3,025 matches
-
cu descreșteri mari, este foarte potrivită la Început. Astfel, putem George-Ștefan COMAN 199 Împărți factorii În grupe și, În raport cu anumite criterii, să „cernem” factorii neesențiali; b. descreșterea se produce respectând legea parabolică. Și În acest caz putem grupa factorii și „cernem” pe cei cu o influență redusă; c. descreșterea este aproape liniară. Acest caz este „nefavorabil” Întrucât specialiștii deși au păreri cu grad Înalt de convergență, fac deosebire Între factori, dar fără prea multă siguranță. În acest caz se recomandă să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
se recomandă folosirea criteriului k al lui Link și Wallace, care utilizează amplitudinile unor selecții izolate Rj, valorile medii ale cărora se compară și amplitudinile mediilor R(aj): George-Ștefan COMAN 199 Împărți factorii În grupe și, În raport cu anumite criterii, să „cernem” factorii neesențiali; b. descreșterea se produce respectând legea parabolică. Și În acest caz putem grupa factorii și „cernem” pe cei cu o influență redusă; c. descreșterea este aproape liniară. Acest caz este „nefavorabil” Întrucât specialiștii deși au păreri cu grad
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
medii ale cărora se compară și amplitudinile mediilor R(aj): George-Ștefan COMAN 199 Împărți factorii În grupe și, În raport cu anumite criterii, să „cernem” factorii neesențiali; b. descreșterea se produce respectând legea parabolică. Și În acest caz putem grupa factorii și „cernem” pe cei cu o influență redusă; c. descreșterea este aproape liniară. Acest caz este „nefavorabil” Întrucât specialiștii deși au păreri cu grad Înalt de convergență, fac deosebire Între factori, dar fără prea multă siguranță. În acest caz se recomandă să
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
un kg de făină, 50 g drojdie, 300 g zahăr, o jumătate de litru de lapte, două plicuri cu zahăr vanilat, 250 g unt, un pliculeț cu praf de sare și coaja de la o lămâie. Mod de preparare: faina se cerne și se amestecă în ea drojdia. Se separă ouăle: cinci albușuri se pun deoparte, iar opt gălbenușuri și trei albușuri se bat bine cu sare. Zahărul se dizolvă în lapte și apoi se adaugă în lapte gălbenușurile bătute cu cele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un kg de făină, 50 g drojdie, 300 g zahăr, o jumătate de litru de lapte, două plicuri cu zahăr vanilat, 250 g unt, un pliculeț cu praf de sare și coaja de la o lămâie. Mod de preparare: faina se cerne și se amestecă în ea drojdia. Se separă ouăle: cinci albușuri se pun deoparte, iar opt gălbenușuri și trei albușuri se bat bine cu sare. Zahărul se dizolvă în lapte și apoi se adaugă în lapte gălbenușurile bătute cu cele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Fiziologul, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție și glosar de V. Guruianu; Archirie și Anadan, studiu filologic, studiu lingvistic, ediție de Magdalena Georgescu, Editura Minerva, București, 1997. Cernătescu, Radu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, Cartea Românească, București, 2010. Cernea, Maria, Unități frazeologice în limba română, Kreativ, Târgu-Mureș, 2009. Chafe, W. L., "Idiomaticity as an Anomaly in the Chomskyan Paradigm", în Foundations of Language, vol. 4, nr. 2, 1968, pp. 109-27. Chernuisheva, I.I., Die Phraseologie der gegenwärtigen deutschen Sprache, Vuisshaya
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pagube la păsări: „cernerea puilor”, înainte de a fi dați în curte, cu cloșca. După ce puii erau scoși din ou se puneau într-o sită. Aici erau puse un număr egal de surcele. Deasupra unei oale așezate pe plită, puii erau cernuți astfel: în timp ce cu un cuțit se făcea o cruce peste capul acestora, se pronunțau de trei ori cuvintele: „de cuțit, de oală, și de foc să aveți noroc!”. În pragul ușii se lua din sită câte un pui și punându
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
secret. Prin acest vicleșug de inducere la mase a . iluzie Politicianul propagandist nu ne arată cum să gândim, ci ne spune i „realității” și „adevărului”, prin acest simulacru, puterea se perpetuează și devine uneori, astfel, eficientă. CE să gândim. El „cerne” faptele, exploatândule pe cele care îi sunt utile și ascunzându-le pe celelalte. De asemenea, el denaturează și răstălmăcește faptele, devenind un specialist în folosirea minciunilor și a informațiilor, pe jumătate a-de-vă-ra-te. Ținta lui sunt sentimentele noastre, așa cum am spus
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
Tot ce se știe astăzi,constituie doar 10-15% din ceea ce se va ști peste 1520 de ani, iar aceste cunoștințe vor deveni tot mai accesibile în contextul dezvoltării expansiunii mijloacelor de comunicare electronice. Elevul trebuie să aibă capacitatea de a cerne informatia și de a decide ce este și ce nu este important,cum se leagă diferite aspecte ale informației,să plaseze în context idei și cunoștințe noi-pe scurt-să dea sens acelei părți din universul informațional pe care o va întâlni
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93518]
-
Diogenide, Eduard (Iași). 2 1903-1904 Armașu, Constantin (Bârlad); Fortunescu, Constantin (Buzău); Tăușanu, Grigore (București). 3 1904-1905 Puriscescu, Alexandru (București). 1 1905-1906 Herovanu, Eugen (Piatră Neamț); Marinescu, Traian (Galați); Panaitescu, Ioan (Puțeni). 3 1906-1907 Arghirescu, Gheorghe (București). 1 1907-1908 Stăncescu, Iulian (Cerneți). 1 1908-1909 Morocanu Leon (București). 1 1909 Kirschen, Emil (Iași)10. 1 Anul dobândirii titlului de doctor Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1909-1910 Scradeanu, Emil (Scradă); Tudiri, Ioan (Bârlad). 2 1910-1911 Caranfil, Constantin (Huși); Dan, Aurel (Constantă); Filotti, Constantin
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Nicolae (Galați). 1 Dintre cei 1213 doctori în drept inventoriați, 77 sunt români din București (20), Iași (nouă), Galați (opt), Brăila (cinci), Craiova (patru), Bârlad (trei), Ploiești (trei), Turnu Severin (trei), Buzău (doi), Caracal (doi), Constantă (doi), Calafat, Călărași, Câmpulung, Cerneți, Crevenic, Crompoia, Fălticeni, Focșani, Huși, Giurgiu, Piatra Neamț, Puțeni, Roșcani, Scradă, Târgu Jiu și Tecuci (câte unul); statistică mai reținea și numele unui român din Basarabia (Moise Nicolae Pacu, care devenea doctor în drept în 1895-1896)11. Cinci dintre cei enumerați
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice și administrative), Cerneți (drept), Crevenic (drept), Crompoia (drept), Dersca (științe politice și administrative), Făcăeni (filosofie și litere), Fălticeni (drept), Furculești (științe politice și administrative), Giurgiu (drept), Goștile (științe politice și administrative), Motoșeni (filosofie și litere), Ocna (drept), Ozolești (drept), Pitești (filosofie și litere
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Liceanul, răscolit că ar putea fi urmașul unei maimuțe, dă fuga la profesorul de fizică spre izbăvire. Cinic, profesorul îl izgonește să caute adevărul pe cont propriu. Și el se aruncă în studiu, se închide în camera lui sperând să cearnă prin sita cărții, adevărul de contrariul său. Apoi, deznădăjduit, o rupe cu cercetarea și se aruncă în vin. Pentru o vreme, tânărul alege nu numai să creadă dar și să facă propagandă împreună cu doi prieteni, evoluționismului. Unul din prieteni se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vederii. Totuși e încă așteptare, veghe străluminată de posibila venire a unui timp creator. Până atunci, "aurorele încă/ se mai aprind, și-așteptăm. Așteptăm/ o singură oră să ne-mpărtășim/ din verde imperiu, din raiul sorin". În ciuda timpului neașteptat care cerne "o pulbere albă", timp mai e, pentru așteptare și împărtășire. Ba chiar abia acum timpul poate da sens așteptării, cât încă lumina mai aprinde sevele vegetale iar raiul solar le cuprinde pe toate. Ce se așteaptă, de data aceasta într-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
peste ochi un alt văl ("Dar peste ochi și cuget căzu o deasă sită"), nouă opreliște înaintea vederii: Când, pâcla de gânduri și simțiri/ Se lămuri deodată în limpezi închegări". Sita deasă are o vădită funcție decreatoare de aparențe; ea cerne vizibilul, reținând tot ceea ce în ochi și în cuget e impuritate a privirii corupte, a rațiunii degenerate, pentru a nu lăsa să treacă decât ceea ce trebuie văzut, lamura închegărilor limpezi. Dar ceea ce e astfel lămurit se arată învăluit: "Un văl
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în munți. Viziune de survol, a reversului dezvăluit, lanțul poemului trece prin imaginile ce păreau dislocate, legându-le pe toate în dezlănțuirea impreviziblă a creației 5. Ce se vede de la altitudinea acestei cote de orizont? Răscrucea se limpezește, posibilul se cerne și se condensează pe calea unui sens unic, așa cum ni se arată în Poezia 6: "Coboară spre văile albe ale lunii/ Dintre brazii tulburi ai munților/ Și nu vorbi". Sensul tuturor sensurilor e drumul care coboară din înaltul viziunii, din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
crisalida care îl arată în chipul absenței. Din ceea ce a fost în vedere "lumina - lumina rămâne", rămâne în imaginea incoloră a transparenței, fără de ființă și timp, iar "lumina aceasta/ există - și arde fără culoare în aer - și nu se mai cerne/ niciun fel de cenușe - ci numai lumină/ - căci lumina arsă rămâne egală cu sine -/ și arde mereu" (Privirea fixă, vol. Poesii, ed. cit., p. 110). 1 Editura Limes, Cluj-Napoca, 2009; avem în vedere în special volumul apărut la Casa Cărții
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
orientale de France � a insistat pe construc?ia unui cadru institu?ional favorabil cercet?rîi, care s? stimuleze via?a intelectual?. La Sibiu s-a creat ASTRA, la Bucure?ți a luat fiin?? Societatea rom�n? pentru ?tiin?e, la Cern?u?i Societatea pentru cultura ?i literatura rom�n? din Bucovina; au luat fiin?? Junimea, Societatea Academic? Rom�n? etc. �nv???m�ntul sociologic a fost introdus la Ia?i la doi ani dup? introducerea lui la London School of
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ne?ți ale ?tiin?ei ?i culturii �n Fran?a, 78 �n Germania, alte sute n Anglia, Austria, Belgia, Canada, Israel, SUA ?.a. Printre marile personalit??i pot fi identifica?i ?i reprezentan?i ai disciplinelor socioumane: Mattei Dogan, Michael Cernea, N. Goldmann, Ch. Gruber, Virgil Gheorghiu, E. Mayer, G. Pop ?.a. N. Georgescu-Roegen a f?cut studii de statistic? social? ?i matematic? la Sorbona, la Londra ?i la Harvard (unde a lucrat cu Schumpeter). Cartea să The Enthropy Low and
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
suc de lămâie. Separat se pun brandy, stafidele, nucile și ghimbirul. În alt vas, amestecați untul, zahărul, coaja de lămâie cu mixerul timp de cinci minute, apoi adăugați ouăle și bateți bine până devine ca o pastă. Adăugați merele și cerneți deasupra făina și praful de copt. Amestecați bine cu o lingură și adăugați stafidele cu nucile și ghimbirul. Puneți compoziția în tavă cu lingura și dați la foc tare timp de 30 de minute, apoi reduceți temperatura la 180 de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la noi în casă. Atunci se făceau turtele. Din alua tul realizat din făina de grâu, cernută cu sita cea deasă, pe c are mama o păstra ca pe o comoară și nu o prea împrumuta la vecini, făina combinată cu apă și sare, fără fermenți de creștere, prima și chiar și cea de-a doua turtă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tot pe atâta la întors, iarna înserarea vine repede și când am ajuns la casa bunicilor, lângă biserica Sf. Dumitru, tot târgul dormea; la bunici, întuneric; îmi era foame, eram ostenit și gerul se lăsa aspru; din pâcla albă se cernea o lumină ca de fund de apă tulbure. Bat la ferestre, bat la ușă, strig pe bunica, nimic, nimeni nu răspunde, știam că bunica se culcă devreme, dar de ce nu răspunde, unde este bunica? Iar bat, iar strig, tot nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ochilor, bunicul caută iar o pala, un nor, cu gândul la căpițele rămase în câmp. Deodată se aude un tunet răzleț, în depărtare, la început slab, apoi brusc mai tare, mai aproape, bubuind puternic. În curând, stropi mari încep să cearnă din sita cenușie a nopții. Satul întreg este inundat de zgomotul ploii, dezlănțuita brusc, că din senin. Timp de câteva clipe, moș Gheorghe pare confuz.... Gândul lui e dus departe, la căpițele din deal, la brazdele încă neîntoarse sau la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ușor care nu nega, ci contrabalansa inocentă. Zâmbetul ei avea totodată o ușoară nuanță de sfidare și de malițiozitate, ca și când ar fi vrut doar să-l șicaneze. Era una din zilele acelea splendide de iarnă, când cerul își cernea peste brazii din curtea casei fulgii mari și pufoși. Zăpadă cristalina își reflectă în azur irizările ei, scânteind ademenitoare. Laurei îi plăcea mult să schieze și ori de câte ori stratul de zăpadă îi permitea, își lua schiurile în spate și pornea pe
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
excludea seriozitatea în cugetare”. De la cei cinci fondatori pomeniți la început, la cei peste 116 membri și simpatizanți, câți se cunoșteau în 1885 - după C. G. Bedreag - ca făcând parte din Junimea vreme mai îndelungată sau mai scurtă, timpul a cernut valorile după un principiu foarte simplu: „Intră cine vrea rămâne cine poate”, decretat de Pogor. Faptul că la intrarea în Junimea nu era nici o restricție este prezentat foarte limpede de G. Panu în „Amintiri de la Junimea din Iași”. La rugămințile
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]