. Cum ați trecut cu bacul un râu atât de mare și nu tocmai lin cum e Nistrul? Înainte de a urca pe bac, soldații români le-au scos părinților verighetele de pe degete, iar mie și surorii mele ne-au scos cerceii din urechi. Pe bac, un soldat român l-a bătut pe tata fără nici un motiv. Dincolo de Nistru au Început să se formeze convoaie care urmau să meargă pe jos În interiorul Ucrainei. Nu știu prin ce mijloace, tata a făcut ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să-mi Împletesc În cozi, pe care le purtam aranjate pe creștetul capului, un medalion, bijuterie de familie, și două inele bărbătești cu rubine - restul bijuteriilor Însă au rămas acasă. La rugămintea tatălui meu, mama și-a scos din urechi cerceii - foarte valoroși -, care au fost striviți cu piciorul și aruncați În WC. Ne-am făcut câte o bocceluță cu lucruri, eu mi-am luat fotografiile care-mi erau dragi, am Împachetat un balot cu așternut și cu ele am ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
minte? — Nu... Cred că noi nu am apucat să luăm nimic. Au fost oameni mai Înstăriți și oameni mai luminați care au știut din timp ce avea să se Întâmple și au luat câte ceva cu ei, căci ulterior dădeau soldaților cercei, verighete, ce aveau cu ei, și primeau În schimb pâine și apă. Eu cu familia mea eram printre cei cu „nu”. Țin minte iarăși că anumite persoane Își duceau cu căruța tot... - aceia care aveau cu ce să plătească pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cred că s-a Întâmplat curând, pentru că am stat Încă mult acolo. M-am dus s-o caut În camera alăturată. Am găsit-o... Avea dantură de aur, care era scoasă - era o treabă care se făcea frecvent: În afară de inele, cercei sau ce mai găseau acolo, i-au smuls și dinții... După aceea ne-au despărțit pe mine și pe fratele meu: pe el l-au dus Într-un lagăr de băieți, iar eu am rămas Într-un lagăr de fete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
spună unde au ascuns bijuteriile și aurul. Pe noi jandarmii ne luau, foarte frumos, să mergem la plimbare. Și ne duceau să auzim aceste răcnete și țipete - adică: „Vezi, vezi, tot ce aveți vă rog să spuneți”. Eu aveam niște cercei... Și ieșeau, bineînțeles, tumefiați, bătuți... - Erau bătuți, În general, capii de familie? DAVIDOVICI: Da. Ce să ne bată pe noi? Acolo Încă nu. - De unde știau cine avea mai mulți bani? ADLER: Nu știau. Îi luau la Întâmplare. Care era mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Mai era o chestie. În momentul coborârii, foarte grav, bagajele alea, care nu reprezentau niște valori, dar erau ultima ta..., le lăsai În vagon. Această rupere de ultimă bucățică de casă era un șoc extraordinar. DAVIDOVICI: Îți scoteau alea, niște cercei - mi i-au scos din ureche... ADLER: Nu mai rămâneau decât pantofii. DAVIDOVICI: Nici ăia, că ne-au dat niște saboți... ADLER: Mie mi-au rămas... DAVIDOVICI: Am ajuns În lagăr și pe noi ne-au dus În lagărul C
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Amuletele erau purtate pentru protecție în toate societățile timpurilor de la ochiul magic al egiptenilor, mâna Fatimei la musulmani și colierul ce duce spre Regatul Cerurilor, conferind puteri supranaturale asupra celorlalți sau înspre divinitate, chiar și de la distanță. Bijuteriile și măștile, cerceii, brățările, colanele, centurile, toate pot fi considerate amulete și sunt folosite de membrii unei societăți esoterice sau exoterice împreună cu simbolul ordinului din care fac parte. Astfel de obiecte sunt folosite pentru obținerea binecuvântării și la hinduși sau la indienii Pueblo
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la 6 martie 1968 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Miron Bujor și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 91217 Hersbruck, Eisenhuttlein 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Mestecăniș nr. 24, județul Arad. 151. Cercel Gabriela, născută la 18 noiembrie 1946 în localitatea Galați, județul Galați, România, fiica lui Rotaru Vasile și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 90408 Nurnberg, Heroldstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Orșova nr. 3, bl.
HOTĂRÂRE nr. 680 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130056_a_131385]
-
25 octombrie 1949 în localitatea Salonta, județul Bihor, România, fiul lui Ernest și Emilia, cu domiciliul actual în Finlanda, 02320 Espoo, Merisaapas 3A1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Spitalului nr. 71, ap. 4, județul Bihor. 457. Cercel Ștefan, născut la 2 ianuarie 1953 în localitatea Blagesti, județul Bacău, România, fiul lui Ion și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 90408 Nurnberg, Heroldstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea, Timișoara, str. Orion nr. 18, sc. C
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]